Tehnici si instalatii de procesare a deseurilor

TEHNICI SI INSTALATII DE PROCESARE A DESEURILOR

1. Valorificarea deseurilor prezinta o serie de avantaje printre care:

a) reduc suprafetele de teren necesare depozitarii lor, se recupereaza materialele refolosibile si permite extragerea energiei inmagazinata in deseuri prin produccrea de biogaz ;

b) micsorarea suprafelei de teren necesara depozitarii deseurilor prin administrarea lor ca ingrasaminte ; reciclarea deseurilor este ineficienta ; permite extragerea energiei inmagazinata (biogaz) numai din deseurile menajere:

c) suprafetele de teren necesare depozitarii deseurilor nu sunt influentate de cantitatea de deseuri ; recuperarea unor materiale este ineficienta; pericliteaza calitalca apelor, solului si aerului.

2. Aproape toatc activitatile umane genereaza deseuri. EIe sunt denumite dupa sursa:

a) deseuri municipal-menajere, industriale, agricole si nucleare;

b) activitati care genereaza deseuri industriale, agricole, gospodaresti, producatoare de biogaz;

c) surse de deseuri industriale, menajere, comerciale, comunale si orasenesti.

3. Dupa modul de descompunere, deseurile pot fi:

a) nonbiodegradabile, care nu sunt atacate de procesele biologice si biodegradabile, descompuse de bacteriile aerobe si anaerobe ;

b) slab degradabile, descompuse de bacteriile anaerobe ; degradabile, descompuse de bacteriile aerobe ; degradabile, descompuse de bacteriile nitrificatoarc:

c) biodegradabile, care nu sunt atacate de procesele biologice ; biodegradabile, care sunt atacate de procesele biologice.

4. Deseurile industriale includ:

a) resturi din extractie si prelucrare ;

b) deseuri din resturi de la extractie, de regula steril minier ;

c) stocuri de deseuri provenite din resturi de la prelucrare, de regula steril uzinal.

5. Deseurile agricole sunt in majoritatoa lor biodegradabile si in cea mai mare parte sunt utilizate ca:

a) ingrasaminte organice si pentru producerea de biogaz ;

b) amendamente pentru solurile bazice si ingrasaminte organice ;

c) numai pentru producerea de biogaz.

6. Deseurile radioactive cu activitate scazuta, medie si ridicata provin din:

a) prepararea combustibilului nuclear, reprocesarea lui si extractia minereurilor radioactive ;

b) reprocesarea combustibilului nuclear, lava vulcanica si minele de uraniu ;

c) extractia minereurilor radioactive.

7. Compostarea este un proces de conversie - bioconversie prin care deseurile organice sunt transformate intr-o substanta asemanatoare humusului ce poate fi utilizata
ca ingrasamant. Acest proces de transformare are loc cu ajutorul:

a) numai datorita bacteriilor aerobe;

b) organismelor fixaloare de azot;

c) bacteriile anaerobe si fixatoare de azot.

8. Prelucrarea deseurilor biodegradabile se poate face prin:

a) degradari biologice folosind mijloace microbiologice si ardere in crematorii;

b) procesare biologica, arderea in crematorii si degradarea biologica:

c) ardere in crematorii.

9. Deseurile sau reziduurile sunt:

a) deseuri de diverse naturi (organice, anorganice, substante solide, lichide, gazoase, etc.) provenite din diverse procese tehnologice industriale, activitati agricole, fluxuri de transport stradal, feroviar sau naval, activitati gospodaresti si menajere;

b) acea substanta sau orice obiect de natura anorganica pe care detinatorul il arunca, are intentia sau obligatia de a-l arunca, precum si cele provenite din diverse fluxuri de transport stradal, feroviar, naval sau din activitatile menajere ;

c) numai materialele solide care pot constitui resurse prin faptul ca din ele se pot extragc prin reprelucrare cu costuri relaliv mici, o serie de componente utile sau pot constitui materii prime pentru materialele de constructii.

