"salvati sanatatea marii negre"

"SALVATI SANATATEA MARII NEGRE"

ARGUMENT

Litoralul Marii Negre (cunoscuta sub numele de Pontus Euxinus in timpurile antichitatii) are o lungime de 244 km si se intinde intre bratul Chilia al Dunarii, la nord, si localitatea Vama Veche, la sud. Este impartit in doua mari sectoare: cel de nord, cu relief caracteristic de delta, cordoane litorale si lagune (intre Musura si Capul Midia) si cel de sud, cu tarm ridicat, dominat de faleze, de golfuri si de promontorii (intre Capul Midia si localitatea Vama Veche, aflata la granita cu Bulgaria). Plajele au o latime de 250 m (la Mangalia si Techirgiol) si de 50-200 m in rest.

Litoralul romanesc rivalizeaza cu cel al Mediteranei, fiind renumit pentru nisipul sau fin, de o calitate deosebita. Apa Marii Negre are o salinitate redusa comparativ cu alte mari continentale (numai 17%), ceea ce permite practicare sporturilor sub-acvatice si nautice in conditii optime. Platforma litorala are o inclinatie extrem de redusa. Exista zone late de 100-200 m unde apa nu depaseste 1 m - 1,5 m adancime, orice factor de risc fiind astfel eliminat. Apa marii este calma, neexistand maree puternice. Latitudinea medie si altitudinea joasa favorizeaza o clima uscata si, ca urmare, o perioada estivala indelungata (de la jumatatea lunii mai pana in octombrie). Tarmul este orientat spre est, ceea ce ofera turistilor posibilitatea contemplarii unor rasarituri superbe de soare si o luminozitate maxima pe parcursul zilei.

Lacurile din apropierea litoralului (Techirghiol, Agigea, Costinesti, Agighiol, Nuntasi) au o extraordinara valoare curativa. Pe langa efectele curative ale apelor, lacurile contin depozite de namol organogen.

Terapia medicala nu este singurul atu al regiunii. Pe litoral pot fi practicate o varietate de activitati de agrement - tenis, minigolf, bowling, echitatie si plimbarile pe scuter.

Apa reprezinta biotopul organismelor acvatice. Ea este, de altfel, primul biotop in care s-a dezvoltat viata organica pe planeta noastra.

Din datele geologiei istorice, dupa regnul animal si vegetal, si dupa regiunile lor de dezvoltare (mare, apa dulce, uscat), reiese faptul ca 25% din ele s-au dezvoltat pe uscat si 75% s-au dezvoltat in apa (69 % - in mare si 6 % - in apele dulci).

Conditiile de viata in mare sunt mult mai favorabile decat pe uscat. Acest mediu ofera vietuitoarelor atat solutii nutritive (saruri), cat si hrana animala si vegetala. Fiind un mediu mult mai dens decat aerul, sustine mult mai bine corpul vietuitoarelor (acestea depun un efort de3 10 orimai mic decat ar depune pe uscat). Asa se explica faptul ca in mari traiesc animale si plante gigantice (de ex.: balena, care e de 40 ori mai mare decat elefantul, sau alga Macrocystic, care ajunge pana la ~ 305 m lungime.

Cel mai mare dusman al speciilor de peste din Marea Neagra, pescuitul industrial, a disparut o data cu falimentarea flotei romanesti de traulere

Ecosistemul are insa acum un nou inamic, braconajul.Teoretic, cantitatile de peste capturate anual din Marea Neragra de cele cateva vase de mici dimensiuni si barcile pescarilor sunt mult prea mici pentru a influenta speciile marine. Din pacate, statisticile oficiale nu reprezinta imaginea reala a unui ecosistem afectat grav de pescuitul haotic si care nu respecta prevederile legale.Locul traulerelor care "radeau" portiuni intinse de apa a fost luat de unelte fixe, respectiv taliene, setci si orhane. Aceste tipuri de plase au in comun faptul ca, indiferent de tipul si modul cum sunt amplasate, distrug aproape toate speciile de peste. "Incepand cu 2007, utilizarea acestor unelte este interzisa, insa avem filme in care apar pescarii ce verifica plase fixe amplasate in apropiere de Tuzla", a precizat biologul Razvan Popescu Mirceni, directorul Societatii de Explorari Oceanografice si Protectie a Mediului Marin. Situatia este cu atat mai grava cucat unele specii, cum este sprotul, au nevoie de mai multi ani pentru a ajunge la maturitate si reproducere. Practic, efectele negative ale pescuitului industrial nu au disparut, ci se resimt din plin in urma activitatilor de braconaj. Desi nu ajung sa captureze cantitatile mari de peste care incap in calele unui pescador, braconierii pun presiune pe anumite specii pe care le pescuiesc excesiv si care astfel dispar. Intrucat la adancimi mai mari de 200 de metri in Marea Neagra nu se pot dezvolta specii din cauza gazelor otravitoare, flora si fauna marina se concentreaza in apropierea tarmului, adica exact acolo unde actioneaza pescarii. "Ecosistemul Marii Negre este unul fragil, care poate produce cantitati considerabile de peste, dar care la fel de usor poate fi afectat de activitatile de pescuit excesiv", a adaugat biologul. Masacrul delfinilorBiologii au descoperit un fapt cutremurator. Braconierii, pentru a sterge urmele activitatilor ilegale, taie in bucati delfinii prinsi in plase. Mamiferele capturate accidental plutesc de obicei mai multe zile si, astfel, marcheaza zona unde au fost amplasate plasele interzise. Scafandrii organizatiilor de protectie a mediului au descoperit de mai multe ori in plase si pe fundul apei bucati din corpul delfinilor macelariti. Conform rapoartelor specialistilor, peste 80% din cazurile de delfini esuati au fost descoperite exact in perioada de prohibitie a calcanului, respectiv 15 aprilie-30 iunie. Calcanul este una dintre speciile cele mai cautate de braconieri. Cum nu poate fi "cultivata" in captivitate, cea mai mare parte a cantitatilor de calcan vandute pe piata libera provine din plasele monofilament ale pescarilor.» Cazul "pescadorul", nici o condamnareUltimul caz deosebit de braconaj, descoperit acum doi ani, s-a finalizat fara nici o condamnare. "Un pescador turcesc a fost retinut cu peste 1.100 tone de calcan la bord. Instanta a judecat cazul, nava a fost vanduta la licitatie, iar echipajul a fost repatriat", a declarat comisar-sef Adrian Burcea, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Constanta. Gratie unui tratat incheiat intre Romania si Turcia, braconierii executa pedeapsa in tara natala si de obicei scapa cu o simpla amenda. Navele vandute la licitatie sunt cumparate chiar de societatile sau persoanele fizice carora le-au apartinut in momentul retinerii de catre autoritati.

Cap 1 : DATE GENERALE REFERITOARE LA MAREA NEAGRA

POZITIA GEOGRAFICA

- in SE Europei

- intre Asia si Europa

LIMITE

-N Ucraina, Rusia

-S  : Turcia

-E : Georgia

-V : Bulgaria, Romania

TARMURI

putin crestate

Pen. Crimeea

Golful Odessa

Stramtoarea Kerci

mare marginasa; Marea Azov

CARACTERE GENERALE

are o suprafata de 462 535 Km²

Romania are o deschidere la Marea Neagra de 244 km

Este o mare de tip continental

Are putine insule

Comunica cu Oc. Planetar prin : stramtorile Bosfor, Dardanele, Gibraltar si marile   Marmara, Egee, Mediterana

Ca peninsula cea mai mare este Crimeea

Originalitatea Marii Negre consta in lipsa curentilor verticali, care ar asigura patrunderea aerului in adanc. Acesta explica existenta a doua straturide apa : unul in adanc, ceva mai sarat , neaerat, altul la suprafata ( 180 m grosime) , alimentat cu ape fluviale , deci ceva mai dulce , influentat de factorii climatici.

In NV marii, deci si in dreptul tarii noastre , platforma continentala , cu adancimi reduse, este mai extinsa ceea ce face ca bogatia faunei sa fie mai mare.

Face schimb de ape cu Marea Mediterana prin stramtoarea Bosfor 

GENEZA

este rest al fostei Mari Thetys ce ocupa SE Europa

cutarile alpine si miscarile tectonice au separat : Marea Caspica, Lacul Pontic si Marea Mediterana.

La sfarsitul cuaternarului, apa marii a invadat portiunile joase de campie din vecinatate , transformandu-le in actuala platforma continentala.

