Ariile protejate sunt zone terestre, acvatice si/sau subterane, cu perimetru legal stabilit si avand un regim special de ocrotire si conservare, in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografie, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita.
Ariile protejate sunt importante pentru mentinerea biodiversitatii - ecosistemelor, a speciilor precum si a varietatii genetice care alcatuieste diversitatea vietii.
Ele conserva caracterele complexe si mereu schimbatoare ale ecosistemelor, sunt un prim loc de aparare impotriva disparitiei speciilor mari si mici pastrand diversitatea biologica, salbatica sau cultivata a unora dintre cele mai importante resurse ale omenirii. De asemenea, reprezinta un rezervor vital pentru plantele si animalele necesare medicinei.
Ariile protejate imbunatatesc, de asemenea, calitatea vietii umane, in mod deosebit ca locuri de recreere. Acest fapt este deosebit de important in orase, unde locuiesc multi oameni care au pierdut contactul nemijlocit cu natura. Ariile protejate ofera astfel oportunitati pentru petrecerea timpului liber, fiind un antidot pentru stres. Mai mult, ele sunt o sursa de reinnoire mentala, psihica si spirituala.
Ariile protejate contribuie la dezvoltarea durabila prin:
- conservarea solului si apei in zone erodabile;
- regularizarea si purificarea apei, in special prin protejarea padurilor si a zonelor umede;
- apararea oamenilor de dezastre naturale ca inundatii sau furtuni devastatoare;
- mentinerea vegetatiei naturale pe soluri cu productivitate mica si in zone sensibile;
- mentinerea resurselor genetice salbatice importante pentru medicina, pentru plante si pentru hrana animalelor;
- protejarea speciilor care sunt extrem de sensibile la interventia umana;
- asigurarea habitatelor critice pentru hranire, reproducere, crestere si odihna a speciilor care sunt utilizate durabil;
- asigurarea de venituri si locuri de munca prin turism.
Conform Hotararii nr. 1/1995, din data de 27.01.1995 a Comisiei Administrative de pe langa Prefectura Judetului Arad, au fost declarate un numar de 20 de arii protejate de importanta judeteana, astfel:
3 rezervatii botanice;
3 rezervatii zoologice;
2 rezervatii speologice;
2 rezervatii paleontologice;
3 rezervatii forestiere;
6 rezervatii mixte;
1 rezervatie stiintifica.
Conform Hotararii Consiliului Judetean Arad, nr. 27/2000, din data de 28.03.2000, au fost declarate un numar de 21 arii protejate de importanta judeteana, astfel:
4 rezervatii botanice;
3 rezervatii zoologice;
2 rezervatii speologice;
2 rezervatii paleontologice;
3 rezervatii forestiere;
6 rezervatii mixte;
1 rezervatie stiintifica.
Conform Legii 5/2000, in judetul Arad, au fost declarate un numar de 15 arii protejate, de importanta nationala, astfel:
3 rezervatii botanice;
3 rezervatii zoologice;
3 rezervatii speologice;
2 rezervatii paleontologice;
1 rezervatie forestiera;
2 rezervatii mixte;
1 rezervatie stiintifica.
Conform Hotararii de Guvern nr. 2151/ 2004, in judetul Arad, au fost declarate un numar de 3 zone puse sub protectie, de importanta nationala, astfel:
1 parc natural;
2 arii de protectie speciale avifaunistice.
Conform Hotararii nr. 1/1995, din data de 27.01.1995 a Comisiei Administrative de pe langa Prefectura Judetului Arad si al Hotararii Consiliului Judetean Arad, nr. 27/2000, din data de 28.03.2000, pe raza judetului Arad, au fost declarate un numar de 9 parcuri dendrologice.