10. Reciclarea deseurilor este o necesitate:

a) ecologica si economica;

b) biologica si economica;

c) numai ecologica.

11. Efectele nocive ale deseurilor, dar mai ales cele determinate de depozitele de deseuri necorespunzator amenajate sunt determinate de:

a) emanatiile de gaze nocive generate de procesul descompunerii deseurilor, scurgerile si infiltratiile din precipitati,. infiltratiile substantelor in dilutie transportate cu aceste precipitatii si a umiditatii proprie a deseurilor:

b) atat din infiltratiile substantelor cu apa din precipitatii cat si din umiditatea proprie a deseurilor; eliminarea gazelor nocive produse in procesul de descompunere anaerob din depozitele de deseuri acoperite numai cu geomembrane (GM):

c) gazele produse in procesul de descompunere a deseurilor.

Efectul emanatiilor de gaze nocive generate de procesul descompunerii deseurilor (gazele produse de fcrmentare) este:

a) poluarea aerului;

b) accentueaza poluarea solului:

c) sursa de baza in poluarea apelor subtrerane.

Scurgerile si infiltratiile din precipitatii si infiltratiile substantelor in dilutie transportate cu acestea, umiditatea proprie a deseurilor (levigat) au efecte negative prin:

a) poluarea apelor de suprafata si a solurilor din zonele adiacent,. ale solurilor de sub amplasament si a apelor subterane ;

b) efecte negative numai la poluarea aerului;

c) reducerea stratului de ozon; poluarea cu substante radioactive; poluarea apelor subterane; poluarea aerului si ploile acide.

14. Deseurile urbane cuprind:

a) deseuri menajere, stradale, comerciale si sanitare;

b) atat deseurile stradale si comerciale cat si deseurile din zootehnie si minerii ;

c) numai deseurile menajere.

15. Deseurile speciale provin din:

a) numai din categoria explozibililor si a substantelor radioactive;

b) substantele radioactive, deseurile agro-zootehnice si din constructii;

c) deseuri menajere.

16. Depozitele ecologice de deseuri sunt:

a) locatie de cantonare igienica si ecologica definitiva ale reziduurilor ce nu mai pot fi reciclale sau incinerate;

b) spatii de cantonare igienica si ecologica temporara ale reziduurilor care pot fi reciclate dar nu incinerate;

c) depozite de cantonare igienica si ecologica ale reziduurilor care pot fi reciclate sau incinerate.

Conditiile tehnico-economice si calitative cerute amplasamentului unui depozit ecologic de deseuri sunt:

a) fluxuri tehnologice igienice si bine organizate atat in interior cat si in afara amplasamentului; colectarea si evacuarea la nivelul acoperisului a precipitatiilor atmosfcrice; colectarea si arderea gazelor rezultate in procesul de descompunere; colectarea si drenarea infiltratiilor din umiditatea proprie a deseurilor; incadrarea civilizata in contextul mediului ambiant:

b) procese tehnologice bine organizate in interiorul amplasamentului ; colectarea si arderea gazelor rezultate in procesul de descompunere; drenarea infiltratiilor provenite din umiditatea proprie ; amplasarea depozitelor ecologice la distante mari de sursa si pe teriiorii dens populate;

c) amplasarea depozitelor ecologice cat mai departe de surse; colectarea si evacuarea precipitatiilor de pe acoperis in apele curgaloare ; fluxuri tehnologice organizate in afara amplasamentului ; arderea gazelor rezultate din procesul de descompunere.

18. Clasificarca depozitelor de deseuri conforma legislatiei romanesti aliniata normelor C.E., prin S.R: 13343/96 se face pe baza mai multor criterii:

a) dupa natura deseurilor depozitate, dupa continutul in substante organice si dupa permeabilitatea acoperisului;

b) avand in vedere continutul in substante organice si anorganice;

c) in functie de permeabilitatea stratului superifcial folosit la acoperirea depozitului; dupa proportia existenta intre deseurile organice si anorganice.