RELIEFUL

Relieful se compune din forme de

Litoral

Platforma continentala pana la oadancime de 200m

Abruptul pana la 2000

Platoul submarin sub 2000m 

adancimi mai mari de 2000m ocupa pareta cental-sudica a bazinului

adancimi mai mici de 50m se extind numai in golful Odesei in Marea Azov

adancimea maxima 2211m

litoralul este putin sinuos

dintre golfuri cel mai mare este golful Odesei

cele importante insule :Scalin si Serpilor

forma tarmului este diferita pe sectoare : foarte inalt si abrupt spre sud si est unde marea ia contact cu muntii ; tarm cu faleza nu prea inalta, la sud de Capul Midia si in dreptul Crimei ; tarm jos , cu plaje , cordoane litorale si chiar lagune in NV.

CARACTERE HIDROLOGICE

In Marea Neagra se varsa urmatoarele fluvii : Dunarea, Nistrul, Niprul, Donul.

Marea Neagra are doua etaje de salinitate: 22⁰/₀₀ la adancimi sub 180m si 17-18⁰/₀₀ la suprafata Partea de adanc, sub -180m mai sarata, este alimentata cu apa din M. Mediterana , prin stramtoarea Bosfor , este neaerata , contine gaze toxice (H₂S) si nu are vietuitoare. Partea de la suprafata este alimentata de ape dulci aduse de pe continent de fluvii si rauri. Aceasta originala stratificare este impusa de existenta sramtorii Bosfor , igusta si putin adanca .

In Marea Neagra sunt doua tipuri de curenti :

-de compensatie

-circulari

Curentii de compensatie se formeaza in stramtoarea Bosfor.

unul de suprafata-apa dulce din M. Neagra trece in M. Mediterana (descarcare)

unul de adancime- apa sarata din M.Mediterana trece in M.Neagra (compensatie)

Cauza acestor doi curenti suprapusi rezida in diferenta de salinitatedintre cele doua mari, ceea ce conduce la o permanenta tendinta de echilibrare, care nu se poate reliza din cauza aportului mare de apa dulce continentala din M. Neagra.

Curentii circulari merg in apropierea tarmurilor. Acestia se impart in doua circuite mai mici cauzate de gatuirea marii in dreptul Crimei. Curentii circulari isi au originea in vanturile de NV si N care imping apa dinspre golful Odesei catre S, iar aceasta, odata pusa in miscare da ocol bazinului.Acesti curenti nu sunt permanenti.

Curentii circulari au o importanta deosebita in dreptul tarmului vestic unde preiau aluviunile fluviale si impreuna cu nisipurile marine, le abat catre litoral, unde construiesc cordoane si plaje. Cordoanele au inchis in spatele lor lagune si limane.

VEGETATIA

-alge

-iarba de mare

FAUNA

care inoata in masa apei : meduze, scrumbii, chefali, calcani,morunul, nisetrul, cega, pastruga, rechini, delfini

animale de fund : midii, stridii, crabi

pe tarm : pescarusi

LITORALUL ROMANESC

Se intinde pe 244 km si are doua sectoare : unul cu faleza, situat la sud de Capul Midia si altul mai jos, de plaje la nord.

Litoralul nordic mai jos are ca specific :

lagune: Razim, Sinoie, Golovita, Zmeica

grinduri maritime: Crasnicol, saraturile, Caraorman, Letea

Litoralul sudic mai inalt are ca specific:

faleze

limane maritime: lacul Babadag

limane fluvio-marine: Tasaul, Mangalia, Techirghiol.

Marea Neagra este o mare continentala, situata intre Europa sud-estica si Asia mica care, scalda tarmurile Romaniei pe o lungime de 245 km, Ucrainei,Turciei si Bulgariei. Prin sistemul de stramtori Bosfor-Marea Marmara-Dardanele comunica cu Marea Mediterana, iar prin stramtoarea Kerci cu Marea de Azov - mare care reprezinta de fapt o anexa a Marii Negre. Are in linii mari forma ovala si tarmuri putin crestate (cu exceptia peninsulei Crimeea), iar in partea de nord-vest are numeroase limanuri. Platforma continentala este foarte extinsa, mai ales in nord-vest, apoi adancimile cresc, ajungand in regiunea central-sudica la 2.425 m.

In Marea Neagra se varsa numeroase fluvii mari, ca: Dunarea, Nistru, Bug, Nipru, Rioni, Kizil-Irmak si de aceea salinitatea ei este scazuta (in medie 20-22 ^o/₀₀) in comparatie cu cea a oceanului planetar.

Temperatura medie anuala in sectorul romanesc este de +12.5^o C, depasind cu 2^o C temperatura medie a aerului. Iarna temperaturile scad destul de mult, bat frecvent vanturile de nord-vest care provoaca valuri mari foarte periculoase pentru navigatie. In iernile mai reci, in zona litorala nordica Marea Neagra ingheata. Sub influenta vinturilor se formeaza un curent circular, dirijat de linia tarmurilor, care, datorita Peninsulei Crimeea, se impart in doua ramuri inchise: estica si vestica. Un curent de suprafata transporta prin Bosfor apele mai dulci ale Marii Negre spre Marea Mediterana; in adancime se formeaza un curent copmensator, care transporta in sens contrar ape cu salinitate mare. Din cauza lipsei de circulatie verticala, la adincimi mai mari nu patrunde suficient oxigen si predomina hidrogenul sulfurat.

In Marea Neagra traiesc circa 1.500 de specii de animale, in special nevertebrate, pesti (dintre care au mare importanta economica scrumbiile, palamida, hamsiile, stavrizii si in special sturionii, cu specii care exista numai in Marea Caspica, in Marea Neagra si in mai mica masura, in Marea Mediterana: morunul, nisetrul si pastruga), delfini si chair cateva foci in regiunea Capului Caliacra (Bulgaria).

Din cele mai vechi timpuri Marea Neagra a constituit o cale de legatura prin intermediul careia populatia bastinasa din regiunile pontice a intrat in contact cu cultura miceniana. Incepind din sec. al VIII-lea i.e.n. pe tarmurile Marii Negre colonistii greci (care o numea Pontul Euxin) au intemeiat un numar de orase (Phanagoria, Kimmerike, Apolonia Pontica, Mesembria, Odessos, Callatis, Tomis, Histria, Tyras, Olbia, Chersones, Theodosia, Panticapaion, Dioscurias, Phasis, Trapezunt, Sinope, Heracleea Pontica, etc.) care au avut un important rol economic, politic si cultural contribuind la grabirea procesului descompunerii comunei primitive la triiburile locale. Dupa expeditia lui Pericle in Pont (437 i.e.n.) un rol preponderent in viata economica a bazinului Marii Negre l-a avut orasul Atena. Mai tarziu, in anul 88 i.e.n. regele Pontului, Mitriade al VI-lea, Eupator, devenise carmuitorul sau aliatul tuturor triburilor si popoarelor din jurul Marii Negre (cu exceptia Bitiniei), reprezentand o amenintare serioasa pentru influenta romana in Orient. La mijlocul secolului I i.e.n., Burebista, conducatorul statului dac incepator, si-a intins stapanirea asupra tarmului stang al Marii Negre, cuprins intre Nistru si Apollonia Pontica. Dobrogea a fost cucerita de romani si inclusa in provincia Moesia in anul 46 e.n. orasele de pe litoralul dobrogean al Marii Negre (Callatis, Tomis si Histria) au intrat astfel in stapinirea Romei, cunoscand o noua perioada de inflorire economica si culturala (perioada romana). Dominatia romana in bazinul Marii Negre a fost continuata de cea romano-bizantina (in secolele IV - VII e.n.), care, pentru a-si mentine stapanirea drumurilor comerciale din Marea Neagra, a trebuit sa infranga rivalitatea statului iranian al Sasanizilor, iar apoi pe cea a cnejilor rusi. Dupa cucuerirea Constantinopolului de catre cruciatii apuseni (1204), pe litoralul de sud al Marii Negre a aparut Imperiul de la Trapezunt. Din aceeasi perioada a inceput si patrunderea negutatorilor genovezi si venetieni, care pana la cucerirea turceasca si-au instituit monopolul comercial in bazinul Marii Negre. La sfarsitul secolului al XIV-lea, inceputul secolului al XV-lea, Marea Neagra constituia hotarul estic al Moldovei si al Tarii Romanesti. Dupa caderea Caffei, trecerea Crimeei sub suzeranitatea turceasca (1475) si caderea Chiliei si a Cetatii Albe in mana turcilor (1484), aproape intreg litoralul Marii Negre se afla in stapanirea Imperiului Otoman. In urma razboaielor ruso-turce din secolele XVIII - XIX, stapanirea turceasca s-a restrans continuu, pana ce, in urma primului razboi balcanic, in 1912, stapanirea asupra tarmurilor Marii Negre de catre statele riverane a capatat aproximativ configuratia actuala.