Evidenta ariilor naturale protejate de importanta judeteana si nationala
REZERVATII BOTANICE
"Dosul Laurulu"→ cod: 285, IUCN IV, declarat prin
HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, se afla in custodia Directiei
Silvice Arad, conventia de custodie nr.4229/17.05.2004, are o
suprafata de
"Poiana cu Narcise Rovina" → cod: 288, IUCN IV, declarat prin
HCJ 1/1995; HCJ
27/2000; L 5/2000, se afla in custodia Directiei Silvice Arad,
conventia de custodie nr.4229/17.05.2004, are o suprafata de
"Baltele Gurahont" → cod: 286, IUCN IV, declarat prin HCJ
1/1995; HCJ 27/2000; L
5/2000, se afla in administratia Primariei Gurahont, nu are
custode in conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o suprafata de
"Rezervatia Paliurul" → cod: - , IUCN IV, declarat prin
HCJ 27/2000, se afla in custodia ONG Condor Club Arad, conventia de
custodie nr.4750/28.05.2004, are o suprafata de
REZERVATII ZOOLOGICE
"Balta Rovina" → cod: 289, IUCN IV, declarat prin HCJ
1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, aflata in administratia privata
S.C. Carpio S.R.L., nu are custode in conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o
suprafata de
"Balta de la Soimos" → cod: 290, IUCN IV, declarat prin
HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L
5/2000, se afla in custodia persoanelor fizice Ignuta Manuel si
Ignuta Laura, conventia de
custodie nr. 4823/19.05.2009, are o
suprafata de
"Starcii cenusii de
REZERVATII SPEOLOGICE
"Pestera lui Dutu" → cod: 292, IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995;
HCJ 27/2000; L 5/2000,
aflata in custodia ONG Speowest Arad, conventia de custodie nr. 1018/
04.02.2008, are o suprafata de
"Pestera Sinesie" → cod: 293, IUCN IV, aflata in custodia ONG Speowest Arad
declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, aflata in custodia ONG
Speowest Arad, conventia de custodie nr. 1019/ 04.02.2008, are o suprafata
de
"Pestera cu Apa de
REZERVATII PALEONTOLOGICE
"Locul Fosilifer Zabalt" → cod: 295, IUCN IV, HCJ 1/1995;
HCJ 27/2000; L 5/2000, conventia de custodie nr. 4750/28.05.2004, este
reziliat prin adresa nr. 10796/ 28.11.2007, la momentul de fata nu
are custode are o suprafata de
"Punctul Fosilifer Monorostia" → cod: 294, IUCN IV, declarat prin
HCJ 1/1995; HCJ
27/2000; L 5/2000, conventia de custodie nr. 4750/28.05.2004, este
reziliat prin adresa nr. 10790/ 28.11.2007, la momentul de fata nu
are custode are o suprafata de
REZERVATII FORESTIERE
"Rezervatia Runcu - Grosi" → cod: 287, IUCN IV, declarat prin
HCJ 1/1995; HCJ
27/2000; L 5/2000, aflata in custodia Directiei Silvice Arad,
conventia de custodie nr.
4229/17.05.2004, are o suprafata de
"Arboretele de Fag de
"Padurea de Fag de
"Padurea de Stejar Pufos de
REZERVATII MIXTE
"Rezervatia Dealul Mocrea" → cod: - , IUCN IV, declarat prin
HCJ 1/1995; HCJ 27/2000, aflata in custodia Universitatii de
Vest "Vasile Goldis", conventia de custodie nr. 4750/28.05.2004, are
o suprafata de
"Rezervatia Bezdin - Prundu Mare" → cod: - , IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000, HG 2151/2004
rezervatie inclusa in Parcul Natural Lunca Muresului,
supravegheata de catre administratia parcului natural, are o
suprafata de
"Rezervatia naturala mixta Moneasa" → cod: - , IUCN IV, declarat prin
HCJ 1/1995; HCJ 27/2000, aflata in administratia Ocolul Silvic
Sebis - Moneasa, nu are custode in conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008,
are o suprafata de
"Rezervatia de Soluri Saraturate de
"Magura cu ghimpi de
"Padurea cu ghimpi de
"Dealul Plesa" → cod: - , IUCN IV, declarat prin HCJ
1/1995; HCJ 27/2000, aflata in administratia Ocolul Silvic Sebis
- Moneasa, nu are custode in conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o
suprafata de