19. Depozitele ecologice de deseuri, dupa natura deseurilor depozitate se clasifica in:

a) depozite de deseuri menajere sau asimilabile acestora, depozite de deseuri speciale, depozite de deseuri inerte si monodeponie ;

b) numai in depozite de deseuri speciale si depozite de deseuri generale ;

c) amenajari pentru depozite menajere speciale, depozite menajere generale, depozite inerte, depozile de natura solida si lichida ; depozite pentru incinerare ; depozite pentru producerea de gaz metan.

20. Dupa continutul in substante organice, depozitele ecologice de deseuri se clasifica in:

a) in depozite de clasa I. cand materialele depozitate sunt de natura exclusiv minerale si depozite de clasa a Il-a. cand deseurile depozitate sunt cu continut majoritar in substante organice;

b) depozite de clasa I (90-100% natura minerala), clasa a II-a (50% natura minerala si 50% natura organica) si clasa a I II-a (indiferent de natura substantelor) ;

c) periculoase (depozite pentru materiale radioactive), depozite universale (depozite

de natura minerala si organica); depozite specializate ( in functie de proportia componentelor); depozite exclusiv de natura minerala; depozite exclusiv de natura organica.

21.Depozitele ecologice de deseuri, dupa permeabilitatea stratului superficial, adica a acoperisului se clasifica in:

a) in depozite deschise - daca stratul dc acoperis este pe toata suprafata sau pe anumite portiuni, permeabil pentru apele meteorice (precipitatii); gaze emanate din corpul acestora si depozite inchise, daca a fost asigurata etansarea fata de precipitatii si gaze;

b) depozite descoperite, depozite acoperite superficial - permeabil partial pentru apele meteorice si depozite etanse fata de precipitatii si gaze;

c) spatii de depozitare fara acoperis si depozite cu acoperis etans.

22.Partile componente ale oricarui depozit ecologic de deseuri sunt urmatoarele:

a) digurile de compartimentare, radierul, corpul depozitului si acoperisul depozitului;

b) corpul depozitului, partea superficiala a depozitului si compartimentele;

c) radierul, postamentul depozitului, laturile depozitului, partea superioara a depozitului si celulele de inmagazinare.

23. Pe langa partile componente ale oricarui depozit ecologic de deseuri, el trebuie sa mai cuprinda:

a) drumuri de acces si manevra, punct de control (cantarire , inregistrare, platforma tehnologica, rampa de spalare), cladiri administrative, statie de sortare, grup si retea proprie de alimentare cu apa si canalizare, punct TRAFO pentru energie electrica, sistem de monitorizare, cariera de imprumut pentru straturi de acoperire, plantatie de protecti si izolare;

b) retea de drumuri de acces si manevra; punct de control pentru cantarire si inregistrare; cladiri administrative dotate cu cantina, loc de cazare, bar; plantatie de protectie si izolare;

c) cladiri administrative, statie de sortare, loc cazare si bar, sistem monitorizare aferent protectiei calitatilor factorilor mediului si activitatilor din depozit, punct TRAFO pentru energie electrica, cariera de imprumut pentru straturi de acoperire, plantatie de conifere pentru protectie si izolare.

Solutiile constructive ale depozitelor de deseuri se refera la modul de realizare prin prisma amplasamentului si al terasamentelor necesare executiei. Astfel, depozitele se pot realiza in urmatoarele tipuri de scheme constructive:

a) in depozit in rambleu, depozit in debleu si depozit in semirambleu;

b) sunt patru scheme constructive: depozit in debleu, depozit in semidebleu, depozit in rambleu si depozit in semirambleu;

c) depozit in rambleu si depozite in debleu.