Marea Neagra este o importanta cale navigabila, legand regiunile riverane cu Marea Mediteran si prin aceasta cu oceanul planetar.

Principalele porturi: Constanta, Odesa, Herson, Tuapse, Novorossiisk, Poti, Batumi, Trabzon, Sinop, Varna, Burgas. Litoralul Marii Negre constituie o importanta zona balneoclimatica; de-a lungul s-au dezvoltat numeroase statiuni de renume international: Mamaia, Eforie, Mangalia, Yalta, Soci, Suhumi, Batumi, Varna.

Litoralul romanesc al Marii Negre prezinta aspecte diferite. In nord, de la gura de varsare a bratului Musura si pana la Capul Midia (cca. 150 km), tarmul este jos, pe alocuri instabil, nisipos, cu dune si cordoane litorale, cu plaje largi. La sud de Capul Midia pana la granita cu Bulgaria, tarmul este inalt si abrupt (faleza), sapat in loess si depozite sarmatice, prezentand numai din loc in loc plaje (Mamaia, Agigea, Eforie Nord si Eforie Sud, Costinesti, Mangalia). Faleza a fost amenajata prin taluze de verdeata si diguri. Plajele litoralului romanesc al Marii Negre prin expunerea lor estica si prin nisipul fin, sunt foarte cautate in Europa.

Clima litoralului romanesc al Marii Negre este temperat-continentala, cu usoare influente marine. Variatiile anuale si diurne ale temperaturii aerului sunt mai moderate decat in restul tarii (70 - 80 de zile de vara). Precipitatiile atmosferice sunt foarte variabile si se produc la intervale mari (400 - 700 mm annual). Vecinatatea marii si a uscatului favorizeaza formarea brizelor. Litoralul romanesc al Marii Negre este supus iarna viscolului (vanturile de nord-est). De-a lungul litoralului se pot deosebi doua nuante climatice:

- la nord de Capul Midia, evaporatii puternice ziua (Delta Dunarii si Complexul Razelm), care asigura umezirea aerului si duc la scaderea amplitudinilor termice

la sud de Capul Midia, regimul temperaturii aerului este mai moderat si cu caracter marin mai pronuntat; vara, temperatura aerului este mai coborata decat in nord, iar iarna este mai ridicata

Marea Neagra este cea mai mare structura acvatica anoxica din lume? Termenul de anoxie semnifica un "continut scazut de oxigen" sau chiar o  "lipsa de oxigen" si peste 90% din apa din Marea Neagra este lipsita de oxigen. Aceasta situatie se datoreaza faptului ca apa de la suprafata, care primeste oxigen din atmosfera, nu il poate transfera straturilor acvatice de adancime din cauza mai multor factori (cantitatea mare de sedimente din apa, densitatea crescuta etc).la adancimi de peste 200 de metri, apa Marii Negre nu mai contine oxigen iar temperatura apei inregistreaza o valoare constanta de 9 grade Celsius? Din aceasta cauza, la adancimi mari, singurele specii existente sunt bacteriile anaerobe.Marea Neagra este una din cele mai noi mari ale planetei? Specialistii afirma ca ea s-a format in perioada Mezozoica, atunci cand, prin ridicarea uscatului, vechiul Ocean Tethys a disparut si in locul lui au aparut mai multe mari sau cursuri de apa (Marea Neagra, Marea Caspica, Marea Mediterana etc)de-a lungul coastelor Marii Negre, in zona Turciei, traiesc unii din ultimii vorbitori de limba greaca pontica? Acest dialect a apartinut comunitatii grecilor stabiliti in Turcia care insa au emigrat in Grecia dupa primul razboi mondial. Astazi, acest dialect mai este utilizat doar de cativa vorbitori, in majoritate batrani. nivelul de salinitate al apei este unul foarte mic? Acesta se situeaza in jurul valorii de 17% si este cauzat de numeroasele cursuri de apa dulce care se varsa aici (Dunarea fiind cel mai important dintre ele).din cauza nivelului scazut de salinitate, biodiversitatea din Marea Neagra are de suferit?

Majoritatea speciilor marine au nevoie de un nivel al salinitatii de minim 20% pentru a se putea dezvolta corespunzator. adnacimea maxima a Marii Negre este de 2.200 de metri? Aceasta valoare, mai exact 2.212 metri, este atinsa in apropierea tarmului turcesc al marii.cea mai mare cantitate de apa proaspata care alimenteaza Marea Neagra provine de la raurile care sa varsa in ea? Astfel, anual, 369 km cubi de apa sunt adusi de rauri iar 224 km cubi provin din precipitatiile atmosferice.anual, prin evaporare, 395 de km cubi de apa se pierd din Marea Neagra?lungimea coastelor Marii Negre este de 4340 km? Suprafata Marii Negre este de 423.000 km  in timp ce volumul ei este de 550.000 km. exista doar trei specii de mamifere marine care traiesc in aceasta mare? Cea mai cunoscuta dintre ele o reprezinta delfinii.

Cap 2: ECOSISTEMUL MARI NEGRE

2.1 Biotopul

Variatiile de nivel sezoniere ale apei sunt cuprinse intre 15-27 cm. Poseda curenti orizontali: in exterior unul circular paralel cu tarmul, avand sensul invers acelor de ceasornic si unul interior care consta din 2 curenti ciclonali.Exista si curenti verticali de mica amplitudine (curenti de convectie). Ei apar la finele iernii si vantura apa pe o grosime de 180-200 de m.   Termica apei variaza sezonal. In sectorul romanesc temperatura minima coboara la 0 grade si sub 0 grade (-1,4 grade) cand apa ingeata. Apa cea mai calda se intalneste in luna august, fiind la tarm de 27-29 de grade. Limitele oscilatiilor termice sunt de 20 de grade in larg si la tarm de 30 de grade. Pe verticala exista o evidenta stratificatie termica. Variatiile de temperatura cu inversarea lor intre anotimpul cald si rece au loc numai panala adancimea de 75-100 de m. La aceasta adancime exista o temperatura constanta de 7 grade ce creste catre fund pana la 9 grade.Transparenta apei atinge in general 15 m in larg si 1 m la margine in zona deltei.Valurile au inaltimi variabile ( maximum este de 4-5 m in timpul furtunilor ).

Salinitatea este scazuta la suprafata in zona varsarii apelor dulci in mare ( de exemplu , la Sulina salinitatea este de 0,5 g/l). Reactia mediului este alcalina. Oxigenarea apei variaza cu anotimpul si adancimea. In perioada rece paturile superficiale sunt suprasaturate in oxigen. Concentratia lui scade cu adancimea. De la 125-200 m pana la fundul marii gazul solvit este hidrogenul sulfurat. Aici oxigenul lipseste cu desavarsire.

Bentalul este format din stanci, nisipuri, maluri, depuneri organice sau minerale etc.

2.2 Caracteristici ale biocenozei

Planctonul este reprezentat pana la adancimea 175 m.

Fitoplanctonul cel mai bogat se afla intre 0-50 m adancime. Dominante sunt algele silicioase. Algele verzi ( cloroficeele ) si algele albastre-verzui ( cianoficeele ) sunt slab reprezentate. Fitoplanctonul este bine dezvoltat in zona litorala si mai slab dezvoltat in larg. In mare, in locurile unde se varsa apele curgatoare exista un amestec de alge dulcicole si marine. Se constata in fitoplancton o pronuntata variatie sezoniera.

Dinoflagelatele au o dezvoltare maxima in sezonul cald ( iunie-august ), iar diatomeele in sezonul rece ( decembrie-februarie ). Biomasa maxima a fost pusa in evidenta in luna iunie si in luna noiembrie. Ea constituie un pretios material nutritiv pentru zooplancteri, dar si pentru pestii planctonofagi ( hamsie, sport ).

