STABILIREA TIPULUI DE SALINIZARE A SOLULUI

Stabilirea tipului de salinizare a solului

1. Scopul lucrarii

Scopul lucrarii consta in insusirea metodologiei si tehnicii de lucru in vederea stabilirii tipului de salinizare a solului.

2. Baze teoretice

Pentru stabilirea tipului de salinizare a solului se tine seama de raportul cantitativ care exista intre diferiti anioni acumulati in sol exprimati in miliechivalenti.

In functie de valoarea raportului dintre anumiti anioni, exista 7 tipuri de salinizare: clorurica, sulfato-clorurica, cloruro-sulfatica, sodica, sodico-sulfatica, sulfato-sodica.

Cunoscand tipul de salinizare se poate prevedea toleranta la salinitate a plantelor si posibilitatea de ameliorare a solului.

Determinarea azotului din sol

Continutul total de azot prezent in majoritatea solurilor este constituit din azot legat organic (reprezinta aproape 90% din azotul total). In soluri se intalnesc de obicei foarte multi compusi organici ai azotului si mai putin cei anorganici, acest lucru fiind de o importanta deosebita deoarece plantele absorb in mod normal compusii anorganici. Printre compusii organici absorbiti de catre plante din sol se numara si aminoacizii.

Faptul ca azotul este predominant stocat in sol in forma organica si este folosit de plante in forma anorganica, a starnit interesul specialistilor in evaluarea fertilitatii solului, acestia studiind relatiile dintre aceste forme. Astfel de relatii au o multipla importanta din punctul de vedere al mediului inconjurator si al comportamentului azotului in sol.

Azotul organic este reprezentat de materia organica humificata (acizi humici si humine si acizi fulvici) care formeaza impreuna cu coloizii complexul argilo-humic.

Compusii azotului anorganic sunt binecunoscuti si pot fi impartiti in urmatoarele grupe principale:

Azotul amoniacal reprezinta 7 - 8% din azotul total fiind inaccesibil sau greu accesibil pentru nutritia plantelor. El este reprezentat sub forma schimbabila de catre ionii NH4+ absorbiti reversibil la suprafata coloizilor solului si sub forma solubila de ionii NH4+ din solutia solului. Aceste forme sunt usor accesibile plantelor.

Nitratii reprezinta principala sursa de azot accesibil gasindu-se numai sub forma solubila, nefiind absorbit in complexul adsorbtiv datorita procesului de excludere anionica, astfel incat intreaga cantitate este accesibila plantelor.

Nitritii se gasesc in concentratii foarte mici si au importanta redusa pentru nutritia plantelor. In concentratii mari acestia induc reactie fitotoxica.

Determinarea azotului nitric din sol

Alaturi de ionii de amoniu, nitratii sunt principalii reprezentanti ai compusilor minerali cu azot din sol si totodata sunt principala sursa de azot pentru plante. De continutul lor in sol in cursul perioadei de vegetatie depinde cresterea si dezvoltarea plantelor.

Azotul din sol aflat sub aceste forme sufera fluctuatii atat in ceea ce priveste forma cat si cantitatea, in functie de diferiti factori dintre care un rol predominant il au procesele din sol.

Avand in vedere faptul ca uneori acumularea nitratilor in sol nu satisface cerintele plantelor, pentru a se putea completa aceasta deficienta prin aplicarea de ingrasaminte este necesar a se determina pe langa alte forme de azot si azotul nitric.

Determinarea consta in tratarea extractului de sol cu sulfat de potasiu, acid fenildisulfonic si amoniac, cand in prezenta anionului se formeaza un nitroderivat de culoare galbena. Concentratia in a solutiei se determina colorimetric folosind colorimetrul Dr. Lange.

C6H3(HSO3)2OH + 3 HNO3 = C6H2 - 3 NH2OH + 2 H2SO4 + H2O

C6H2 - 3 NH2OH + NH3 = C6H2 - 3 NH2ONH4

3. Aparatura. Materiale. Substante

balon Erlenmayer

sulfat de potasiu 0,1 N

pipete

capsula

acid fenildisulfonic

balon cotat de 100 ml

4. Modul de lucru

Se cantareste 30 g de sol de analizat si se trateaza intr-un balon Erlenmayer cu 90 ml sulfat de potasiu 0,1N;

Se agita 5 -10 min si se filtreaza;

Se pipeteaza din filtrat 10-20 ml, se introduce intr-o capsula si se evapora la sec pe o baie de apa;

Dupa racirea capsulei se adauga 1 ml acid fenildisulfonic in asa fel incat intreg reziduul din capsula sa fie umectat;

Se agita cu o bagheta de sticla timp de 10 min;

Se adauga 10 ml apa distilata si se neutralizeaza solutia cu amoniac 10% pana cand capata o culoare galbena persistenta datorita nitroderivatului format;

Solutia colorata din capsula se trece cantitativ intr-un balon cotat de 100 ml filtrandu-se printr-un filtru cu diametrul mic, spaland de sol de mai multe ori capsula si filtrul cu apa distilata;

Se aduce balonul cotat la semn cu apa distilata si se agita pentru omogenizare. Dupa 15 minute se determina continutul de cu fotocolorimetrul Dr. Lange.

5. Interpretare rezultate

Se alcatuieste curba etalon a aparatului care reprezinta variatia intensitatii curentului electric citit la galvanometru in raport cu concentratia in a solutiilor etalon, folosite de etalonare.

Folosind curba etalon se calculeaza continutul de exprimat in mg la 100 g sol.

, in care:

A = cantitatea de NO3 din proba analizata gasita pe ordonata - mg

v = volumul de solutie luat in analiza - ml

V = volumul total de extract de sol - ml

100 = pentru raportare la 100 g sol.

6. Chestionar de verificare

Precizati principiul metodei.

Cate tipuri de salinizare cunoasteti?

Explicati determinarea azotului nitric din sol.

Sub ce forma se gaseste azotul ?

Ce intelegeti prin ,,nitrati"?