25. Cand depozitul de deseuri deserveste mari zone urbane, activitatea aferenta
acestora este eficienta (rentabila), daca permite o exploatare de minim:

a) mai mult, 15-20 ani ;

b) activitate eficienta de numai ani:

c) rentabila 40-50 ani.

26. Solutiile constructive ale depozitelor de deseuri pentru etansare sunt dependente de existenta stratului natural de argila necontractila si foarte greu permeabila (k<1*10^-9 m/s). Acestea sunt:

a) etansare minerala naturala, etansare minerala simpla, etansare dubla (minerala + geosintetica), izolatie cu ecrane pana la stratul impermeabil;

b) solutii constructive pe baza de etansare minerala, etansare dubla (minerala +geosintetica) ; izolare cu ecrane peste stratul impermeabil si izolatie cu ecrane sub stratul impermeabil;

c) doar etansare minerala naturala.

27. Acoperisul depozitelor de deseuri indeplineste urmatoarele roluri functionale esentiale:

a) drenajul si evacuarea apelor meteorice ; colectarea si evacuarea in afara perimetrului a scurgerilor de natura pluviometrica ; etansarea si izolarea depozitului ; colectarea, stocarea sau arderea gazelor de fermentare, incadrarea ecologica in mediul inconjurator al zonei;

b) acoperisul asigura etansarea, izolarea corpului depozitului si colectarea, stocarea sau arderea gazelor de fermentare; colectarea apelor meteorice pe acoperis si folosirca lor pentru irigarea culturilor ; inchiderea ermetica a gazelor de fermentare in corpul depozitului:

c) incadrarea ecologica in mediul inconjurator al zonei.

28. Radierul, parte componenta a depozitelor de deseuri, are urmatoarele roluri functionale esentiale:

a) filtrarea levigatului provenit din umiditatea proprie a deseurilor, drenarea, transportul si evacuarea catre statia de epurare a levigatului; etansarea perimetrului accstuia pentru oprirea eventualelor infiltratii ale levigatului catre subteran; stabilirea/ranforsarea perimetrului radierului si taluzelor acestuia;

b) etansarea perimetrului depozitelor penlru oprirea eventualelor infiltrari ale levigatului catre subteran; drenajul si evacuarea apelor meteorice infiltrate prin stratul vegetal superficial; dirijarea Ievigatului catre campurile de infiltratie si de irigatii sau drenarea, transportul si evacuarea catre statia de epurare a levigatului;

c) rezolva drenarea, transportul si evacuarea catre statia de epurare a levigatului si colectarea, stocarea sau arderea gazelor de fermentare.

29. Metoda optima pentru procesarea deseurilor este dependenta de:

a) de compozita acestora; de posibilitatile financiare si legislatie ; gradul de educatie; conditiile colectarii selective; facilitati aferente spatiilor de depozitare;

b) conditiile colectarii selective; facilitatile spatiilor de depozitare ; anotimp si cantitatea de precipitatii ; gradul de dotare a instalatiilor de procesare ; nu exista nici o legislatie in acest domeniu;

c) posibilitatile financiare ; de legislatie; de gradul de educatie.

30. Managementul deseurilor cu cele mai consacrate si mai utilizate metode de procesare cuprinde:

a) depozitarea ; presortarea, sortarea si reciclarea; incinerarea; compostarea;

b) presortarea si reciclarea ; ambalarea deseurilor, repartizarea in functie de tipul depozitului; neutralizarea lor;

c) atat depozitarea, incinerarea cat si compostarea.