Zooplanctonul, mai sarac in specii decat fitoplanctonul, se compune din protozoare, celenterate, viermi etc. Pe anotimpuri, zooplanctonul cel mai bogat este intalnit iarna, iar cel mai sarac, vara. Mai ales, in partea a doua a toamnei zooplanctonul are o crestere continua vertiginoasa. Pe timp de primavara si vara zooplanctonul se diminueaza cantitativ din cauza consumarii lui de catre puietii de peste si pestii planctonofagi. Zooplanctonul scade cantitativ pe verticala.

Nectonul este format mai ales din pesti si din mamifere. Din cele 150 de specii identificate in Marea Neagra, pentru sectorul romanesc mai importante economic sunt scrumbia albastra ( Scomber scombrus), palamida ( Sarda sarda ), hamsia ( Engroulis encrassichalus ponticus ), stavridul, morunul etc. Dintre mamifere in Marea Neagra traiesc delfinii si foca.

Bentonul este diversificat ca structura. Macrofitele sunt subacvatice si sunt reprezentate prin specii de alge din genurile Zostera, Cystoseira, Phyllopora, Ceramium, Enteromarpha etc.

Microfitobentosul este prezent in zona unde lumina ajunge la fundul apei. Este format din diferite specii de diatomee.

Zoobentosul este format din populatii de animale ce traiesc pana la adancimea de 180-200 m. In functie de adancime se intalnesc anumite polichete, amfipode, moluste, crabi, pesti. Dupa tipul de substrat se creeaza o varietate a biocenozelor bentale. Unele specii de plante si animale traiesc pe stanci ( biocenoze litofile ), altele pe nisip ( biocenoze psamofile ), pe mal ( biocenoze pelafile).Sub adancimea de 200 de m nu traiesc decat bacteriile sulfuroase anoerobe.

Planctonul este reprezentat pana la adancimea 175 m.

Fitoplanctonul cel mai bogat se afla intre 0-50 m adancime. Dominante sunt algele silicioase. Algele verzi ( cloroficeele ) si algele albastre-verzui ( cianoficeele ) sunt slab reprezentate. Fitoplanctonul este bine dezvoltat in zona litorala si mai slab dezvoltat in larg. In mare, in locurile unde se varsa apele curgatoare exista un amestec de alge dulcicole si marine. Se constata in fitoplancton o pronuntata variatie sezoniera.

Dinoflagelatele au o dezvoltare maxima in sezonul cald ( iunie-august ), iar diatomeele in sezonul rece ( decembrie-februarie ). Biomasa maxima a fost pusa in evidenta in luna iunie si in luna noiembrie. Ea constituie un pretios material nutritiv pentru zooplancteri, dar si pentru pestii planctonofagi ( hamsie, sport ).

Zooplanctonul, mai sarac in specii decat fitoplanctonul, se compune din protozoare, celenterate, viermi etc. Pe anotimpuri, zooplanctonul cel mai bogat este intalnit iarna, iar cel mai sarac, vara. Mai ales, in partea a doua a toamnei zooplanctonul are o crestere continua vertiginoasa. Pe timp de primavara si vara zooplanctonul se diminueaza cantitativ din cauza consumarii lui de catre puietii de peste si pestii planctonofagi. Zooplanctonul scade cantitativ pe verticala.

Nectonul este format mai ales din pesti si din mamifere. Din cele 150 de specii identificate in Marea Neagra, pentru sectorul romanesc mai importante economic sunt scrumbia albastra ( Scomber scombrus), palamida ( Sarda sarda ), hamsia ( Engroulis encrassichalus ponticus ), stavridul, morunul etc. Dintre mamifere in Marea Neagra traiesc delfinii si foca.

Bentonul este diversificat ca structura. Macrofitele sunt subacvatice si sunt reprezentate prin specii de alge din genurile Zostera, Cystoseira, Phyllopora, Ceramium, Enteromarpha etc.

Microfitobentosul este prezent in zona unde lumina ajunge la fundul apei. Este format din diferite specii de diatomee.

Zoobentosul este format din populatii de animale ce traiesc pana la adancimea de 180-200 m. In functie de adancime se intalnesc anumite polichete, amfipode, moluste, crabi, pesti. Dupa tipul de substrat se creeaza o varietate a biocenozelor bentale. Unele specii de plante si animale traiesc pe stanci ( biocenoze litofile ), altele pe nisip ( biocenoze psamofile ), pe mal ( biocenoze pelafile).

In Marea Neagra traiesc trei specii de delfini: delfinul comun, afalinul si marsuinul. Cel mai mare si, in acelasi timp, cel mai cunoscut, este afalinul deoarece se adapteaza cel mai usor la conditiile de captivitate din delfinarii. In anii '40, efectivele populatiilor celor trei specii de delfini din Marea Neagra erau estimate la 1,5 - 2 milioane.Pescuitul industrial, pe de o parte, (cu 62.000 capturi anuale) si reducerea stocurilor de pesti cu care se hranesc, pe de alta parte, au dus la scaderea numarului lor, ajungand, in 1965, la doar 300.000 exemplare. Desi pescuitul industrial a fost interzis, din cauza poluarii, numarul delfinilor a continuat sa scada. Intre anii 1983-1984, folosindu-se nave maritime si avioane, populatiile de delfini au fost estimate la 60.000 - 100.000 exemplare. In prezent, marimea efectivelor celor trei specii de delfini nu se cunoaste, deoarece metodele de evaluare folosite au fost considerate inadecvate.

Marea Neagra este unul dintre cele mai fascinante ecosisteme marine din lume, aproape unica prin aceasta fascinatie. Avand un bazin hidrografic foarte intins si, in acelasi timp, un schimb limitat de ape cu alte mari si oceane, ea devine extrem de vulnerabila la impactul activitatilor umane desfasurate pe uscat.

Marea Neagra este afectata de activitatile desfasurate de peste 165 de milioane de oameni, profund inconstienti de faptul ca ei sunt vinovati de poluarea acestui bazin acvatic aproape unic de pe Pamant. Numai in zona de coasta locuiesc permanent 16 milioane de oameni, la care se mai adauga 4 milioane de turisti care produc un adevarat exod prin statiuni in timpul sezonului estival.

Cap 3: POLUAREA MARI NEGRE

3.1 POLUAREA CHIMICA A MARII NEGRE

Poluarea se produce atunci cand chimicale sau energie(zgomot sau caldura),deversate in

mediul inconjurator,afecteaza orice forma de viata sau scad valoarea mediului pentru oameni

(pentru amenajarile sau alte destinatii).Exista dovezi ca multe rauri care se varsa in Marea

Neagra au fost puternic poluate in decada dintre 1970 si 1980.Unele dintre sursele de poluare,

fabrici din industria grea sau agrochimica,cum ar fi cele producatoare de pesticide,sunt acum

inchise datorita colapsului economic care a afectat multe tari dupa 1990.De asemeni unele

interprinderi care mai functioneaza inca,au redus indicele de poluare prin aplicarea de tehnologii

moderne si tratarea deseurilor.Transportul de petrol prin Marea Neagra a cescut foarte mult

si exista un risc constant de poluare prin aplicarea deversari datorate accidentelor si manevrelor

gresite(robinete slabite,manevrare neatenta si spalarea ilegala a tancurilor de petrol).Poluarea

poate fi prevenita in toate situatiile intrucat ea este rezultatul accidentelorsau folosirii intentionate

a mediului pentru depozitarea deseurilor.

Substante radioactive

Acestea sunt elemente care emit radioactivitate.Ele pot fi sustante din natura,lantanide sau

actinide,sau elemente continand uraniu,produse ale activitatii omenesti.

Elemente ca uraniu exista in natura,astfel incat un anumit nivel de radioactivitate este intotdea-

una prezent.

Deseuri solide

Prezenta gunoiului in mare este o problema majora deoarece ameninta vietuitoarele si habitatul

acestora.Deseurile din plastic reprezinta o problema deosebit de dificila.

Energia nucleara

In mod normal,emisiile de la reactoarele nucleare sunt foarte strict controlate.Exista totusi riscuri

de accidente iar depozitarea pe termen lung a deseurilor radioactive este dificila si costisitoare.

Accidente

Accidentul nuclear de la Cernobil din 1986 a produs imense suferinte umane si contaminari ale

mediului,in special in unele zone ale Niprului,fluviu care se varsa in Marea Neagra.

Indiguirile de pe fluviu au impiedicat insa cea mai mare parte a poluarii sa ajunga in mare.