REZERVATII STIINTIFICE
,Arboretul Macea" → cod: 298, IUCN IV, declarat prin HCJ
1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, aflata in custodia
Universitatii de Vest "Vasile Goldis", conventia de
custodie nr. 1020/ 04.02.2008, are o suprafata de
PARCURI NATURALE
"Parcul Natural Lunca Muresului" → cod: V.1, declarat prin HG
2151/2004, in cursul anului
ARII DE PROTECTIE SPECIALE AVIFAUNISTICE
"Padurea Lunca" → cod: VI.1, declarat prin HG 2151/2004,
este administrata de Ocolul Silvic Cris, nu are custode in conformitate
cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o suprafata de
"Padurea
Socodor" → cod: VI.2, declarat prin HG 2151/2004, este administrata
de Ocolul Silvic Cris, nu are custode in conformitate cu Ordinul MMDD
1533/2008, are o suprafata de
PARCURI DENDROLOGICE
"Parcul dendrologic Arboretum Sylva
Gurahont",
declarata prin Hotararea 1/1995 a Comisiei Administrative de pe
langa Prefectura Arad, Hotararea 27/2000 a Consiliului Judetean
Arad, aflata in administratia Universitatii din Oradea
si Ocolului Silvic Gurahont, are o suprafata de
"Parcul Dendrologic Neudorf" declarata prin Hotararea 1/1995
a Comisiei Administrative de pe langa Prefectura Arad, Hotararea
27/2000 a Consiliului Judetean Arad, aflata in administratia
Ocolul Silvic Lipova, are o suprafata de
"Parcul Dendrologic Bulci" declarata prin Hotararea 1/1995
a Comisiei Administrative de pe langa Prefectura Arad, Hotararea
27/2000 a Consiliului Judetean Arad, aflata in administratia
Directiei Sanitare Arad, are o suprafata de
"Parcul Dendrologic Capalnas" declarata prin Hotararea 1/1995
a Comisiei Administrative de pe langa Prefectura Arad, Hotararea
27/2000 a Consiliului Judetean Arad aflata in administratia
Directiei Sanitare Arad, are o suprafata de
"Parcul Dendrologic Savarsin", declarata prin Hotararea 1/1995
a Comisiei Administrative de pe langa Prefectura Arad, Hotararea
27/2000 a Consiliului Judetean Arad, aflata in administratia
Casei Regale, are o suprafata de
"Parcul Dendrologic Mocrea", declarata prin Hotararea 1/1995
a Comisiei Administrative de pe langa Prefectura Arad, Hotararea
27/2000 a Consiliului Judetean Arad, aflata in administratia
Directiei Sanitare Arad, are o suprafata de
"Parcul Dendrologic Manastur" declarata prin Hotararea 1/1995 a Comisiei Administrative de
pe langa Prefectura Arad, Hotararea 27/2000 a Consiliului
Judetean Arad, aflata in administratia Primariei Vinga, are
o suprafata de
"Parcul Dendrologic Ineu" declarata prin Hotararea 1/1995 a Comisiei Administrative de pe langa Prefectura Arad, Hotararea 27/2000 a Consiliului Judetean Arad, aflata in administratia Primariei Ineu, are o suprafata de 12,0 ha;
"Parcul Dendrologic Odvos" declarata prin Hotararea 1/1995
a Comisiei Administrative de pe langa Prefectura Arad, Hotararea
27/2000 a Consiliului Judetean Arad, aflata in administratia
Directiei Taberelor Arad, are o suprafata de
In conformitate cu Hotararea nr. 1/1995, din data de 27.01.1995 a Comisiei Administrative de pe langa Prefectura Judetului Arad, Anexa nr. 10, lista monumentelor naturii, plantelor si animalelor ocrotite si a arborilor seculari este urmatoarea:
Monumente ale naturii:
Plante:
Tisa → Taxus baccata,
Laurul → Ilex aquifolium,
Laleaua pestrita → Fritilaria meleagri,
Ghimpele → Ruscus aculeatus.
Animale:
Egreta mica → Egretta garzetta,
Corbul → Corvus corax,
Rasul → Lynx lynx.
Plante si animale rare ocrotite:
Plante:
Chiparosul de balta → Taxodiumaaaaaaa distichum,
Ruscuta → Adonis vernalis,
Nufarul alb → Nymphea alba,
Paliurul → Paliurus spina Cristi,
Lacrimioara → Convallaria majalis,
Narcisa → Narcissus stelaris,
Brandusa de primavara → Crocusaaaaaa heufellianus,
Brandusa de toamna → Crocusaaaaaaa banaticus,
Brandusa galbena → Crocus moesicus.