31. Depozitarea este inca metoda cea mai uzuala de procesare a deseurilor in majoritatea tarilor lumii, metoda care consta intr-o serie de avantaje; din care cele mai importante sunt:

a) costuri relativ mici prin comparatie cu celelalte metode; posibilitatea exploatarii productiei de metan rezultata din procesele de descompunere ale deseurilor; posibilitatea recuperarii si reciclari,. deci valorificarii unei parti a deseurilor ;

b) aceasta metoda este cea mai sigura si mai rapida ; nu necesita instalatii pentru exploatarea productiei de metan rezultat din procesul de descompunere ; deseurile nu se pot valorifica; costuri relativ mari fata de alte metode, dar care se amortizeaza intr-o perioada scurta;

c) necesita costuri relativ modeste ; nu se pune problema recuperaiii si reciclarii; inexistenta exploalarii produsului metan.

32. Metanul se formeaza in toate depozitele de deseuri in urma proceselor fizico-chimice si biologice de descompunere. Se poate forma mai rapid sau mai lent, intr-o cantitate mai mare sau mai mica in functie de:

a) de compozitia deseurilor; de umiditate ; de puterea calorica a acestora; de marimea depozitului; de metoda de depozitare ; de utilajele folosite pentru compactarea deseurilor ;

b) cantilatea de precipitatii cazute ; anotimp ; de modul de valorificare a deseurilor ; de marimea depozitului ;

c) felul deseurilor depozitate ; de umiditatea proprie a deseurilor depozitate; de modul de compactare a deseurilor; de solutia constructiva a depozitului de deseuri; de modul de izolare si acoperire a depozitului.

33. Cantitatea minima de deseuri ce trebuie depozitata pentru ca investitia de recuperare si utilizare a metanului sa fie rentabila este de:

a) investitia este rentabila la canlitatea de 150-200 t/zi;

b) doar la 30-40 t/zi:

c) rentabila la 80-90 t/zi.

34. Cele mai importante dezavantaje ale metodei de procesare prin depozitare sunt:

a) polueaza cu levigat apele freatice, determinata de lipsa sau executia necorespunzatoare a barierei de etansare a radierului ; riscul exploziilor ca urmare a acumularii de metan; identificarea si alocarea de spatii corespunzatoare este din ce in ce mai problematica ;

b) riscul poluarii terenurilor destinate agriculturii; poluarea atmosferei si a apelor curgatoare; costuri ridicate cu depozitarea ; riscul exploziilor ca urmarc a acumularii de gaz metan ; cheltuieli mari la transportul deseurilor la depozitele situate la mari distante, in zonele mai putin populate ;

c) determina scoaterea din circuitul agricol a unor suprafete mari de teren; poluarea apelor curgatoarc; poluarea ambienlala ; un necesar mare de utilaje folosite la compostare.

35. Activitatea de reciclare si reutilizare a materialelor refolosibile continute in deseurile urbane reprezinta o actiune utila prin:

a) diminuarea impactului produs de amplasamentele depozitelor asupra mediului ambiant; cresterea duratei de exploatare a depozitelor; reducerea cererilor de materii prime si energie;

b) amplasarea depozitelor departe de centrele urbane; eliminarea poluarii atmosterei; cresterea duratei de exploatare a depozitelor; recuperarea deseurilor in procesele tehnologice industriale;

c) recuperarea si refolosirea deseurilor in procesele tehnologice induslriale; reducerea poluarii terenurilor destinate agriculturii.

36. Incinerarea este o metoda relativ noua de procesare a deseurilor, eficacitatea ei fiind influentata de:

a) compozitia deseurilor; partea combustibila trebuie sa reprezinte cel putin 60% din cantitate ; puterea calorica depaseste 1400 kcal/kg; umiditatea este sub 40%; daca se poate asigura pe un incinerator o cantitate minima de 50-100 t/zi:

b) alcatuirea deseurilor, partea combustibila trebuie sa realizeze 600 kcal/kg; umiditatea 80%; pe incinerator sa se asigure o cantitate minima de 300 t/zi; calitatea deseurilor ; partea combustibila trebuie sa reprezinte cel putin 20% din cantitate;

c) partea combustibila nu intereseaza ; compozitia deseurilor; umiditatea deseurilor peste 70%.