Din cauza acestui accident dar si a altor deversari operationale,nivelul de radioactivitate al Marii

Negre este dublu fata de cel al Marii Mediterane,fara a pune totusi in pericol fauna si oamenii.

Titei

Titeiul brut contine mii de hidrocarburi.Acestea sunt compusi ale carbonului si hidrogenului care

pot fi saturati(nu contin legaturi duble),nesaturati(contin legaturi duble sau triple de aceea sunt

mai reactivi)sau aromatici(contin inele de benzen).

In general,cu cat numarul de inele de benzen sau de legaturi duble si triple este mai

mare intr-un compus al titeiului,cu atat mai toxic este acesta.

Producerea si rafinarea

Lubrifiantii bazati pe petrol se mai folosesc in utilajele de forare a titeiului sau a gazelor.

Este foarte dificil,cronofag si scump sa se masoare concentratia de substante chimice organice

care pot provoca poluarea.Stim putine despre concentratia si repartitia lor in Marea Neagra.

Stim totusi ca nivelul de pesticide este mai mic decat in alte mari europene datorita dificultatilor

taranilor de ale procura.

Desi transportul de titei a cescut semnificativ,din fericire au fost putine scurgeri majore de titei

in Marea Neagra.Totusi titeiul se intalneste frecvent in zonele de plaja,iar concentratia de titei

dizolvat este mai mare decat in Mediterana vecina.

Acest lucru apare ca rezultat a doi factori:

1.Un mare numar de descarcari provenite din transportul maritim(golirea tancurilor de balast pare

a fi o problema majora).

2.Canalizarea urbana si deseurile industriale aruncate in rauri si mare.Mari cantitati de titei

patrund in mare odata.

3.2 INUNDATIILE AU CRESCUT POLUAREA

In ultimul timp sa atras atentia asupra pericolului in care se afla anumite zone ale tarii noastre, ca urmare a ridicarii nivelului de poluare - cu consecinte in plan economic - si a evidentiat principalele directii in care autoritat ile romĺne ar trebui sa isi concentreze eforturile pentru protejarea mediului. O problema acuta este cea legata de cresterea gradului de poluare a Marii Negre, asa cum rezulta din masuratorile realizate in cadrul unui program de cercetare derulat de B.EN.A. Poluarea Marii Negre s-a accentuat in ultimii ani ca urmare a ploilor abundente, ce au condus la transportarea unor importante cantitati de aluviuni, precum si din cauza deversarii in Dunare a unor substante chimice (pesticide si fertilizatori), folosite in Germania si Austria. In acelasi timp, vasele abandonate de-a lungul Dunarii si pe coastele Marii Negre reprezinta o sursa permanenta de poluare cu metale grele. Grav este faptul ca poluarea din Marea Neagra se transfera prin Marea Egee in Mediterana. "Volumele de apa care ajung in Mediterana, din Marea Neagra au crescut pina la 580 km cubi pe an, ceea ce inseamna o cantitate foarte mare", a precizat presedintele B.EN.A. O alta problema este cea a cresterii eroziunii malurilor, in ultimii 10 ani Romĺnia pierzind peste 22 de km patrati de teritoriu. Din cauza nivelului ridicat al poluarii, fauna marina a avut de suferit, astfel ca daca in 1950 existau circa 1 milion de delfini, in prezent numarul acestora este de 2.000-3.000. Toti acesti factori au dus la restringerea drastica a activitatii de turism in zona Marii Negre, cu exceptia Bulgariei. "Practic, turismul la Marea Neagra nu exista, evident nu numai din cauza calitatii apei, ci si ca urmare a serviciilor promovate", a precizat Vosniakos. B.EN.A este o organizatie non-guvernamentala si non-profit, infiintata in 1998, ce are ca principal scop identificarea si evaluarea problemelor curente de protectie a mediului la nivel regional, national si international.

Marea neagra e legata de uscat prin intermediul fluviului Dunarea care este transmitatorul poluantilor. Substantele chimice se infiltreaza prin pamant in apa raurilor si sunt astfel purtate pana la Dunare si de acolo in Marea Neagra. Substantele chimice cum ar fi cele petroliere, fertilizatorii, insecticidele si erbicidele care nu se descompun in contact cu solul, patrund in cele din urma in Marea Neagra. Marea devine astfel un depozit imens pentru aceste colectii amestecate de fertilizatori si otravuri.Titeiul si alte substante petrochimice sunt principalii poluatori ai Marii Negre, alaturi de care apele uzate, gunoaiele casnice si poluarea aerului se adauga in mod semnificativ.incidentele majore de poluare este intotdeauna implicat titeiul. Practica obisnuita de spalare a tancurilor petroliere deverseaza foarte mult titei in mare. Aceasta practica, raspandita in lumea intreaga, ramasa adesea neobservata este azi detectata prin intermediul satelitilor si cei vinovati pot fi trimisi in judecata.

Cantitatea de metale, DDT si PCB( betanol policlorinat) a crescut in ultimii ani, dar inexplicabi nivelul arsenului a scazut. DDT-ul, o substanta chimica organica clorinata si toxica, utilizata ca pesticid si care persista in mediu este inca folosit, cu toate ca a fost interzis.

Metale grele cum ar fi cadmiul, nichelul, arsenul, cuprul, plumbul, zincul sau cromul, care cele multe provin din industria si transportul pe uscat, sunt chimicale periculoase care dezechilibreaza balanta sistemelor animale din mediu.

O alta substanta chimica care are un efect negativ asupra florei si faunei Marii Negre este tributilina (TBT) care este folosita pe scara larga ca vopsea rezistenta la apa pentru chila vaselor. S-a demonstrat ca TBT produce modificari sexuale melcilor de mare ( un tip de crustaceu ), intregi populatii devenind de sex feminin, deci puse in imposibilitatea de a se reproduce.

S-au descoperit produse alternative care nu au efecte adverse asupra florei si faunei, cum ar fi unul avand la baza cuprul si care este de 1000 de ori mai putin toxic pentru plante si animale.

Organismele daunatoare se reproduc in moluste si transmit omului numeroase boli. Cea mai raspandita este bacteria Escherichia coli , care este folosita ca un indicator al contaminarii. Pentru a nu provoca boala ar trebui sa existe mai putin de 230 E. colii la 100g de tesut. Alte microorganisme care ridica probleme pentru om sunt bacteriile Salmonella si Staphyloccus care pot sa apara in crustacee, si in climatele calde Vibrio parahaemolyticus. PBC-ul are un efect cumulativ asupra vietii din Marea Neagra. Ei sunt poluanti industriali, toxici pentru animale si oameni.