Animale:
Acvila mica tipatoare → Aquila pomarina,
Soimul dunarean → Falco cherrung,
Sorecarul comun → Buteo buteo,
Bufnita mare → Bubo bubo,
Cucuveaua → Athene noctua,
Striga → Tyto alba,
Ciuful → Asio otus,
Starcul galben → Ardeola raloides,
Barza neagra → Ciconia nigra,
Barza alba → Ciconia ciconia,
Ursul → Ursus arctos,
Veverita → Seiurus vulgaris,
Ariciul → Erinaceus europeus,
Vidra → Lutra lutra.
Arbori seculari:
Stejari seculari → Quercus sp.,
Platani seculari → Platanus sp.,
Tisa secular → Taxus baccata.
APM Arad monitorizeaza atent starea ariilor naturale din judet prin controale periodice, dar si prin studiul speciilor importante existente in cadrul acestor rezervatii. Astfel, in perioada 2000-2007 s-au realizat un numar de 437 controale, iar in cursul anului 2008, s-au realizat 18 de controale. Dintre speciile identificate mentionam:
- 86 specii de arbori si arbusti,
- 146 specii de pasari,
- 6 specii de licheni,
- 3 specii de muschi,
- 7 specii de ferigi,
- 9 specii din Fam. Ranunculacee,
- 3 specii din Fam. Nymphaeaceae,
- 1 specie din Fam. Aristolochiaceae,
- 2 specii din Fam. Rosaceae,
- 14 specii din Fam. Leguminoase,
- 2 specii din Fam. Malvaceae,
- 1 specie din Fam. Euphorbiaceae,
- 3 specii din Fam. Umbelliferae,
- 2 specii din Fam. Papaveraceae,
- 14 specii din Fam Cruciferae,
- 3 specii din Fam. Violaceae,
- 7 specii din Fam. Caryophyllaceae,
- 2 specii din Fam. Cannabinaceae,
- 3 specii din Fam. Urticaceae,
- 4 specii din Fam. Polygonaceae,
- 1 specie din Fam. Ericaceae,
- 3 specii din Fam. Primulaceae,
- 1 specie din Fam. Gentianaceae,
- 5 specii din Fam. Solanaceae,
- 5 specii din Fam. Boraginaceae,
- 3 specii din Fam. Scrophulariaceae,
- 19 specii din Fam. Labiate,
- 4 specii din Fam. Campanulaceae,
- 19 specii din Fam. Compositae,
- 6 specii din Fam. Liliaceae,
- 3 specii din Fam. Amaryllidaceae,
- 2 specii din Fam. Iridaceae,
- 12 specii din Fam. Gramineae,
- 1 specie din Fam. Talpidelor,
- 1 specie din Fam. Erinaceidelor,
- 5 specii din Fam. Soricidelor,
- 2 specii din Fam. Vespertilionidae,
- 2 specii din Fam. Felidelor,
- 1 specie din Fam Ursidelor,
- 3 specii din Fam. Canidelor,
- 9 specii din Fam. Mustelidelor,
- 1 specie din Fam. Suidelor,
- 3 specii din Fam. Cervidelor,
- 3 specii din Fam. Loporidelor,
- 5 specii din Fam. Veveritelor si aaaaaaa Popindailor,
- 7 specii din Fam. Muridelor,
- 5 specii din Fam. Micridelor,
- 2 specii din Fam. Muscardinidelor,
- 1 specie din Fam. Spalacidelor,
- 1specie din Fam. Cricitidelor,
- 5 specii din Fam. Ranidelor,
- 1 specie din Fam. Hylidelor,
- 2 specii din Fam. Bufonidelor,
- 2 specii din Fam. Pelobatidelor,
- 2 specii din Fam. Discoglossidelor,
- 1specie din Fam. Emydidelor,
- 4 specii din Fam. Lacertidelor,
- 1 specie din Fam. Anguidelor,
- 2 specii din Fam. Colubridelor,
- 1 specie din Fam. Viperidelor.
Rezervatiile biosferei
Rezervatiile biosferei au fost definite ca forma de conservare a unor spatii intinse, terestre, costiere, marine sau imbinari ale acestora, caracterizate prin biodiversitate si geodiversitate recunoscute international, in care se desfasoara activitati variate dupa un program care respecta anumite norme si se afla sub suveranitatea statului respectiv.
Rezervatiile biosferei reprezinta esenta celei mai largi filozofii a conservarii, in sensul ca protejeaza natura fara a exclude prezenta societatii umane si a formelor traditionale de utilizare a resurselor.
Rezervatiile biosferei au trei functii majore:
conservarea diversitatii naturale si culturale,
dezvoltarea economica si sociala,
suportul logistic pentru cele mai diverse activitati.
Rezervatiile biosferei sunt arii protejate, care imbina conservarea, reprezentand ecosistemele majore ale globului si dezvoltarea durabila, servind ca model de dezvoltare pentru medii particulare. Ele formeaza o retea mondiala pentru cercetarea si monitorizarea ecologica si reprezinta zone pentru constientizare, educatie si instruire in domeniul mediului. Rezervatiile biosferei au o zonare particulara, cu diferite intensitati ale managementului si anume:
zona strict protejata - pentru protectia stricta a ecosistemelor naturale, care poate fi listata national drept categoria I, II, III sau IV IUCN;
zona tampon - pentru a tampona efectele asupra zonei strict protejate, care poate fi listata national drept categoria IV, V sau VI;
zona de tranztie - pentru dezvoltarea activitatilor economice intr-un mod durabil.
Procedura de desemnare ale rezervatiilor biosferei
Ariile protejate declarate la nivel national care apartin uneia din categoriile IUCN, care respecta criteriile de eligibilitate pentru a fi inscrise pe lista rezervatiilor biosferei sunt inaintate Comitetului National MAB al tarii respective, care le va analiza si trimite Secretariatului Programului UNESCO - MAB (Paris) pentru aprobarea lor ca rezervatii ale biosferei. In particular, fiecare rezervatie a biosferei trebuie sa indeplineasca trei functii complementare:
de conservare a biodiversitatii - accentuand conservarea unui esantion reprezentativ al unor ecosisteme majore;
de dezvoltare - cu un accent asupra populatiei umane in cadrul biosferei, subliniind un rol integrator pentru comunitatile locale;
de logistica - realizand combinarea intre cercetarea, educatia, instruirea si monitorizarea in domeniul conservarii.
In prezent, sunt in lume 324 rezervatii ale biosferei, care formeaza o retea mondiala, dintre care 127 sunt in Europa (IUCN, Parks for Life, 1994).
Situatia in Romania
Romania are un capital natural deosebit de divers. Acest fapt se datoreaza in parte conditiilor fizico-geografice, care includ munti, campii, retele hidrografice majore, zone umede si unul din cele mai vaste sisteme de delta ale Europei (Delta Dunarii). De asemenea, datorita pozitiei geografice a Romaniei, flora si fauna prezinta influente asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud si componente continental europene dinspre nord-vest.
Relativa stabilitate a populatiei in ultimii 70 de ani, lipsa mecanizarii in sectorul forestier si dezvoltarea economica redusa, au determinat o exploatare mai redusa a resurselor decat in majoritatea altor zone din Europa.
Rezultatul general consta in diversitatea florei si faunei, inclusiv in existenta unor populatii de lupi, ursi, capre negre si rasi, care sunt considerate ca fiind printre cele mai mari din Europa, precum si in existenta unor extinse habitate forestiere si alpine nealterate, asociate lantului muntos al Carpatilor; astfel valoarea capitalului natural al Romaniei a impus de-a lungul timpului luarea unor masuri de protectie a naturii.
In Romania au fost declarate pana acum trei rezervatii ale biosferei, si anume:
1. Delta Dunarii - declarat prin HG 983/1990 si Legea 82/1993;
2. Parcul National Retezat - declarat la 10 ianuarie 1980;
3. Parcul National Rodna - declarat la 10 ianuarie 1980.
Situri Ramsar
Zonele Ramsar sunt zone umede de importanta internationala in special ca habitat al pasarilor de apa.
O zona umeda poate fi inclusa pe Lista Ramsar daca indeplineste urmatoarele:
-criteriile de evaluare a valorii zonelor umede reprezentative sau unice
- o zona umeda poate fi considerata importanta international daca reprezinta un exemplu bun pentru un anumit tip de zona umeda, caracteristic regiunii respective.
Criterii generale pentru utilizarea plantelor sau animalelor pentru identificarea zonelor umede de importanta internationala sunt urmatoarele:
suporta populatii apreciabile de specii sau subspecii de plante si animale rare, vulnerabile sau periclitate, ori un numar apreciabil de indivizi ai categoriilor de specii mai sus mentionate;
are o valoare speciala pentru mentinerea diversitatii genetice si a sistemelor ecologice a unei regiuni;
are o valoare speciala ca habitat al plantelor si animalelor aflate intr-un stadiu critic al ciclurilor lor biologice;
are o valoare speciala pentru speciile sau comunitatile sale de plante si animale endemice.
Criterii specifice pentru utilizarea pasarilor de apa pentru identificarea zonelor umede importante sunt urmatoarele:
suporta in mod regulat mai mult de 20.000 pasari de apa;
suporta in mod regulat un numar substantial de indivizi, apartinand unor grupuri particulare de pasari de apa, indicatori ai productivitatii sau diversitatii;
daca suporta in mod regulat 1 % din indivizii unei populatii apartinand unei specii sau subspecii de pasari de apa.
Conventia asupra Zonelor Umede de
Importanta Internationala, in special ca Habitat pentru
Pasarile de Apa, cunoscuta sub numele de Conventia
Ramsar, a fost adoptata
Partile Contractante ale Conventiei Ramsar sunt obligate sa:
- desemneze cel putin o zona umeda pentru a fi inclusa pe Lista Zonelor Umede de Importanta Internationala (Lista Ramsar);
- promoveze "utilizarea durabila" a tuturor zonelor umede de pe teritoriul lor;
- promoveze cooperarea internationala in domeniul zonelor umede;
- informeze Secretariatul Conventiei asupra oricaror schimbari survenite in caracterul ecologic al oricarui sit listat.
Organisme Responsabile
International → Secretariatul Independent al Conventiei Ramsar, administrat de IUCN si IWRB (International Wetlands Research Bureau) reprezinta structura permanenta pentru suportul administrativ, stiintific si tehnic.UNESCO este depozitarul Conventiei.
National → Secretariatul National Ramsar.
Procedura de desemnare
Zonele sunt nominalizate de Partile Contractante - statele care au ratificat Conventia si inaintate spre considerare si aprobare de catre Secretariatul Ramsar.
Situatia la nivel mondial
La nivel mondial sunt 1600 zone Ramsar, iar in Europa 394 (IUCN, Parks for Life, 1994).
Situatia in Romania
La noi in tara au fost desemnate cinci zone umede, conform Conventiei Ramsar, si anume:
- Rezervatia biosferei Delta Dunarii, cu o suprafata de 580.000 ha,
- Insula Mica a Brailei, cu o suprafata de 17.586 ha,
- Parcul Natural Lunca Muresului, judetul Arad, cu o suprafata de 17.166 ha,
- Complexul
piscicol Dumbravita, cu o suprafata de
- Lacul Techilghiol, cu o suprafata de 1.462 ha.
Siturile de importanta comunitara ca parte
integranta a retelei ecologice europene "Natura
Ele sunt un numar de:
-273 la nivel national, cuprinzand o suprafata de 26.450 km2 ceea ce reprezinta 13,6% din suprafata tarii;
-33 la nivelul regiunii 5 Vest;
-9 la nivelul judetului Arad dintre care 4 se intind doar pe teritoriul judetului Arad, iar 5 cuprind si teritorii din judetele vecine Timis, Bihor, Hunedoara.
La nivelul Judetului Arad siturile de importanta comunitara sunt urmatoarele:
1.Codrul Moma -cuprinde localitatile:
Judetul Arad: Archis 6%, Dezna 6%, Hasmas 4%, Ignesti 4%, Moneasa 45%.
Judetul Bihor: Finis 63%, Lazuri de Beius 53%, Lunca 29%, Rieni 40%, Soimi 3%, Tarcaia 63%.
2.Crisul Alb-cuprinde localitatile:
Judetul Arad: Chisineu -Cris 2%, Pilu 5%, Socodor 6%.
3.Crisul Negru- cuprinde localitatile:
Judetul Arad: Misca 2%, Zerind3%.
Judetul Bihor: Avram Iancu 5%, Batar 55, Capalna 7%, Ciumeghiu 2%, Cociuba Mare 2%, Soimi 1%, Tinca 5%.
4.Defileul Muresului Inferior (foto 26 - anexa) -cuprinde localitatile:
Judetul Arad: Barzava 19%, Bata >99%, Birchis >99%, Conop 6%, Petris 20%, Savarsin 46%, Ususau 11%, Varadia de Mures 62%.
Judetul Hunedoara: Burjuc 64%, Gurasada 24%, Lapugiu de Jos14%, Zam 31%.
Judetul Timis: Faget 25%, Manastiur 16%, Margina 61%, Ohaba Lunga 52%.
5.Drocea- cuprinde localitatile:
Judetul Arad: Almas 33%, Barzava 35%, Brazi 24%, Buteni 11%, Chisindia 47%, Gurahont 3%, Savarsin 7%, Varadia de Mures 1%.
6.Lunca Muresului Inferior (foto 27 - anexa) - cuprinde localitatile:
Judetul Arad: Arad 7%, Felnac 30%, Nadlac 3%, Pecica 16%, Secusigiu 38%, Seitin 11%, Semlac 9%, Zadareni 17%.
Judetul Timis: Cenad 12%, Periam 2%, Sanicolaul Mare 1%, Sanpetru Mare 9%, Saravale 3%.
7.Mlastina Satchinez - cuprinde localitatile:
Judetul Arad: Vinga 2%.
Judetul Timis: Biled 1%, Ortisoara 1%, Satchinez 14%, Varias 2%.
8.Rovina Ineu -cuprinde localitatile:
Judetul Arad: Ineu 7%.
9.Solurile saraturate Socodor- cuprinde localitatile:
Judetul Arad:Socodor 1%.
Ariile de protectie speciala avifaunistica
ca parte integranta a retelei ecologice europene "Natura
Ele sunt un numar de:
-108 la nivel national, cuprinzand o suprafata de 24.600 km2 ceea ce reprezinta 10,4% din suprafata tarii;
-15 la nivelul regiunii 5 Vest;
-5 la nivelul judetului Arad dintre care 1 se intind doar pe teritoriul judetului Arad, iar 4 cuprind si teritorii din judetele vecine Timis, Bihor, Hunedoara
La nivelul judetului Arad ariile de protectie speciala avifaunistica sunt urmatoarele:
1.Campia Cermeiului- cuprinde localitatile:
Judetul Arad: Apateu 12%, Beliu 34%, Bocsig 65%, Carand 26%, Cermei 42%, Ineu 40%.
2.Campia Crisului Alb si Crisului Negru - cuprinde localitatile:
Judetul Arad: Chisineu - Cris 45%, Misca 58%, Sintea Mare 42%, Socodor 33%, Sepreus 20%, Zerind 35%.
Judetul Bihor:Avram Iancu 8%.
3.Defileul Muresului Inferior-Dealurile Lipovei (foto 28 - anexa) -cuprinde localitatile:
Judetul Arad: Barzava 3%, Bata 11%, Birchis 7%, Petris 5%, Savarsin 9%, Varadia de Mures 9%.
Judetul Hunedoara: Zam 2%.
4.Hunedoara Timisana-cuprinde localitatile:
Judetul Arad: Sagu 5%, Vinga 5%.
Judesul Timis: Ortisoara 3%.
5.Lunca Muresului Inferior-cuprinde localitatile:
Judetul Arad: Arad 7%, Felnac 30%, Nadlac 3%, Pecica 16%, Secusigiu 38%, Seitin 11%, Semlac 9%, Zadareni 17%.
Judetul Timis:Cenad 12%, Periam 2%, Sanicolaul Mare 1%, Sanpetru Mare 9%, Saravale 3%.
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