37. Compostarea este o metoda ecologica de procesare a deseurilor agricole si menajere, procedeu prin care se obtin ingrasaminte organice concentrate. Ea are mai multe avantaje:

a) produsul final este un concentrat in totalilate de natura organica, care se obtine dintr-un produs voluminos initial; poate inlocui mari cantitati de ingrasaminte chimice; elimina poluarca produsa de depozitele de namol ale slatiilor de epurare; este un procedeu tehnologic cu un consum energetic redus ;

b) rezultatul final este un concentrat de natura anorganica ; este un produs voluminos dar usor de transportat ; poate inlocui ingrasamintele organice, elimina poluarea;

c) este un procedeu tehnologic cu un consum energetic redus; compostul este un produs in totalitate de natura chimica ; se obtine dintr-un produs voluminos initial, care se reduce si se transporta usor ; fiind un produs in totalitate de natura chimica, inlocuieste cu acelasi randament ingrasamintele chimice.

38. Un alt aspect important al managementului deseurilor, il constitute migratia, mutarea sau fluxurile de import-export. Solufia remedierii acestei situatii consta in:

a) inchiderea ciclului materialelor in procesele de productie si consum in fiecare tara;

b) depozitarca acestora in zone foartc populate si inchiderea ciclului materialelor in procesele de productie si consum din acea zona ;

c) stocarea lor fara procesare sau ingroparea la mare adancime.

39. Principiul inchiderii ciclului materialelor in procesele de productie si consum in fiecare tara ofera doua avantaje:

a) reducerea presiunii asupra cerintei de materie prima si reducerea impactului deseurilor asupra factorilor mediului ambiant ;

b) cheltuieli minime de transport si protejarea sanatatii populatiei ;

c) stimularea reducerii productiei de deseuri si reducerea poluarii fonice cu efecte asupra protejarii sanatatii populatiei.

40. Impactul social se manifesta cu precadere prin cresterea accelerata, de la an la an, ale costurilor unitare de depozitare a deseurilor, crestere determinata de:

a) cresterea cantitativa a deseurilor si diversificarea lor, epuizarea spatiilor existente; dificultatile intampinate in actiunea de gasire a altor spatii de depozitare;

b) aclivitati noi care duc la diversificarea deseurilor; folosirea spatiilor improprii din zonele dens populate; cresterea cantitatilor de deseuri provenite din ambalaje;

c) eficientizarea serviciilor de salubrizare; cerintele tol mai severe privind protectia mediului ambiant.

41. Materialele geosintetice sunt:

a) materiale obtinute din polimcri, cu o larga ulilizare in lucrarile dc constructii, in cele de terasamente si filtrare-drenaj pentru constructia depozitelor ecologice de deseuri;

b) sunt plase metalice obtinute prin sudare cu utilizare in lucrarile de terasamente si filtrare-drenaj pentru constructia depozitelor ecologice de deseuri;

c) doar materialele obtinute din fibre textile care inlocuiesc mari volume si mase de matcriale clasice in lucrarilc de constructii ale depozitelor ecologice.

42. Avantajele pe care le au materialele geosintetice in comparatie cu materialele clasice, le-au dat o larga aplicabilitate in lucrari de:

a) in terasamente cu consolidari de taluze, maluri, diguri, baraje de pamant ; drenaj; filtratie si filtratie-drenaj ; infrasctructuri de drumuri si piste; depozite de deseuri;

b) pentru infrasctructuri de drumuri si piste ; depozite de deseuri induslriale si menajere; constructii de locuinte ;

c) doar la baraje de pamant pentru armari ; la consolidari de maluri si diguri; pentru depozitele de deseuri zootehniee ; la construirea de locuinte si depozite de materiale; la consolidarea infrastructurilor de drumuri si piste.

43. Materialul de baza pentru realizarea geosinteticelor (GS) il constituie polimerii. Principalii polimeri folositi pentru obtinerea GS, sunt:

a) materialele de baza sunt: polietilena (PE) de joasa, medie si inalta densitate; polipropilena (PP) ; poliesterul (PS); poliamida (PA) ; policlorura de vinil (PVC);

b) polietilena (PH) de joasa densitate ; poliamida (PA) ; polipropilena (PP); polipropilena (PP) de joasa, medie si inalta densitate; clorura de vinil(VC);

c) geosinteticele se obtin din polietilena (PH) de inalta densitate (HDPE); poliesterul (PS); policlorura de vinil (PVC).

44. Geosinteticele (GS) se clasiflca in urmatoarele catcgorii:

a) geotextilele (GT); geomembranele (GM); geogrilele (GG); georetelele (GR) si geocompositele (GC);

b) compositele (GC); geogrilele (GG) si georetelele (GR);

c) textilele(T); membranele (M); grilele (G); retelele (R); compsitele (C);
geotextilele (GT); geomembranele (GM); geogrilele (GG); georetelele (GR) si
geocompositele (GC). 

45. Geomembranele (GM) sunt materiale geosintetice impermeabile obtinute cu prioritate din polietilena (PE) si care au principalele proprietati:

a) etanseitate practic absoluta; se poate aplica pe orice forme de suprafete ; rezistenta chimica ridicata fata de acizi si baze ; rezistente mecanice mari ; masa specifica redusa ;

b) se pot aplica numai pe suprafete plane; au o rezistenta chimica ridicata numai fata de acizi; etanseitate practic absoluta; rezistente mecanice mari; masa specifica redusa;

c) au o rezistenta mecanica mare dar etanseitatea practic este redusa.

46. Din punct de vedere constructiv, principalele tipuri de geomembrane (GM)sunt
urmatoarele:

a) GM-HDPE clasice, GM-HDPE cu rugozitate, GM-HDPE cu strat constructiv electric si GM-HDPE cu strat reflectorizant;

b) cu strat constructiv electric GM-HDPE si GM-HDPE cu strat reflectorizant;

c) strat reflectorizant si cu rugozitate GM-HDPE) ; GM-HDPE clasice fara rugozitate; GM-HDPE cu strat conductiv electric si reflectorizant.

47. Georetelele (GR) sunt produse geosintetice cu urmatoarele principale proprietati:

a) permeabilitate si transmisivitate ridicata; suplete si flexibilitate mare ; masa redusa; necorodabile; foarte rezistente la eforturi de intindere si tasari neuniforme;

b) transmisivitate slaba si permeabilitate; flexibilitate mijlocie; masa ridicata; corodabile microbiologic si chimic ; rezistente la eforturi de intindere dar sensibile la tasari neuniforme;

c) impermeabile ; suplete mare dar fara flexibilitate ; masa redusa; corodabile chimic si necorodabile microbiologic ; rezistente la intindere.

48. Geocompozitele (GC) sunt realizate din diverse combinatii de materiale imbinand proprietatile si functiile acestora. Principalele tipuri de GC sunt urmatoarele:

a) compozite GT cu miez de materiale profilate drenate geotextile-geomembrane; geomembrane-georetele ; geotextile-geoargile ; compozitii cu miez de material plastic puternic drenant;

b) amestecurile geotextile cu miez de material plastic puternic drenant ; geomembrane-georetele ; geoargile ; composite GT cu miez de materiale profilate drenate;

c) geomembrane cu miez de material plastic slab drenant; georetele cu rugozitati; geotextile-geomembrane; georetele-geotextile; geotextile-georetele.

49. Bentofix-ul este un geocompozit (GC) cu larga aplicabilitate in practica constructiilor fiind alcatuit din:

a) doua straturi de geotextile (GT) intre care se intercaleaza pudra de bentonita ;

b) cu patru straturi de geotextile (GT) intre care se intercaleaza bentonita lichida;

c) trei straturi de geotextile (GT) intre care se intercaleaza un material aderent.

50. Argumentele ecologice oferite de utilizarea materialelor geosintetice (GS) pentru executia depozitelor ecologice de deseuri provin din:

a) de lipsa structurii argiloase pe adancimea minima necesara a amplasamentului ; afectarea factorilor mediului ambiant determinata de conditiile necesare carierelor de argila si a balastierelor ; disconfortul creat de exploatarea si transportul acestor volume mari ;

b) economia spatiului util obtinut prin folosirea materialelor geosintetice; poluarea mediului ambiant; lipsa structurii argiloase pe laturile depozitului construit in rambleu ; distanta mare pana la depozitele de argila si a balastierelor; cheltuieli mari la transport;

c) cheltuieli inferioare celor aferente transportului materialelor traditionale (argila, balast) si afectarea factorilor mediului ambiant.

51. Evacuarea dejectiilor din complexele de animale se face in principal prin:

a) evacuare solida; evacuare semilichida; evacuare lichida;

b) prin evacuare solida ; evacuare semisolida; evacuare semilichida ; evacuare lichida;

c) atat evacuare solida cat si evacuare lichida.

52. In toate complexele de animale in care se practica evacuarea lichida are loc intai o separare a fractiei solide de cea lichida prin decantare, deshidratare pe platforme drenate, prin centrifugare, prin site statice sau rotative, etc. Fractia solida este folosita astfel:

a) fractia solida se foloseste ca fertilizant dupa deshidratare sau compostare ; la producerea biogazului; ca adaos pentru ingrasamintele chimice ; ca sursa de energie prin piroliza ; ca substrat de cultura pentru insecte si microorganisme bogate in proteine;

b) ca sursa de furaje pentru alte animale ; ca substrat de cultura pentru ciupercile Pleurotus; ca amendamente pentru solurile bazice; ca ingrasamant pentru solurile saraturoasc; la producerea biogazului;

c) nu are nici o folosinta fiind nedegradabil.

53. Reziduurile zootehnice sunt compuse din:

a) materiale fecale (reziduuri de digestie); reziduuri de metabolism (purinul); fractiunea adaugata ;

b) reziduuri provenite din respiratie; reziduuri din furaje ; reziduuri de digestie;

c) epitelii exfoliate; reziduuri de la dezinfectia chimica; reziduuri din produsele nedigerabile.

54. Solul reprezinta ,,o statie biologica' cu toate treptele de tratare iar capacitatea lui de a prelua substantele organice complexe depinde de proprietatile sale si conditiile climatice. Dintre acestea amintim:

a) capacitatea de schimb cationic ; gradul de saturatie in baze ; viteza de infiltratie; tipul de covor vegetal ; drenajul solului ; porozitatea ; aeratia ; umiditatea ; lucrarile solului ;

b) pH-ul solului; grosimea stratului arabil; nivelul apei freatice; cantilatea de ingrasaminte chimice administrate in ultimii ani ; cantitatea de humus;

c) actioneaza numai pe solurile nisipoase si cu sistem de irigare; capacitate mica de schimb cationic; fara covor vegetal; umiditate ridicata; grad mic de saturatie in baze.

. Reziduurile semilichide folosite la fertilizarea terenurilor agricole se administreaza:

a) inainte dc lucrarea terenului, dupa recoltare ori prin sistemele de irigare ; prin scurgere la suprafata in timpul vegetatiei ;

b) doar in perioada de vegetatie a plantelor, paralel cu irigarea culturilor;

c) numai inainte de pregatirea terenului pentru infiintarea culturilor.

56. Epurarea apelor uzate si evacuarea lor pe terenurile agricole au urmatoarele implicatii:

a) sociale, economice si tehnice legate de protectia mediului inconjurator;

b) economice. nefiind legate de protectia mediului inconjurator si sociale ;

c) tehnice si sociale.