3.3 MAREA NEAGRA LA UN PAS DE A DEVENI MOARTA

Ecosistemul sau se afla in pericol, atat din cauza poluarii din diverse surse, dar si din cauza speciilor invadatoare, care s-au inmultit in ultimul timp. Daca nu se iau masuri urgente si hotarate, vor avea de suferit nu numai ecosistemul marii, dar si economiile tarilor riverane. Expeditiile stiintifice ale expertilor stau marturie celor afirmate mai sus. Directorul Institutului Marin din cadrul Universitatii Plymouth, prof. Laurence Mee, a organizat o astfel de expeditie, in urma carora a afirmat ca Marea Neagra va avea nevoie de mai multa protectie impotriva presiunii umane viitoare, capabila sa se adapteze noilor conditii, dar si impotriva speciilor invadatoare, care s-au stabilit deja aici si care au foat catalogate drept 'oportuniste'. Problemele au inceput in anii '70 Patrunderea in mediul marin a sute de tone de azot si fosfor, in anii 1970 si 1980, provenit din fertilizatori agricoli, deseuri animale si ape menajere netratate a periclitat serios starea de conservare a intregului ecosistem al Marii Negre, intrucat a dus la dezvoltari extrem de puternice ale fitoplanctonului, care blocheaza patrunderea luminii pana la vegetatia submersa, absolut necesara pentru sanatatea unui ecosistem, lasand in urma arii intinse care, desi erau bogate de specii in urma cu cativa ani, sunt acum moarte. Problema a inceput sa preocupe guvernele celor sase state costiere, care au semnat, in anul 1996, Planul Strategic de Actiune pentru Marea Neagra. Concluzia trasa era ca procesul de 'eutrofizare' cauzat de cresterea cantitatilor de nutrienti a reprezentat cea mai mare problema internationala referitoare la Marea Neagra. Semne de revigorare Cea mai recenta expeditie stiintifica multinationala organizata de Black Sea Ecosystem Recovery Project, finantata de Global Environment Facility, prin Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite, a relevat o imbunatatire a starii generale fata de declinul ecologic inregistrat in anii 1980. Concluzia a apartinut oamenilor de stiinta din domenii diferite, din Bulgaria, Moldova, Romania, Rusia, Ucraina, Australia, Germania si Regatul Unit al Marii Britanii. Dr. Bill Parr, cercetator in cadrul proiectului, a afirmat ca 'o expeditie anterioara, efectuata in 2003, a identificat cateva semne imbucuratoare de reabilitare a ecosistemului marin. Se pare insa ca speciile invadatoare ar putea juca un rol mult mai semnificativ decat s-a crezut initial'. Marea a inceput sa se refaca, la inceputul anilor '90. O contributie importanta a avut-o colapsul economic din fostele tari riverane Marii Negre si Dunarii, care si-au redus semnificativ productiile de fertilizatori si septelul. In plus, in ultimii ani, tarile din amonte de Dunare au adoptat cu succes masuri de reducere a nivelului de nutrienti eliminati in mediu. Nimic nu este inca sigur In ciuda acestor semne de revigorare, Marea Neagra continua sa ramana vulnerabila in fata impactului speciilor invadatoare. Yegor Volovik, de la Black Sea Ecosystem Recovery Project, afirma ca patrunderea ctenoforului Mnemiopsis leidyi, in 1980, a cauzat pagube uriase populatiilor de pesti din tot ecosistemul Marii Negre, in special a hamsiei. Specialistii spun ca ecosistemul marin prezinta inca semne de disfunctionalitate, cum ar fi incapacitatea de a face fata marii cantitati de materie organica pe care o produce, ducand la scaderea cantitatilor de oxigen dizolvat si la schimbari in diversitatea specifica a unor zone de mica adancime importante, la fel ca si producerii, in continuare, a unor ample fenomene de inflorire fitoplanctonica. Tehnica moderna Rezultatele acestea au fost urmare a proiectului amintit, in care oamenii de stiinta au folosit atat tehnici conventionale, cat si cele mai moderne echipamente pentru vizualizarea a mai mult de 7,5 kilometri din zona de NV a Marii Negre unde cresteau, in urma cu cativa ani, algele rosii (asa-numitele 'campuri cu Phyllophora' sau 'campurile lui Zernov', dupa numele omului de stiinta rus care le-a descris pentru prima data). Zona era intinsa cat Belgia si Olanda la un loc, fiind plina de depozite de midii, astfel incat Golful Odessa a fost supranumit 'Regatul Midiilor'. Reconstructia, dificila In ciuda semnelor de revigorare a ecosistemului Marii Negre, acesta este inca deteriorat din cauza cantitatilor uriase de nutrienti deversate pe parcursul a mai mult de 20 de ani. Specialistii spun ca reconstruirea unui ecosistem este extrem de dificila. 'In unele cazuri, modificarile sunt ireversibile, mai ales acolo unde dispar speciile autohtone, sau unde specii nou introduse ajung sa ia locul celor autohtone', afirma expertii. Prof. Mee, din cadrul Black Sea Ecosystem Recovery Project, spune ca 'o indelunga traditie stiintifica existenta in regiunea Marii Negre a fost realmente paralizata de dificultatile economice aparute dupa 1990. Rezultatele acestei expeditii vor reprezenta un test oportun si important privind eficienta obiectivelor actuale ale managementului pentru Marea Neagra'. Cu toate acestea, se simte nevoia altor studii de specialitate despre impactul 'eutrofizarii' si al degradarii habitatelor si comunitatilor marine. Stiati ca l Dunarea varsa anual in Marea Neagra 60.000 de tone de fosfor, de patru ori mai mult decat ajunge in Marea Baltica, dublu fata de cantitatea transportata pe Rin, la care se adauga si deseurile industriale si menajere l Din cauza lipsei de oxigen (fenomen numit stiintific eutrofizare), expertii sustin ca, numai intre anii 1973 si 1990, au pierit peste 60 de milioane de tone de animale marine, printre care cinci milioane tone de peste. l In bani, pierderile se cifreaza la doua miliarde de dolari. l Stramtoarea Bosfor este singurul canal de comunicare intre Marea Neagra si Marea Mediterana. Debitul actual al curentului din Bosfor are nevoie de 1.000 de ani pentru a inlocui toata apa Marii Negre. l La o adancime de sub 100 de metri, exista cantitati imense de hidrogen sulfurat (gaz toxic solubil, otravitor, cu miros de oua stricate), ceea ce face din Marea Neagra cel mai mare acvatoriu fara oxigen din lume. In consecinta, 87% din volumul acesteia este lipsit de viata. l Infloririle de alge verzi se produc de mai multe ori pe an. Densitatea lor a crescut de la 20 milioane de celule/litru la peste 100 milioane. In functie de specie, algele verzi pot inflori pe tot parcursul anului. Au revenit algele Razvan Popescu Mirceni, presedintele Oceanic Club Constanta, a declarat ca, in ultimii cinci ani, s-a simtit o regenerare a ecosistemului. Astfel, in plasa pescadoarelor s-au gasit specii odata disparute, cum ar fi palamida, zarganul si chiar si aterina, prezenta acum in bancuri in mai multe zone ale Marii Negre. Printre speciile care au revenit spectaculos in ecosistem se numara si algele perene, care au un rol foarte important in stabilizare si sunt o adevarata oaza pentru puietul marin si micile custacee.

Ecosistemul are insa acum un nou inamic, braconajul.Teoretic, cantitatile de peste capturate anual din Marea Neragra de cele cateva vase de mici dimensiuni si barcile pescarilor sunt mult prea mici pentru a influenta speciile marine. Din pacate, statisticile oficiale nu reprezinta imaginea reala a unui ecosistem afectat grav de pescuitul haotic si care nu respecta prevederile legale.

Locul traulerelor care "radeau" portiuni intinse de apa a fost luat de unelte fixe, respectiv taliene, setci si orhane. Aceste tipuri de plase au in comun faptul ca, indiferent de tipul si modul cum sunt amplasate, distrug aproape toate speciile de peste. "Incepand cu 2007, utilizarea acestor unelte este interzisa, insa avem filme in care apar pescarii ce verifica plase fixe amplasate in apropiere de Tuzla", a precizat biologul Razvan Popescu Mirceni, directorul Societatii de Explorari Oceanografice si Protectie a Mediului Marin. Situatia este cu atat mai grava cu

cat unele specii, cum este sprotul, au nevoie de mai multi ani pentru a ajunge la maturitate si reproducere. Practic, efectele negative ale pescuitului industrial nu au disparut, ci se resimt din plin in urma activitatilor de braconaj. Desi nu ajung sa captureze cantitatile mari de peste care incap in calele unui pescador, braconierii pun presiune pe anumite specii pe care le pescuiesc excesiv si care astfel dispar. Intrucat la adancimi mai mari de 200 de metri in Marea Neagra nu se pot dezvolta specii din cauza gazelor otravitoare, flora si fauna marina se concentreaza in apropierea tarmului, adica exact acolo unde actioneaza pescarii. "Ecosistemul Marii Negre este unul fragil, care poate produce cantitati considerabile de peste, dar care la fel de usor poate fi afectat de activitatile de pescuit excesiv", a adaugat biologul. Masacrul delfinilorBiologii au descoperit un fapt cutremurator. Braconierii, pentru a sterge urmele activitatilor ilegale, taie in bucati delfinii prinsi in plase. Mamiferele capturate accidental plutesc de obicei mai multe zile si, astfel, marcheaza zona unde au fost amplasate plasele interzise. Scafandrii organizatiilor de protectie a mediului au descoperit de mai multe ori in plase si pe fundul apei bucati din corpul delfinilor macelariti. Conform rapoartelor specialistilor, peste 80% din cazurile de delfini esuati au fost descoperite exact in perioada de prohibitie a calcanului, respectiv 15 aprilie-30 iunie. Calcanul este una dintre speciile cele mai cautate de braconieri. Cum nu poate fi "cultivata" in captivitate, cea mai mare parte a cantitatilor de calcan vandute pe piata libera provine din plasele monofilament ale pescarilor.» Cazul "pescadorul", nici o condamnareUltimul caz deosebit de braconaj, descoperit acum doi ani, s-a finalizat fara nici o condamnare. "Un pescador turcesc a fost retinut cu peste 1.100 tone de calcan la bord. Instanta a judecat cazul, nava a fost vanduta la licitatie, iar echipajul a fost repatriat", a declarat comisar-sef Adrian Burcea, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Constanta. Gratie unui tratat incheiat intre Romania si Turcia, braconierii executa pedeapsa in tara natala si de obicei scapa cu o simpla amenda. Navele vandute la licitatie sunt cumparate chiar de societatile sau persoanele fizice carora le-au apartinut in momentul retinerii de catre autoritati.

In fiecare an, mii de tone de saruri de azot si fosfor patrund in Marea Neagra, fie datorita metodelor invechite folosite inca in agricultura, fie din apele uzate, insuficient tratate. Acesti nutrienti stimuleaza dezvoltarea fitoplanctonului, producand asa numitele « infloriri » care produc adevarate « zone moarte » unde, in lipsa oxigenului si a luminii, celelalte organisme marine vor suferi reducandu-si populatiile.

Acest proces a avut deja consecinte dezastruoase asupra ecosistemului marin. In anii '80 si '90 se afirma ca Marea Neagra este prima mare din lume care ar putea « muri », in sensul ca nu va mai putea suporta hranirea vietuitoarelor care o populeaza.
Poluarea de origine terestra, distrugerea habitatelor, supra-exploatarea resurselor sale vii, patrunderea speciilor exotice, poluarea cauzata de transportul de petrol si a altor substante periculoase au contribuit la diminuarea biodiversitatii Marii Negre.

Cap.4 SURSE DE POLUARE A MARII NEGRE

4.1 IDENTIFICAREA SURSELOR DE POLUARE A MARII NEGRE

In general, prin poluare se intelege orice introducere de catre om in mediu, direct sau indirect, a

unor substante ori energii cu efecte vatamatoare, de natura sa puna in pericol sanatatea omului, sa

prejudicieze resursele biologice, ecosistemele si proprietatea materiala, sa diminueze binefacerile sau sa

impiedice alte utilizari legitime ale mediului. Poluarea este reprezentata de actiunile care pot produce

ruperea echilibrului ecologic, pot dauna sanatatii, linistii si starii de confort a oamenilor, pot produce

pagube economiei nationale prin modificarea calitatii factorilor naturali sau creati prin activitati umane.

Poluarea apei reprezinta modificarea directa sau indirecta a compozitiei sau starii apelor, unei

surse oarecare, ca urmare a activitatii omului, in asa masura, incat ele devin mai putin adecvate tuturor

sau numai unora din utilizarile pe care la poate capata in stare naturala. Orice alterare fizica, chimica,

biologica sau bacteriologica a apei, peste o limita admisibila stabilita, inclusiv depasirea nivelului natural

de radioactivitate produsa direct sau indirect de activitati umane, care o fac improprie pentru o folosire

normala in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea [1].

Marea Neagra este supusa in zona litoralului romanesc unui proces de poluare ca urmare a

poluantilor proveniti din Dunare, evacuarilor directe de ape uzate insuficient epurate sau chiar neepurate,

cat si prin activitatea marina si portuara intensa.

Sursele de poluare ale apelor Marii Negre din sectorul romanesc sunt: Platforma Industriala

Navodari, apele uzate industriale si menajere insuficient epurate, provenite de la statiile de epurare ale

oraselor Constanta si Mangalia

Stadiul calitatii apei fluviului Dunarea, in anul 2000, a fost apreciat pe baza prelucrarii informatiilor

achizitionate in 12 sectiuni de control de ordinul I: 10 pe Dunare; cate una pe bratele Chilia si Sulina.

Calitatea globala a apei fluviului Dunarea, in anul 2000, a corespuns conditiilor prevazute in STAS

4706/1988, pentru categoriile I - II in toate sectiunile de supraveghere.

S-au inregistrat depasiri ale limitelor categoriei a III-a de calitate, la 1-2 parametri, in sectiunile:

Bazias (Zn), Gruia-Radujevac (Zn, Cd), amonte Oltenita (P), Chiciu-Silistra (Zn si Fe), Grindu-Reni

(Fe si Cd), Valkov-Periprava (Fe, P, Zn, Cd).

Atat din punct de vedere fizico-chimic cat si din punct de vedere saprobiologic, apa fluviului

Dunarea a fost monitorizata in anul 2000 pe o lungime de 1073 km, la care s-au adaugat si raul

Calmatui in lungime de 152 km.

Referitor la dinamica pe timp scurt a calitatii, compararea situatiilor din anii 2000 si 1999 a pus

in evidenta preponderenta cazurilor stationare (100%).

Din punct de vedere saprobiologic, valorile gradului de curatenie inregistrate in anul 2000,

asemanator anului 1999, au incadrat apele fluviului Dunarea, pe teritoriul romanesc, in categoria betasaproba

(impurificare moderata) .

Bazinul Dunarii este caracterizat de un ecosistem acvatic format din numeroase si importante,

chiar unice regiuni naturale, inclusiv terenuri umede si vai inundabile, de o ridicata valoare economica,

sociala si ecologica. El este sursa de apa potabila, asigura suport pentru agricultura, industrie, pescuit,

turism si activitati de recreere, producere a energiei electrice, navigatie si evacuare finala a apelor

reziduale ale unei populatii dense a Europei. De-a lungul regiunii au fost construite un numar mare de

diguri, baraje, ecluze navigabile si alte structuri hidraulice.

Utilizand resursele de apa pentru activitati umane importante, de catre municipalitati, industrie si

agricultura, au survenit schimbari in sistemele hidraulice. Au aparut probleme referitoare la calitatea si

cantitatea apei, inclusiv deteriorarea semnificativa a mediului inconjurator si diminuarea calitatii vietii,

demonstrata prin aparitia problemelor de sanatate publica.

In timpul perioadei sistemelor de planificare centralizata, tarile Europei Centrale si Rasaritene nu

au aplicat politici adecvate de protectie a mediului inconjurator si nici masuri ulterioare pentru a veni in

intampinarea degradarii mediului inconjurator aferent raurilor.

Dezvoltarea viitoare a activitatilor umane si economice trebuie sa integreze mai bine preocuparile

de administrare a apelor si mediului inconjurator in cadrul politicilor si strategiilor municipale, industriale

si agricole.

'Baia Mare' si 'Baia Borsa' sunt termeni care desemneaza deversari accidentale, mai ales de

cianuri si / sau metale grele din iazurile de sedimentare din industria miniera. Aceste evenimente arata in

mod clar ca un accident petrecut intr-un stat poate avea efecte trans-frontiere uriase chiar si la o distanta

de mai multe sute de km departare. Deversarile ce au determinat poluarea accidentala de la Baia Mare

si Baia Borsa au aratat ca trebuie imbunatatita activitatea de analiza a riscurilor si de prevenire a unor

astfel de accidente [4].

In primele zile ale anului 2001, cercetatorii Institutului National de Cercetare - Dezvoltare Delta

Dunarii au dat publicitatii concluziile unei investigatii efectuate pe parcursul intregului an 2000 in vederea

cuantificarii impactului poluarii in Delta Dunarii. Studiul intreprins de cercetatorii de la institutul tulcean a

avut ca obiectiv si determinarea prezentei metalelor grele in apa de pe teritoriul Deltei Dunarii, precum si

din sedimentele depuse pe canale si de pe fundurile de lac sau de balti. S-au facut cercetari si in privinta

determinarii existentei metalelor grele in tesuturile pestilor si ale molustelor din zona deltaica. Trebuie

spus ca specialistii de la institutul din Tulcea au efectuat astfel cercetari la solicitarea Ministerului Apelor,

Padurilor si Protectiei Mediului inca din anul 1997. O prima concluzie si cea mai alarmanta a

respectivului studiu este aceea ca in apa din Delta Dunarii aproape toate metalele grele inregistreaza

depasiri semnificative ale valorilor maxime admise de legislatia din tara noastra. Doar manganul este

singurul metal greu care se afla, in zonele acvatice din Delta, sub nivelul maxim admis. Trebuie spus insa

ca metalele rare nu inregistreaza concentratii foarte mari in toate zonele din Delta. Conform studiului citat

cele mai mari concentratii de fier se afla in apele lacurilor Iacob, Raduculet si Sinoe. Zincul depaseste

concentratia maxima admisa in lacurile Nebunu, Miazazi, Fortuna si Raduculet, iar nichelul a inregistrat

cresteri alarmante in apele lacurilor Rosu, Rosulet, Rotundu, Raduculet, Erexciuc si Iacob. De

asemenea, cadmiul a fost depistat in cantitati alarmant de mari in apa lacurilor Samova, Rotunda, Rosu,

Merhei, Sinoe si Razelm. Semnificativ este si faptul ca respectivele concentratii de metale grele nu s-au

diminuat nici pe parcursul ultimului an, dupa concentratiile foarte mari inregistrate pe parcursul anului

Grav este ca respectivele metale se regasesc deja si in sedimentele de pe fundul lacurilor din

Delta. Cantitati mari de nichel, de exemplu, se afla pe fundul lacurilor Nebunu, Fortuna si Erexciuc, iar

cadmiul depaseste valorile maxime admise in sedimentele Rosu, Rosulet, Fortuna, Raduculet, Merhei.

Ingrijorator este si faptul ca unele metale grele, cum este cadmiul, au patruns peste limitele maxime

admise si in tesuturile unor specii depistate de catre cercetatorii tulceni in zonele Caraorman si Matita.

Aceeasi specialisti sustin ca respectivele metale aflate in cantitati mari in organismul pestilor, ca si in al

altor vietuitoare pot conduce la malformatii semnificative. Respectivele metale afecteaza mai ales

sistemul osos al pestilor si pe cel muscular. La unele specii de peste cum este carasul, de exemplu, au

fost depistate in organism cantitati de cadmiu de peste 3 ori mai mari decat nivelul maxim admis de

legislatia din tara noastra. Asa stand lucrurile, cercetatorii institutului tulcean trag un serios semnal de

alarma asupra efectelor pe care le poate avea poluarea cu metale grele asupra Deltei Dunarii [5].

Complexitatea activitatilor din industria extractiva de petrol face ca paleta surselor de poluare sa

fie larga, incluzand pe langa sursele de poluare rezultate din activitatile umane si sursele de poluare

specifice. Intrucat acestea din urma au ponderea cea mai mare si efectul de infestare are impact negativ

si de durata asupra factorilor de mediu, se identifica acele surse, precum si posibilele modalitati de

actiune asupra ecosistemelor.

In sectia Terminal Midia sunt procesate fluidele primite de la platformele marine prin doua

conducte de amestec, atat submarine cat si terestre (segmentul Liman Chituc - Vadu - Comuna Corbu -

Terminal Midia). Procesarea consta in separarea amestecului, stocarea titeiului in rezervoare de unde se

transmite la rafinare, comprimarea gazelor si predarea la beneficiari prin intermediul conductelor

apartinand S.C. ROMGAZ S.A. - Sucursala Transgaz si dirijarea apelor uzate din decantorul existent la

statia de epurare a S.C. ROMPETROL S.A. Deseurile solide/ semisolide sunt colectate centralizat si

evacuate la groapa de gunoi Ovidiu, prin contract de prestari servicii cu firme specializate [6].

Deci, sursele potentiale de poluare a mediului marin specifice S.N.P. PETROM S.A. Sucursala

PETROMAR Constanta sunt: activitatea de transport, operatiile curente de curatire si descarcare ale

navelor maritime si ale tancurilor petroliere, deversarile accidentale, reziduurile si deversarile municipale,

pulberi din atmosfera, sursele naturale, activitatea de foraj si productie.

In studierea efectului poluarii asupra planctonului, se tine seama de faptul ca acesta reprezinta o

componenta de baza a lantului de hranire marina: un prejudiciu, o degradare mare a planctonului are un

efect indirect asupra necesarului de hrana al animalelor mari.

Stadiul actual al cunoasterii efectelor hidrocarburilor asupra organismelor marine provine din

investigatiile toxicitatii mortale si subletale, in sisteme experimentale de laborator si din studiile din teren.

Generalizarea si formularea unor concluzii din aceste teste de toxicitate este dificila datorita diferentelor

in conditii de experimentare.

Scurgerile majore de titei si poluarile accidentale datorate activitatii platformelor marine de forajextractie

a titeiului reprezinta cele mai nedorite dintre formele de poluare a mediului marin. Aceste

scurgeri de titei au loc de obicei in estuare si de-a lungul coastelor, zone care reprezinta cele mai

productive ecosisteme si care servesc ca loc de depunere a icrelor si drept cuiburi pentru multe specii

importante economic. Problema este critica din cauza vitezei accelerate de utilizare si transport a titeiului

in lume. O scurgere de titei poate influenta un mare numar de specii animale, care ocupa o varietate

larga de asezari. Majoritatea acestor specii sunt extrem de mobile, iar ecologia lor nu este indeajuns

cunoscuta

Pana in prezent in Marea Neagra au fost inventariate aproximativ 1500 specii de vertebrate si

nevertebrate. Urmare a accentuarii poluarii industriale si orasenesti din ultimele doua decenii s-a

constatat reducerea unor specii de pesti rapitori, cat si a unor specii de pesti cu importanta economica:

scrumbie, calcan, hamsie, stavrid, sturioni.

Datorita aportului permanent a apelor Dunarii, cat si regimului vanturilor si curentilor marini,

factorii abiotici in zona litoralului romanesc suporta importante variatii sezoniere.

Monitorizarea zonei litorale este instrumentul principal de supraveghere a calitatii mediului marin

4.2 DESCRIEREA SI REZULTATELE INVESTIGATIILOR

Pentru identificarea surselor potential poluatoare specifice exploatarii petroliere marine au fost

prelevate probe de control pentru detritus, apa de zacamant si apa uzata care se evacueaza in Marea

Neagra

De asemenea, pentru a stabili influenta evacuarilor au fost prelevate probe de sedimente si apa de

mare din imediata vecinatate a platformelor marine.

Pentru a stabili influenta Dunarii au fost prelevate probe de apa si sedimente din zona de varsare a

acesteia in mare (zona Chituc si bratul Sfantu Gheorghe).

Metodele de analiza utilizate au fost:

spectrometria de absorbtie atomica - tehnica cuptor de grafit si in flacara pentru

determinarea metalelor;

digestia acida si spectrometria de absorbtie atomica, in scopul determinarii concentratiei

totale de metale din proba;

spectrofotometria in IR pentru determinarea continutului total de hidrocarburi petroliere (in

urma extractiei acestora din apa cu tetraclorura de carbon si trecerea prin coloana de alumina

activata).

CONCLUZII:

Apa reprezinta biotopul organismelor acvatice. Ea este, de altfel, primul biotop in care s-a dezvoltat viata organica pe planeta noastra.

Din datele geologiei istorice, dupa regnul animal si vegetal, si dupa regiunile lor de dezvoltare (mare, apa dulce, uscat), reiese faptul ca 25% din ele s-au dezvoltat pe uscat si 75% s-au dezvoltat in apa (69 % - in mare si 6 % - in apele dulci).

Conditiile de viata in mare sunt mult mai favorabile decat pe uscat. Acest mediu ofera vietuitoarelor atat solutii nutritive (saruri), cat si hrana animala si vegetala. Fiind un mediu mult mai dens decat aerul, sustine mult mai bine corpul vietuitoarelor (acestea depun un efort de3 10 orimai mic decat ar depune pe uscat). Asa se explica faptul ca in mari traiesc animale si plante gigantice (de ex.: balena, care e de 40 ori mai mare decat elefantul, sau alga Macrocystic, care ajunge pana la ~ 305 m lungime.

BIBLIOGRAFIE

1. Lupan, E. - Dictionar de protectia mediului, Editura Lumina Lex, Bucuresti,1997;

2. https://mareaneagra.ngo.ro/2001capit4.htm;

3. Piescu, V., Pecheanu, I., Dumitrescu, E., Investigatii efectuate in 1999 pentru identificarea

unor noxe in apele si sedimentele marine datorate aportului fluvial si consideratii privind

bioconcentrarea acestor noxe in organismele acvatice marine, Colocviul National Acvadepol,

Constanta

https://www.cceg.ro/newpage17.htm;

5. https://www.cceg.ro;

6. Cordonasu, R., Monitorizarea calitatii factorilor de mediu (ape de suprafata, ape freatice, apa

marina, sediment si sol) din zona de operare a platformelor marine, Dana 34, Statia de fluide

de foraj si Sectia Terminal Midia, contract 333/2003 - Faza 1, I.C.P.T. Campina, octombrie

7. Ionescu, C-tin, Ciuparu, D., Poluare si protectia mediului in petrol si petrochimie, Editura

Brilliant, Bucuresti,1999.

ANEXE: