Teritoriul judetului Gorj 2

CAPITOLUL 8 DESEURI

8.1. Date generale. Cadru legislativ

Una din stringentele probleme de mediu cu care se confrunta judetul Gorj este nevalorificarea deseurilor, care negestionate corespunzator atat in mediul rural, cat si in cel urban pot aduce atingeri grave factorilor de mediu si sanatatii populatiei.

Datorita tehnologiilor si instalatiilor inca invechite din industrie ,in cadrul carora se face un mare consum de energie si materiale ,in judet sunt generate anual mari cantitati de deseuri. Odata generate, deseurile ar putea fi reutilizate in cadrul agentului economic generator, tratate, reciclate sau transferate catre o statie de tratare in cazul deseurilor periculoase sau catre un incinerator pentru reducerea volumului acestora.

Deseurile nerecuperate sunt,de obicei depozitate, fiecare etapa din gestiunea acestora putand prezenta un potential risc pentru mediu.

Mineritul,petrolul,industria energetica, agricultura si activitatile gospodaresti sunt surse importante de generare a deseurilor atat din punct de vedere cantitativ cat si din punct de vedere al impactului asupra mediului.

Cunoasterea situatiei producerii de deseuri si a practicilor curente de gestionare a acestora este importanta pentru cunoasterea potentialelor riscuri pentru mediu si sanatatea umana.

Deseuri municipale

8.2.1. Cantitati si compozitie

In cursul anului 2007 in judetul Gorj s-au generat peste 241925 mii tone (valoare aproximativa, intrucat ancheta statistica pentru gestiunea deseurilor se incheie ulterior predarii acestui document), din care aproximativ 0.03% reprezinta deseuri colectate de municipalitati si 99.97 % sunt deseuri generate de minerit, industrie, agricultura, constructii s.a.

Compozitia deseurilor

Tabel Distributia cantitatilor de deseuri total generate, 2007

Tabel , Deseuri municipale generate in anul 2007

8.2.2. Deseuri biodegradabile

In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri actuale, se numara printre obiectivele determinante cu impact si risc pentru mediu si sanatatea populatiei.

Modificarile de peisaj si disconfortul vizual, poluarea aerului cu mirosuri neplacute cat si a apelor de suprafata sunt principalele forme de impact determinate de acestea.

In anul 2007 au fost colectate de catre municipalitati 97.2 mii tone (valoare aproximativa).

Dupa provenienta lor deseurile urbane au inclus :

• deseuri menajere de la populatie ;
• deseuri menajere de la agentii economici ;
• deseuri din servicii municipale (stradale, piete, gradini, parcuri si spatii verzi) ;
• deseuri din constructii si demolari ;

Ponderea deseurilor urbane este de 55.44 % deseuri menajere de la populatie si 44.56 % deseuri menajere de la agenti economici.

Colectarea selectiva a deseurilor menajere este in faza incipienta, in principalele orase ale judetului.

De aceea aproximativ 35 % din componentele deseurilor menajere reprezenteand materiale reciclabile (hartie, carton, materiale plastice, sticla ) nu se recupereaza ci se elimina prin depozitare finala impreuna cu celelalte deseuri urbane.

De asemenea tinand cont ca 91.3 % din populatia urbana beneficiaza de servicii de colectare a deseurilor menajere si de faptul ca in zona rurala in general nu exista servicii specializate pentru colectarea si transportul deseurilor se pot estima urmatoarele date :

• Total deseuri menajere generate in mediul urban 105.6 mii tone din care colectate 97,2 mii tone si necolectate 8.4 mii tone.

• Total deseuri tip menajer generate (urban si rural estimativ) 142 mii tone, diferenta de 25.4 % o reprezinta cantitati depozitate ilegal,in locurile destinate acestui proces.

8.2.3. Deseuri de ambalaje

Pentru a stopa inflatia de gunoaie si a controla distrugerea sau reciclarea acestora, s-a stabilit ca cel care produce este si cel care recicleaza si este obligat sa adune o parte dintre deseurile rezultate din produsele sale si sa le recicleze.

Toti suntem raspunzatori de calitatea vietii noastre, fiecare cetatean are obligatia de a selecta gunoiul menajer si a-l depozita in pubele speciale. Reciclarea reprezinta procesarea unora dintre componentele deseurilor in vederea transformarii lor in produse utile. Pentru a nu ocupa prea mult spatiu ,sticlele de plastic se compacteaza sau se taie fasii. , iar apoi se vinde firmelor care se ocupa cu reciclarea acestui material.

Scopul Directivei 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, este de a armoniza masurile nationale privind managementul ambalajelor si deseurilor de ambalaje in vederea prevenirii sau minimizarii impactului asupra mediului. Directiva urmareste, de asemenea, eliminarea barierelor in calea liberei concurente pe piata unica europeana.

Directiva 94/62/EC stabileste masuri care au ca scop in primul rand:

prevenirea producerii de deseuri de ambalaje,

cresterea gradului de reutilizare a ambalajelor;

cresterea gradului de reciclare a deseurilor de ambalaje;

cresterea gradului de valorificare a acestor deseuri.

Aceste masuri includ cerinte esentiale pentru materialele din care sunt produse ambalajele si obiective pentru valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaje.

Modalitati de gestionare:

Obiectivele anuale de valorificare, respectiv de reciclare, a deseurilor de ambalaje se pot realiza:

a)individual, de catre operatorii economici, prin gestionarea deseurilor de ambalaje generate si a propriilor ambalaje preluate/colectate de pe piata;

b) prin transferarea responsabilitatiicatre un operator economic autorizat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor.

Gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje trebuie sa fie astfel organizata incat sa nu introduca bariere in calea comertului.

8.2.4. Tratarea si valorificarea deseurilor municipale

• In anul 2007 au fost valorificate 593 t plastic si 838 t hartie si carton .

In judetul Gorj , in anul 2007 nu s-a facut tratarea deseurilor municipale .

8.2.5. Eliminarea deseurilor municipale

In judetul Gorj , nu se face eliminarea deseurilor, ci doar depozitarea acestora.

Depozite de deseuri

Depozite de deseuri municipale

In fiecare localitate urbana exista cate un depozit pentru deseuri, 83 % din deseurile urbane sunt depozitate.

In anul 2007 erau inregistrate 8 depozite urbane ocupand o suprafata de 9.95 ha.

Depozitele de deseuri urbane au capacitati libere variabile, care nu indeplinesc cerintele Directivei 1999/31/CEE si H.G. nr. 349/2005 care avand in vedere tipul deseurilor depozitate se incadreaza in clasa "b" (depozite de deseuri nepericuloase) , s-au intocmit bilanturi de mediu nivel I si II in vederea inchiderii .

Cele mai multe depozite de deseuri urbane sunt mixte, acceptand pentru depozitare atat deseuri de tip urban, cat si deseuri industriale, de obicei nepericuloase.

Dintre depozitele de deseuri urbane, din care 15% se gasesc in interiorul localitatilor, 80% sunt amplasate in afara oraselor, iar 15% se afla pe malul apelor. Toate depozitele de deseuri urbane din judetul Gorj ocupa suprafete intre 0.5 si 1.5 ha.

In privinta gradului de amenajare, 90% dintre depozite nu beneficiaza de nici un fel de facilitati pentru protectia mediului.

Pe langa deseurile menajere, stradale, comerciale, datorita activitatii deficitare a acestora, pe depozitele orasenesti sunt depuse si deseuri industriale periculoase ce pot conduce la poluari ale apelor de suprafata si implicit sa afecteze sanatatea populatiei.

Depozite de deseuri industriale

Deseurile industriale generate de activitatile agentilor economici din judetul Gorj sunt depozitate in mare parte pe teren descoperit in depozite proprii: iazuri, halde, platforme, bazine.

Aceste statii de depozitare nu au fost realizate conform cerintelor H.G. nr. 349/2005 nici din punct de vedere al deseurilor admise si nici din punct de vedere constructiv.

Sistem distributie hidroamestec - depozit zgura si cenusa Beterega

Cele mai importante dintre acestea sunt :

• Haldele de zgura si cenusa de la CE ROVINARI (Cicani-Beterega si Balta Uncheasului)

• Haldele de zgura si cenusa de la CE TURCENI (Turceni si Valea Ceplei)
• Depozitul de zgura si cenusa SC UATAA Motru
• Depozitul  SC ARTEGO SA (Preajba)
• Depozitul SC MACOFIL SA (Runcu-Rachiti)

• Batal slam Ticleni-Parcul mare

Conform H.G.nr. 349/2005 , s-au intocmit bilanturi de mediu in vederea inchiderii.

In judetul Gorj exista depozit de deseuri periculoase in industria extractiva a petrolului , SNP PETROM SA Tg.Jiu , Schela Ticleni - Parcul Mare cu o suprafata de 0. 27 ha care a incetat activitatea la sfarsitul anului 2006 .

Anumite categorii de deseuri periculoase, respectiv uleiurile uzate sunt stocate in conditii de siguranta la agentii economici colectori in vederea valorificarii acestora.

Deseurile de provenienta anorganica (namoluri de la tratarea apelor industriale) sunt stocate in conditii de siguranta la agentii economici producatori in vederea gasirii unor solutii pentru valorificare sau eliminare fara riscuri pentru mediu.

8.3. Deseuri de productie

8.3.1.Deseuri periculoase

Deseurile periculoase reprezinta o problemǎ de importantǎ deosebitǎ, atat prin cantitatile de deseuri generate, cat si datoritǎ diversitǎtii compozitiei. Cantitatea de deseuri industriale periculoase generatǎ a scazut in ultimii ani datoritǎ incetarii activitatii unor unitati economice.

8.3.2.Gestionarea deseurilor de productie periculoase

In judetul Gorj au fost identificate peste 502 tone utilizand noua lista a deseurilor cca. 15 tipuri de deseuri periculoase.

Majoritatea deseurilor periculoase au fost eliminate prin depozitare. Principalele tipuri de deseuri periculoase generate in anul 2007 au fost :

Deseuri din industria petrolului 379 tone

Uleiuri uzate 71 tone

Deseuri anorganice din chimie 1.5 tone

Deseuri de la fabricarea azbestului 50 tone.

8.3.3 Gestionarea si controlul bifenililor policlorurati si ale altor compusi similari

In categoria deseurilor periculoase intra echipamentele care contin compusi desemnati (PCB -bifenil policlorurati) .

In cursul anului 2007, SC UR a eliminat la SC SETCAR SA Braila 24 condensatori scosi din uz cu un continut de 0.731 t ulei.

In judetul Gorj mai sunt in functiune 177 condensatori la SC ARTEGO SA , 79 la SC GRIMEX SA si 267 condensatori scosi din functiune la SC ARTEGO SA.

La nivelul judetului Gorj se afla in continuare echipamente in functiune si scoase din uz care urmeaza se fie eliminate esalonat in perioada 2008-2010.

8.4. Deseuri generate de activitati medicale

In judetulGorj exista 9 unitati spitalicesti , care in cursul anului 2007 au generat 75.3 t deseuri medicale periculoase spitalicesti .

In cursul anului 2007 , conform H.G. nr.128/2002 - privind incinerarea deseurilor, modificata si completata prin H.G. nr.268/2005 nu a fost inchis niciun incinerator, urmand ca in cursul anului 2008 sa se inchida incineratoarele de la Spitalul Judetean 700 si Spitalul Judetean nr.2 .

Spitalele care au incetat activitatea de incinerare in cursul anului 2006 , au facut contracte pentru predare in vederea incinerarii si transportul deseurilor medicale periculoase cu firme autorizate.

• Spitalele Bumbesti Jiu,Novaci,Tg.Carbunesti, Spitalul de Pneumoftizilogie Dobrita, Rovinari, Motru cu  SC GUARDIAN SRL Craiova pentru incinerare , iar pentru transportul deseurilor medicale periculoase cu S.C. UNMEX S.R.L. Tg. Jiu ;
• Spitalul Turceni a incheiat contract pentru incinerarea deseurilor medicale periculoase cu SC STERICARE SRL Bucuresti, iar pentru transport cu SC ECOSERV TRANS SRL Sibiu;
• De asemenea au fost identificate toate cabinetele medicale private de la nivelul judetulu Gorj, si au fost consiliate in ceea ce priveste obligatia de a incheia contracte cu societati aututorizate in vederea transportului si incinerarii deseurilor medicale periculoase ce rezulta din activitatea proprie , cu obligatia transmiterii cantitatilor predate , in vederea monitorizarii acestora la nivelul A.P.M. Gorj.

8.5. Namoluri

Analiza datelor avute la dispozitie indica faptul ca in cursul anului 2007 s-au generat peste 190 tone de namoluri de la epurarea apelor uzate, din totalul de 540 tone namoluri reziduale totale.

8.5.1.Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate orasenesti

In judetul Gorj exista 4 statii de epurare a apelor menajere : in municipiul Tg Jiu , municipiul Motru ,comuna Matasari si Dragutesti.

Nu exista o evidenta a cantitatii de namoluri rezultate de la statiile de epurare si nu se realizeaza valorificarea acestora .

8.5.2. Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

Din activitatea de crestere a suinelor rezulta ape uzate , care sunt epurate , iar namolurile sunt evacuate pe platformele de uscare .

Un procent de peste 31% din totalul namolurilor (peste 230 tone) se valorifica in agricultura. Restul cantitatilor se depoziteaza pe paturi de uscare sau in depozitele de deseuri.

8.6. Deseuri de echipamente electrice si electronice

Impactul asupra mediului pridus de deseurile de echipamente electrice si electroniceeste ingrijorator. aceste deseuri contin substante deosebit de periculoase:Hg, Pb, Cr, Br, CFC care diminueaya sratul de ozon. Fiind atat de periculoase aceste desuri nu trebuie sa ajunga la groapa de gunoi, trebuie colectate separat si reciclate.UE a dat directive care obliga fabricantii sa organizeze reciclarea si sa produca aparate ecologice cu o durata de viata mai mare.

Colectarea DEEE

Directiva 2002/96/CE, are ca obiective:

1. Prevenirea aparitiei deseurilor de echipamente electrice si electronice si reutilizarea, reciclarea si alte forme de valorificare ale acestor tipuri de deseuri, pentru a reduce in cea mai mare masura cantitatea de deseuri eliminate;

2. Imbunatatirea performantei de mediu a tuturor operatorilor implicati in ciclul de viata al echipamentelor electrice si electronice (producatori, distribuitori si consumatori) si in mod special a agentilor economici direct implicati in tratarea deseurilor de echipamente electrice si electronice.

In judetul Gorj,s-au stabilit locatiile pentru colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice si pentru distribuirea ulterioara catre reciclatori si producatori. Au fost stabilite doua locatii pentru colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice, prin decizii ale Consiliilor Locale Tg. Jiu si Motru.

In judet au fost autorizate societati care au ca obiect de activitate  : colectare deseuri din echipamente electrice si electronice :

S.C. FERCRIST IMPEX S.R.L .din Municipiul Tg. Jiu ;

S.C. REMAT GORJ S.A. din Municipiul Tg. Jiu ;

S.C. REMAT DOLJ S.A. Craiova, punct de lucru Tg. Jiu

S.C. DARUPE S.R.L. din Municipiul Motru ;

SC PLASTECH PREST SRL din Municipiul Tg. Jiu

SC UNI-RECYCLING SRL din Municipiul Tg. Jiu

CENTRUL NATIONAL DE DIFUZARE PRODUSE INFORMATICE ROMSOFT SA din Municipiul Tg. Jiu

SC EUROMILENIUS SRL din Municipiul Tg. Jiu

In anul 2007 in judetul Gorj au fost colectate 8.26 t deseuri de echipamente electrice, si electronice.

8.7. Vehicule scoase din uz- agenti economici autorizati pentru colectarea si tratarea VSU, numar de autovehicule colectate si dezmembrate

VSU sunt echipamente cu baterii auto care fac parte din categoria desurilor periculoase din cauya substantelor chimice pe care le contin, fiind toxice. Se degradeaza intr-o perioada lunga de timp , iar substantele eliberate polueaza solul, apele si aerul. Depozitarea batriilor auto trebuie facuta in containere speciale, rezistente le coroziune. Reciclarea deseurilor de cauciuc este necesara pentru valorificarea materiei prime pe care o contin, valorificarea energiei prin ardere in industrie fara eliberare de gaze toxice.

Directiva 2000/53/CE stabileste:

masurile care au ca scop prevenirea aparitiei deseurilor provenite de la vehicule precum si reutilizarea, reciclarea si alte forme de recuperare ale vehiculelor scoase din uz si componentelor acestora pentru a reduce cantitatea de deseuri eliminate precum si imbunatatirea performantei de mediu a tuturor operatorilor economici implicati in ciclul de viata al vehiculelor

directiva se aplica vehiculelor si vehiculelor scoase din uz incluzand componentele si materialele acestora;

reutilizarea, reciclarea si valorificarea energetica intr-o proportie cat mai mare a vehiculelor scoase din uz.

Judetul Gorj are o retea de societati comerciale distribuite pe tot teritoriul , care si-au dezvoltat ativitatile de colectare si recuperare vehicule scose din uz .Activitatea este viabila din punct de vedere economic daca reciclarea se concentreaza pe recuperarea otelului datorita pretului ridicat si cererii de otel recuprat din vehicule scoase din uz ( aproximativ 60% din greutate este otel). Topitoriile vand otelul recuperat catre turnatorii fie ele in Romania sau peste granita.

In cursul anului 2007, judetul Gorj a generat 338 vehicule scoase din uz.

Au fost autorizate pentru colectarea vehiculelor scoase din uz, urmatoarele societati :

S.C. FERCRIST IMPEX S.R.L.din Municipiul Tg.- Jiu ;

S.C. PETROM SERVICE Bucuresti - Sucursala Craiova, sector Ticleni ;

S.C. PETROM SERVICE Bucuresti - Sucursala Craiova, sector Stoina ;

S.C. ELECTRICA S.A. Bucuresti - AISEE din Municipiul Tg.- Jiu ;

8.8 Uleiuri uzate

Uleiurile fac parte din categoria deseurilor periculoase pentru mediu si pentru sanatatea oamenilor.Uleiurile uzate sunt putin degradabile si distrug flora si fauna daca sunt deversate fara discernamant . Ars in spatiu deschis degaja hidrocarburi extrem de poluante pentru aer si cu impact cancerigen asupra sanatatii umane. Folosit la vopsirea gardurilor este periculos pentru sanatatea oamenilor , dupa ploaie substantele continute de ulei ajung in sol si contamineaza panza freatica. Reciclarea uleiurilor se face in rafinarii.

Directiva 75/439/EEC privind uleiurile uzate a fost transpusa prin H.G. nr. 662/2001 modificata de H.G. 441/2002 si H.G. nr. 1159/2003.

La nivelul judetului au fost inventariatI agentii economici care colecteaza ulei uzat si lunar cantitatile de ulei uzat generate, colectate, valorificate si stocurile sunt raportate la Agentia Regionala de Protectie a Mediului Craiova in raportarile lunare a fluxurilor de deseuri speciale.

Agentii economici generatori de ulei uzat s-au conformat cu legislatia in vigoare in ceea ce priveste gestionarea deseurilor.

8.9. Impactul activitatilor de gestionare a deseurilor asupra mediului

Practicile actuale de colectare/transport a deseurilor industriale nefiind tocmai performante genereaza un impact negativ asupra factorilor de mediu si faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora.

Ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si pentru mediu si sanatatea publica.

In ordinea in care formele de impact si risc sunt percepute de populatie acestea sunt:

• modificari de peisaj si disconfort vizual ;
• poluari ale aerului si apelor de suprafata ;
• modificari ale fertilitatii solurilor ;
• modificari ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate ;

Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale. In cazul depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata, scurgerile de pe versantii acestora contribuie la poluarea acestora cu substante si suspensii.

Depozitele de deseuri urbane neimpermeabilizate sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitriti si nitrati si cu alte elemente poluante.

Atat exfiltratiile cat si apele scurse de pe versantii depozitelor influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare.

Terenurile pe care sunt amplasate depozite sau ar urma sa fie construite, sunt scoase din circuitul natural sau economic pe o perioada de timp a cel putin doua generatii (3 ani amenajare, cca 30 ani exploatare si 20 ani refacere ecologica si postmonitorizare ).

Gestionarea deseurilor in judetul Gorj se confrunta cu urmatoarele probleme importante:

• depozitarea pe teren descoperit aleasa ca singura cale de eliminare finala a deseurilor ;
• amplasamentele necorespunzatoare ale actualelor depozite: fie in apropierea locuintelor, fie a apelor de suprafata sau subterane, fie a zonelor de agrement ;
• depozitele actuale nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului fapt ce conduce la poluarea apelor si solului din zonele respective ;
• neoperarea corespunzatoare a actualelor depozite orasenesti  (necompactarea deseurilor, neacoperirea cu materiale inerte in vederea prevenirii incendiilor, neintretinerea corespunzatoare a cailor de acces in depozite s.a) ;
• colectarea deseurilor de la populatie se efectueaza neselectiv in mare parte dintre deseurile reciclabile ajunse pe depozit pierzand partial sau total potentialul lor util ;

Gestiunea deseurilor din considerentele de mai sus necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu.

8.10. Initiative adoptate pentru reducerea impactului deseurilor asupra mediului

Pentru reducerea impactului deseurilor asupra mediului este necesar ca legislatia sa incurajeze reducerea cantitativa a deseurilor la sursa, reutilizarea si reciclarea acestora.

De asemenea, este necesar ca reglementarile sa asigure stocarea, tratarea si depozitarea deseurilor in conditii de siguranta pentru mediu, ca si activarea initiativelor de refacere a terenurilor contaminate de deseuri.

Pentru stabilirea strategiei de gestionare a deseurilor se va tine cont de principiile de baza, si anume:

principiul prevenirii la sursa ;

principiul "poluatorul plateste" (costurile legate de tratarea si eliminarea deseurilor sunt suportate de generatorii de deseuri) ;

principiul precautiei (masurile luate trebuie sa anticipeze efectele negative ale acestora asupra mediului);

principiul proximitatii (deseurile trebuie gestionate cat mai aproape de sursa de generare) ;

Toate masurile posibil a fi luate pentru o gestionare corespunzatoare a deseurilor trebuie sa tina cont de principalele optiuni pentru gestionarea deseurilor, cu urmatoarea prioritate:

minimizarea / reducerea deseurilor;

refolosirea, recuperarea, reciclarea deseurilor;

tratarea deseurilor;

depozitarea deseurilor

8.11. Tendinte privind generarea deseurilor

8.11.1. Prognoza privind generarea deseurilor municipale

In conformitate cu prevederile Directivei cadru si Directiva 1996/EC , s-a realizat Strategia Nationala de gestionare a deseurilor .

Decizia Consiliului European nr. 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor si procedurilor pentru acceptarea deseurilor la depozite prevede indeplinirea obiectivelor si tintelor pentru gestionarea deseurilor prin :

extinderea sistemului de colectare a deseurilor in mediul urban si rural ;

introducerea si extinderea colectarii selective la sursa deseurilor ;

controlul activitatii de transport deseuri ;

incurajarea tratarii in vederea valorificarii prin reciclare , neutralizare ;

inchiderea depozitelor neconforme cu cerintele U.E. ;

reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate ;

Prognoza indicelui de deseuri menajere generate ( kg/loc.an )

Prognoza cantitatilor de deseuri menajere colectate

8.11.2. Prognoza generararii deseurilor de productie

H.G. nr. 349/2005 - privind depozitarea deseurilor, prevede ca operatorul depozitelor sa faca automonitorizarea tehnologica si a calitatii factorilor de mediu si monitorizarea postinchidere prin solicitarea autorizatiei integrate de mediu .

8.11.3. Imbunatatirea calitatii managementului deseurilor

In vederea imbunatatirii calitatii managementului deseurilor este necesara intocmirea unei baze de date pentru colectarea selectiva a deseurilor , pentru valorificare prin reciclare ,neutralizare :

-selectarea locatiei pentru statiile de sortare , procesare si pretratare in zonele de generare a deseurilor

- minimizarea distantelor de transport prin utilizarea statiilor de transfer

Pentru imbunatatirea calitatii managementului deseurilor sunt necesare :

- organizarea si sustinerea de programe de educare si constientizare a populatiei ;

-imbunatatirea sistemului de colectare , prelucrare si analizare a datelor si informatiilor si raportarea privind gestiunea deseurilor ;

- reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate ;

In afara centrelor de colectare, functionarea sistemului de management al deseurilor implica existenta unui depoyit ecologic de deseuri unde sunt aduse deseurile ce nu pot fi reciclate. O astfel de rampa este un spatiu unde poti arunca orice. Depoyitul ecologic trebuie sa corespunda normelor europene.

Pentru colectarea deseurilor din judet se vor infiinta statii de transfer in Rovinari, Turceni, Motru, Tg. Carbunesti, Novaci unde se va face selectarea deseurilor, iar la depoyit vor fi aduse numai deseurile biodegradabile.

CAPITOLUL 9. SUBSTANTE SI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

9.1. Introducere

Responsabilitatea verificarii agentilor economici in ceea ce priveste respectarea legislatiei in domeniul substantelor si preparatelor chimice periculoase revine Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase.   Producatorii si importatorii au obligatia de a furniza Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase toate informatiile despre propietatile substantelor si preparatelor care pot pune in pericol sanatatea omului sau mediului inconjurator.

In judetul Gorj , societatile care detin substante chimice si preparate periculoase sunt :

S.C. UM SADU S.A., S.C. ARTEGO S.A., SNP PETROM S.A. - Sucursala Tg. Jiu,COMPLEX ENERGETIC ROVINARI, COMPLEX ENERGETIC TURCENI, SC CONPET SA PLOIESTI - Statie pompare Barbatesti, S.C. PRUNDCHIM TG. JIU, S.C .CHEMICA LA ALBENI, etc.

In ceea ce priveste deseurile periculoase, in judetul Gorj exista un depozit la Schela Ticleni, pentru slam petrolier, cantitatea depozitata fiind de 1986 t, intr-o halda imprejmuita , in incinta Parcului Mare Ticleni, care la sfarsitul anului 2006 a fost inchis.

Alte deseuri periculose mai sunt si la UM SADU S.A. :

namoluri cu continut de mercur 17 t ;

namoluri cu continut de plumb 6.2 t

deseu cu continut de cianura 0.7 t ;

clorura de metilen 3.5 t ;

Aceste deseuri sunt depozitate in incinta uzinei, in locuri special amenajate.

9.2.Cadru legislativ

Directivele europene privind substantele si preparatele chimice europene au fost transpuse in legislatia romaneasca conform tabelului de mai jos:

9.3. Importul si exportul anumitor substante si preparate chimice periculoase

In cursul anului 2007in judetul Gorj au importat substante si preparate chimice periculoase urmatoarele societati

SC BAZGAN SRL Tg. Jiu

SC REXCOMAR SRL Tg. Jiu

SC ARTEGO SA Tg. Jiu

9. 4.Evaluarea riscului utilizarii substantelor chimice periculoase asupra sanatatii umane si mediului

Evaluarea riscului utilizarii substantelor chimice periculoase asupra sanatatii umane si a mediului se realizeaza conform prevederilor HG 2427/2004 care stabileste ca obiective:

crearea unui sistem coerent de evaluare si control al riscului substantelor existente,

stabilirea principiilor generale pentru evaluarea riscurilor pentru populatie si pentru mediu asociate substantelor existente

stabilirea unui cadru administrativ si legislativ care sa permita aplicarea de catre Romania a legislatiei europene privind evaluarea si controlul riscului substantelor existente, de la data aderarii.

Problematica de maxima actualitate de a gasi solutii acceptabile pentru inlocuirea tehnologiilor vechi, poluatoare, care utilizeaza substante cu efecte nocive asupra sanatatii populatiei si a mediului, in vederea asigurarii unei dezvoltari durabile, in deplina siguranta pentru sanatatea omului si a mediului incita la actiune. In acest sens se actioneaza cu efort comun al tuturor factorilor implicati, intr-o transparenta totala si in deplina cooperare.

Evaluarea riscului utilizarii substantelor chimice periculoase, se bazeaza pe furnizarea de informatii despre substantele existente, produse sau importate, pentru crearea unui sistem eficient de evaluare si control.

Cantitatile ce rezulta din aceste categorii de deseuri, au facut ca preocuparea pentru gestionarea si controlul monitorizat, sa devina o prioritate ampla cu importanta deosebita la nivelul fiecarui obiectiv si a fiecarei localitati.

Poluarea chimica a soluluieste produsa prin reziduuri menajere si zootehnice , reziduuri menajere si zootehnice, reziduuri industriale si radioactive si ca urmare a utilizarii nerationale a unor substante chimice in agricultura.

Studiile OMS au aratat ca poluarea industriala reprezinta o puternica sursa de raspandire pe sol a unor produsi chimici toxici , care pot fi concentrati de diverse organisme din lantul alimentar al omului.

Gestionare necorespunzatoare a deseurilor mai ales in mediul rural, determina perturbarea parametrilor de normalitate a factorilor de mediu ambiiental si produce dezechilibre ecologice prin cresterea gradului de toxicitate si contaminare a aerului, apei si solului generand disconfort vizual, olfactiv si psihic contribuind semnificativ la inregistrarea procentelor cresterilor de morbiditate si moralitate mai ales la grupele populationale cu risc (copii, si varstnici).

Imbunatatirea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea umana va avea ca rezultat scaderea impactului negativ asupra factorilor de mediu si scaderea riscurilor pentru sanatatea umana.

9.5. Prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest

In conformitate cu H.G. nr.124/2003 - privind prevenirea , reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest, societatea SC FIBROCIM SA a incetat toate activitatile de comercializare si utilizare a azbestului si a produselor cu azbest, intrucat nu a dispus de posibilitati financiare pentu a inlocui fabricarea produselor care contin azbest cu produse non azbest.

9.6. Substante reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)

In cursul anului 2007, unitatile care au desfasurat activitati cu substante reglementate de Protocolul de la Montreal sunt:

S.C. OVIFRIG SERVICE S.R.L. Tg. Jiu

S.C. ROTOTEL S.R.L. Tg. Jiu,

SOCIETATE MESTESUGAREASCA PRESTACOM Tg. Jiu

SOCIETATE COOPERATIVA MESTESUGAREASCA MOBILTEX Tg. Jiu

SOCIETATE COOPERATIVA MESTESUGAREASCA MESTESUGARUL Tg.Jiu

SC INIDAN SRL Tg. Jiu

SC ARCTIC SA punct de lucru Tg. Jiu

Aceste unitati au folosit agentul frigorific pentru service. In cursul anului 2007 s-au consumat 788 kg agent frigorific.

9.7.Biocide (utilizare, import, export)

Biocidele sunt utilizate in unitatile spitalicesti ca dezinfectanti.

Regimul biocidelor in Uniunea Europeana este reglementat prin Directiva 98/8/CE. Transpunerea acestei directive in legislatia nationalǎ s-a realizat prin HG nr. 956/2005 care stabileste procedura de plasare pe piatǎ a produselor biocide. Conform acestei hotarari autoritatea competentǎ este Ministerul Sǎnǎtǎtii.

9.8. Poluanti organici persistenti

Poluantii organici persistenti sunt substante chimice foarte stabile, care se pot acumula in lanturile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sanatatii omului si mediului inconjurator.

Principalele tipuri de POP sunt :

pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, hexaclorbenzen,mirex, toxafen, DDT, etc.;

substante sintetice: bifenili policlorurati ;

produse secundare: dioxine si furani ;

9.9. Produse fitosanitare - pesticide

Pesticidele sunt substante cu toxicitate mare, folosite in agricultura pentru combaterea daunatorilor.

Situatia utilizarii produselor fitosanitare, in judetul Gorj :

Produse pentru protectia plantelor

In aceasta categorie se incadreaza fungicidele, ierbicidele si insecticidele. Rolul lor este acela de a asigura conditii cat mai bune pentru dezvoltarea culturilor prin combaterea insectelor si plantelor daunatoare si parazite.

9.10. Mercurul

In judetul Gorj, unitatile care utilizeaza mercur sunt :

- U.M. SADU S.A. , utilizeaza mercur pentru fabricarea explozivilor ;

- S.N.P. PETROM S.A. utilizeaza mercur pentru completarea acestuia in manometre.

9.11 Introducerea pe piata a detergentilor

Prin hotararea H.G. nr. 658/2007 au fost stabilite masuri pentru asigurarea aplicarii Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene privind detergentii

A fost desemnata Agentia Nationala pentru Protectia Mediului si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor ca autoritati competente pentru aplicarea acestui Regulament.

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului printre responsabilitati primeste, examineaza si evalueaza solicitarile de derogare formulate de catre producatori in conformitate cu prevederile art. 5 alin. 1 si 3 din Regulament si

transmite rezultatul evaluarii solicitarilor de derogare Comitetului interministerial stiintific consultativ pentru evaluarea toxicitatii si ecotoxicitatii substantelor chimice periculoase prevazut la art. 13 din Legea nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare, in termen de 3 luni de la inregistrarea solicitarii, in vederea avizarii acesteia.

La nivelul judetului Valcea nu a fost solicitate derogari pentru plasarea pe piata a detergentilor

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor are obligatia de a controla daca detergentii sunt introdusi pe piata cu respectarea prevederilor Regulamentului.

CAPITOLUL 10. RADIOCTIVITATEA

In cursul anului 2007 a fost pusa in functiune statia automata de monitorizare a radioactivitatii mediului furnizata catre APM Gorj de firma UIT GmbH Dresden prin Proiectul Phare 2003/005.551.04.11.01 - lot 1 - Achizitie de echipamente necesare implementarii unui sistem adecvat de monitorizare si raportare a radioactivitatii mediului.

Statia monitorizeaza debitul de doza gama absorbite in aer. In cursul anului 2007 valorile inregistrate s-au incadrat in limitele de variatie ale fondului natural.

CAPITOLUL 11. MEDIUL URBAN

11.1. Asezarile urbane

Asezarile umane reprezinta o categorie speciala de ecosisteme, anume ecosisteme create de om care se manifesta ca si organismele vii ( primesc energie, apa, hrana, si alte materii prime, le transforma si apoi elibereaza produse finite, dar si deseuri). Prin aceste procese asezarile umane produc impact asupra mediului inconjurator diferit ca tip si marime.

Ecosistemul urban, fiind un mediu artificial este in permanenta intr-un dezechilibru termodinamic care trebuie sustinut printr-un plan de management .

Impactul asupra mediului prin extinderea ecosistemelor urbane se datoreste faptului ca cea mai mare parte a populatiei traieste in asezari marginale fara a avea asigurate serviciile de baza (apa potabila, sisteme de canalizare, colectarea si tratarea deseurilor, locuinte inadecvate, asistenta sanitara, hrana si energia etc

In judetul Gorj exista 70 de asezari umane din care 9 asezari urbane (2 municipii si 7 orase), dispuse in zonele cu resurse naturale care au permis dezvoltarea activitatilor industriale.

Din totalul populatiei la nivelul judetului Gorj (381643 locuitori, la data de 01 iulie 2007) populatia din mediul urban reprezinta cca. 47,04% astfel:

Tg. Jiu (96081 locuitori),

Motru (22930 locuitori),

Rovinari (13164 locuitori),

Bumbesti-Jiu (10630 locuitori),

Tg. Carbunesti ( 9047 locuitori),

Novaci (6113 locuitori)

Ticleni (5346 locuitori)

Turceni (8328 locuitori),

Tismana (7876 locuitori)

Densitatea populatiei la nivelul judetului este de 68.47 locuitori/kmp.

11.1.1. Amenajarea teritorialǎ (dezvoltarea zonelor comerciale, rezidentiale)

Concept nou, amenajarea teritoriala reprezinta armonizarea politicilor economice, sociale, ecologice si culturale, in vederea asigurarii echilibrului in dezvoltarea diferitelor zone, urmarindu-se cresterea coeziunii si eficientei relatiilor economice si sociale dintre acestea.

 Obiectivele principale ale amenajarii teritoriului sunt urmatoarele:

dezvoltarea economica si sociala echilibrata a regiunilor si zonelor, cu respectarea specificului acestora;

imbunatatirea calitatii vietii oamenilor si colectivitatilor umane;

gestionarea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului;

utilizarea rationala a teritoriului

In ultimii ani se constata la nivelul localitatilor urbane o tendinta de dezvoltare a cartierelor de locuinte individuale in detrimentul celor colective, astfel incat au aparut cartiere noi pentru care administratia locala trebuie sa asigure infrastructura necesara unui standard de locuire urbana (retele de alimentare cu apa potabila, retele de canalizare, retele de distributie a energiei electrice si a gazelor naturale, strazi modernizate ).

11.1.2. Situatia spatiilor verzi si a zonelor de agrement

Spatiile verzi reprezinta o categorie functionala in cadrul localitatilor sau aferenta

acestora, al carei specific este determinat, in primul rand, de vegetatie si in al doilea rand de cadrul construit, cuprinzand dotari si echipari destinate activitatii cultural-educative, sportive sau recreative a populatiei. Caracterizandu-se prin suprafete, amplasari, amenajari si folosinte diferite, spatiile verzi se grupeaza in doua categorii distincte:

. spatii verzi de folosinta generala sau publice, care cuprind parcuri, gradini, scuaruri, accesibile intregii populatii;

. spatii verzi de folosinta limitata aferente locuintelor, dotarilor social-culturale, zonelor industriale, cailor de comunicatie, zonelor de protectie sanitara, gradinilor botanice si zoologice etc.

Importanta spatiilor verzi in ansamblul localitatilor este determinata si de ponderea mare a acestora in totalul suprafetei cuprinse in perimetrele construibile.

Aceste suprafete sunt determinate folosind indicele suprafata spatii verzi pe locuitor, care variaza intre 9 - 13m² pentru orasele mici (pana la 20000 locuitori), 12 - 20m² pentru orasele mijlocii (intre 20.000 - 100.000 locuitori) si 17 - 26 m² pentru orasele mari (peste 100.000 locuitori). Acesti indici cuprind, atat suprafete normabile (parcuri si gradini orasenesti, gradini de cartier, gradini in complexe de locuit), cat si suprafete nenormabile (spatii plantate aferente dotarilor, fasii plantate etc.). Vegetatia, element fundamental al mediului natural, constituie componenta principala a spatiilor verzi. Principalul scop al amenajarii spatiilor verzi il constituie ameliorarea starii mediului inconjurator si armonizarea peisajelor modificate sau amenajate cu cele naturale, astfel incat sa fie create conditii ambientale optime desfasurarii activitatilor sociale.

Spatiile verzi au nu numai un rol pozitiv in mentinerea unui mediu cat mai putin poluat, ci si un rol estetic, avand in vedere importanta functiei de deconectare si destindere a omului.

11.1.2.1. Parcuri

Parcurile sunt destinate pentru odihna , recreere, si pentru manifestari culturale,

sportive etc. Pentru a fi posibila amenajarea acestora, respectand principiile ce stau la baza proiectarii spatiilor verzi si mai ales principiul functionalitatii si compatibilitatii, suprafata unui parc trebuie sa depaseasca 20 ha. Marimea acestora se stabileste in functie de numarul locuitorilor, considerand ca 10% din populatia orasului il frecventeaza in acelasi timp.

Parcurile cuprind in perimetrul lor, plantatii de arbori si arbusti, spatii gazonate si diverse specii de plante decorative. Demn de mentionat este faptul ca in aceste parcuri se gasesc arbori seculari ocrotiti, dintre care amintim: Taxus baccata (tisa), Quercus robur (stejar), Castanea sativa (castan comestibil), Pinus nigra (pinul negru), Tilia tomentosa argentea (tei alb argintiu), Thuja orientalis (tuia), Fagus silvatica, Abies alba (brad alb), Sorbus torminalis (sorb), Gleditsia triacanthos, Populus alba (plopul alb) si Robinia pseudacacia (salcam) etc.

Desi putem spune ca orasele din Romania sunt deficitare in ceea ce priveste suprafata parcurilor, exista numeroase parcuri cu valoare istorica si cu o deosebita valoare stiintifica si decorativa.

Parcurile naturale, nationale, rezervatiile naturale si stiintifice sunt extrem de importante in contextul actual in care lupta cu poluarea capata noi si noi valente.

Deficitul spatiilor verzi amenajate inventariate in localitatile urbane este compensat de existenta gospodariilor individuale care au amenajate gradini si vegetatie arboricola dar si acestea sunt neuniform distribuite concentrandu-se in cartiere de locuinte individuale.

In ultimii ani in cartierele de blocuri sunt intalnite frecvente situatii de degradare a spatiilor verzi datorita cerintei crescute de amenajare a unor spatii de parcare a autoturismelor al caror numar este in crestere.

11.1.2.2 Scuaruri

Scuarurile reprezinta o categorie importanta de spatii verzi cu acces nelimitat, intens frecventate sau traversate de vizitatori si trecatori, care sunt mai raspandite in cadrul orasului si raspund operativ nevoilor de odihna si lectura de scurta durata sau realizarii unui efect decorativ deosebit. Scuarurile au mai multe intrari si sunt intretaiate de numeroase alei.

Destinatia prioritara a scuarurilor este diferita: odihna si loc de joaca pentru copii, loc de recreere, rol decorativ. Scuarul are, de obicei, o compozitie specifica, cu un ax de simetrie accesibil pietonal. Vegetatia din cadrul scuarurilor este formata din arbori, arbusti de marimea a 3-a, precum si din plante decorative si este dispusa in grupuri de-a lungul aleilor, ocupand o suprafata insemnata din intinderea lor. Normativul nr. 112/1973 prevede intre 1 si 4 m2 de scuar pentru fiecare locuitor.

Dupa modul de amplasare, se remarca:

. scuaruri situate in piete, suprapunandu-se total sau partial cu suprafata acestora;

. scuaruri inconjurate de strazi, care prezinta avantajul ca sunt usor accesibile;

. scuaruri asezate in interiorul cartierelor de locuit, care sunt mai linistite si mai putin poluate.

Ele nu trebuie considerate un accesoriu sau un simplu element de decor, ci o dotare social-umana la fel de importanta ca celelalte. In general, scuaruri de dimensiuni mici se gasesc in zona blocurilor, acestea facilitand trecerea de pe o strada pe alta. Aleile sunt in general pavate cu pietris, iar vegetatia este dispusa de o parte si de alta a lor. Suprafata scuarurilor se va mari odata cu extinderea pe orizontala a suprafetelor construite, cu abordarea unui stil arhitectonic modern si realizarea unor artere de circulatie corespunzatoare.

Obiective si masuri privind situatia spatiilor verzi si a zonelor de agrement

11.3. Poluarea sonora. Harti de zgomot

Masuratori de zgomot in anul 2007

In cursul anului 2007 s-au efectuat 255 de determinari sonometrice in zonele Tg-Jiu, Rovinari, Turceni, Motru, Porceni, Jilt Nord, Jilt Sud, Birsesti, Preajba si Glodeni, Bumbesti-Jiu, Rachiti, Danciulesti, Farcasesti, Lupoaia, Carbunesti, Frincesti, dupa cum urmeaza:

la limita unor zone functionale, exterior locuinte (urmare a sesizarilor primite de la cetateni);

in puncte situate in zone cu trafic intens (intersectii de strazi);

la limita incintei unor cladiri tehnico-administrative (primarii);

la limita unor zone functionale din mediul urban (piete).

S-a inregistrat un numar de 8 depasiri ale limitei de zgomot admise la exterior locuinta situata in imediata vecinatate a unei zone functionale din mediul urban (piete, spatii comerciale, restaurante in aer liber).

S-au inregistrat un numar de 27 depasiri ale limitei de zgomot admise la limita zonelor functionale ale incintelor industriale si un numar de 6 depasiri ale limitei de zgomot admise in zone cu trafic intens (intersectii de strazi).

O harta strategica de zgomot este o reprezentare a informatiilor referitoare la urmatoarele aspecte: stare din punct de vedere acustic, existenta anterioara sau viitoare, in functie de un indicator de zgomot, depasirea unei valori limita, estimarea numarului de persoane dintr-o zona, expuse la anumite valori ale unui indicator de zgomot.

Pana la sfarsitul anului 2012 toate localitatile din Romania, vor trebui sa realizeze si sa puna la dispozitia publicului harti strategice de zgomot, care vor contribui la identificarea si monitorizarea eficienta a principalelor surse de poluare fonica de pe teritoriul judetului.

11.4 Mediu si sanatate

11.4.1. Efectele poluarii aerului asupra starii de sanatate

Impactul poluarii aerului asupra starii de sanatate a populatiei, poluare produsa de Complexul Energetic Rovinari, Complexul Energetic Turceni si S.C. LAFARGE - ROMCIM S.A. Tg. Jiu (Barsesti) este mentionat si in indicatorii de morbiditate prin afectiuni respiratorii inregistrate in localitatile invecinate acestor obiective industriale. Rezultatul monitorizarii pulberilor sedimentabile in localitatile invecinate obiectivelor Complexul energetic Rovinari semnaleaza inregistrarea depasirilor CMA reprezentand aproximativ 45% din numarul determinarilor efectuate de catre Autoritatea de Sanatate Publica Gorj. Aceste depasiri ale concentratiei maxime admise pentru pulberile sedimentabile pot fi corelate cu mentinerea la valori ingrijoratoare a morbiditatii prin afectiuni respiratorii in localitatile Rovinari si Farcasesti.

Morbiditatea prin afectiuni influentate de poluarea aerului a fost urmarita de catre Autoritatea de Sanatate Publica Gorj in zonele adiacente unor surse mari poluatoare din judet, respectiv :

Complexul Energetic Rovinari (zonele Rovinari, Farcasesti)

Complexul Energetic Turceni (zonele Turceni, Ionesti, Plopsoru, Cruset, Branesti )

SC LAFARGE - ROMCIM SA Sucursala Tg. Jiu (zonele Tg. Jiu, Danesti, Balesti)

Din datele transmise de A.S.P. Gorj - Compartimentul Igiena Mediului, in anul 2007 rezulta urmatoarele date asupra evolutiei morbiditatii afectiunior respiratorii in localitatile Targu-Jiu, Rovinari si Turceni :

11.4.2. Efectele poluarii apei asupra starii de sanatate

Calitatea apei potabile distribuite prin sistemul de aprovizionare in localitatile urbane este reglementata in prezent prin Legea nr. 458/2002 Legea 311/ 2004 si de H.G. 974/2004 in scopul de a proteja sanatatea populatiei impotriva efectelor oricarui tip de contaminare. Monitorizarea calitatii apei potabile se asigura de catre producator, distribuitor, si autoritatea de sanatate publica judeteana.

Calitatea apei furnizate prin instalatii centralizate in mediul urban din judetul Gorj a fost urmarita zilnic de Autoritatea de Sanatate Publica Gorj neinregistrandu-se in anul 2007 epidemii cu cale de transmitere hidrica. Referitor la sistemele centralizate de alimentare cu apa potabila nu s-au inregistrat situatii care sa determine impurificarea sau contaminarea surselor de apa utilizate de instalatiile centrale in scopul potabilizarii. Sistemele individuale de alimentare cu apa nu asigura calitatea si cantitatea necesare nevoilor curente, existand deficiente referitoare la asigurarea zonelor de protectie sanitara, a integritatii elementelor constructive precum si neefectuarea curatirilor periodice a fantanilor. Se impune realizarea sistemelor publice de alimentare cu apa in localitatile care nu detin astfel de utilitati

Calitatea apei din zonele naturale amenajate pentru imbaiere se realizeaza in conformitate cu Directiva calitatii apei de imbaiere 76/160/CEE transpusa prin HG nr.459/2002 si HG 88/2004 prin care sunt impuse cerintele de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere. Nu au fost indentificate zone naturale amenajate pentru imbaiere cu caracteristicile prevazute de legislatia de mai sus. A.S.P. Gorj a monitorizat in cursul anului 2007 calitatea apei de imbaiere din 3 bazine de inot : 3 stranduri din municipiul Targu-Jiu, 1 strand din orasul Rovinari si 1 strand din comuna Dragutesti precum si lacul Simbotin din comuna Simbotin. Nu au fost inregistrate cazuri de imbolnaviri in randul cetatenilor care au frecventat aceste amenajari.

11.4.3. Efectele gestionarii deseurilor asupra starii de sanatate

Cantitatea de deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, etc. este influentata nu numai de evolutia populatiei, dar si de dezvoltarea economica si veniturile populatiei. Cantitatea de deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, etc. este determinata de aria de acoperire cu servicii de salubritate.

Depozitarile necontrolate de deseuri de orice fel constatate an de an, nu numai in mediul rural, dar si in mediul urban, degradeaza mediul inconjurator si provoaca disconfort populatiei din comunitatile locale.

Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit deevidenta in zona depozitelor orasenesti actuale neconforme, in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte.

Astfel, numeroase depozite de deseuri orasenesti sunt in fapt gropi neamenajate

corespunzator acestui scop, lipsindu-le imprejmuirile, impermeabilizarea, sistemul de drenare si colectare a scurgerilor si infiltratiilor. In conformitate cu Proiectul Strategiei pentru gestionarea deseurilor, principalele forme de impact si de risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale in ordinea perceptiei populatiei sunt:

. modificari de peisaj si disconfort vizual;

. poluarea aerului;

. poluarea apelor de suprafata si subterane.

Autoritatea de Sanatate Publica Gorj a efectuat in anul 2006 Sinteza «Monitorizarea si inspectia modului de gestionare a deseurilor medicale » din care rezulta ca nu au fost semnalate cazuri de imbolnaviri ale personalului sanitar sau auxiliar datorate gestionarii necorespunzatoare a deseurilor medicale periculoase.

Mentionam faptul ca in anul 2006 au fost inchise un numar de 7 crematorii spitalicesti ( Spital Motru, Spital Novaci, Spital Targu-Carbunesti, Spital Turceni, Spital Bumbesti-Jiu, Spital nr. 2 Tg-Jiu, Sanatoriul Dobrita) conform legislatiei. S-a trecut la colectarea si transportul acestor tipuri de deseuri la Incineratorul regional autorizat al S.C. GUARDIAN S.A. Craiova cu care au fost incheiate contracte atat de catre unitatile spitalicesti cat si de catre cabinetele medicale. In anul 2007 nu a fost prevazuta inchiderea niciunui incinerator de deseuri medicale.

11.4.4. Efectele poluarii sonore asupra sanatatii populatiei

Autoritatea de Sanatate Publica Gorj efectueaza determinari sonometrice in puncte fixe stabilite in municipiul Targu-Jiu, iar valorile inregistrate sunt centralizate la nivel national pentru realizarea unui studiu privind nivelul de poluare sonora in resedintele de judet.

In anul 2007 A.S.P. Gorj a monitorizat zgomotul stradal diurn si nocturn in municipiul Tg-Jiu in 8 puncte fixe de determinare pentru surse mobile si surse fixe in zona rezidentiala .

Dintr-un numar de cate 540 determinari nocturne efectuate in cele 8 puncte un procent intre 18,9 % si 47,4 % dintre determinari au depasit valoarea maxim admisa , iar din cate 540 determinari diurne in aceleasi 8 puncte un procent intre 24,4% si 50.9 % au depasit valoarea maxim admisa.

Din situatia comparativa pe ultimii 3 ani se constata o diminuare treptata a numarului masuratorilor care inregistreaza depasiri ale valorilor limita admise.

11.4.5. Obiective si masuri privind poluarea sonora

Obiectivele si masurile privind poluarea sonora se refera la urmatoarele actiuni

pentru reducerea expunerii la zgomot a populatiei:

optimizarea transportului in localitatile urbane ;

intretinerea corespunzatoare a parcului auto ;

amenajarea de perdele de protectie vegetela, unde este posibil, intre zona

de locuit si cea de circulatie ;

amenajarea de spatii verzi pe terenuri virane;

reglementarea circulatiei rutiere cu stabilirea unor trasee diferentiate pe

categorii de vehicule, care sa evite zonele compacte de locuinte;

realizarea unor centuri de trafic de tranzit in localitatile situate pe drumurile nationale.

insonorizarea cladirilor de locuit, prin utilizarea de materiale fonoabsorbante, cu calitati superioare.

11.4.6 Animale abandonate si influenta asupra starii de sanatate a populatiei

Activitatea de ecarisaj este reglementata prin O.U.G. nr.155/2001 si Legea nr.227/2002. Si in acest an, prin sesizari scrise si telefonice, cetatenii reclama prezenta unui numar mare de caini fara stapan in locuri foarte circulate, precum: parcari, statii ale mijloacelor de transport in comun, locuri de joaca pentru copii, scoli si gradinite, parcuri, etc., care pun in pericol siguranta persoanelor, in special a copiilor si persoanelor de varsta a treia.

11.5 Obiective si masuri

11.5.1. Poluarea aerului

Sursele artificiale de poluare a aerului sunt produse de activitatile umane, de progresul societatii, mai ales de procesul de industrializare si urbanizare. Aceste surse de poluare sunt surse mobile ( mijloacele de transport ) sau stationare ( procesele de combustie pentru obtinerea agentului termic necesar incalzirii spatiilor de locuire si de productie, procesele industriale etc.) .

Obiectivele prevazute la nivelul localitatilor urbane pentru reducerea poluarii aerului se refera la :

- Reducerea emisiilor de pulberi sedimentabile din industria termoenergetica in cazul orasului Rovinari prin modernizarea instalatiilor de desprafuire de la SC COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI SA ;

Reducerea emisiilor de pulberi sedimentabile din industria materialelor de constructii in cazul municipiului Targu-Jiu;

Dezvoltarea spatiilor verzi cu rol de "perdele de protectie" la limita dintre zona industriala si zona de locuire;

Diminuarea emisiilor de noxe rezultate din trafic rutier prin:

o      realizarea soselelor de centura pentru traficul greu,

o      asigurarea mijloacelor de transport in comun confortabile si rapide cu scopul de a reduce traficul autoturismelor individuale,

o      crearea aliniamentelor de copaci de-a lungul arterelor de circulatie intensa ,

o      impunerea unor restrictii de circulatie in cartierele de locuinte

Reducerea emisiilor rezultate din depozitele de deseuri menajere neecologice;

Extinderea si imbunatatirea sistemului de monitorizare a calitatii aerului ambiental .

11.5.2. Poluarea apei

In conformitate cu prevederile Directivei privind calitatea apei destinate consumului uman transpusa in legislatia romana prin Legea nr. 458 /2002 autoritatile administratiei publice locale coordoneaza elaborarea planurilor de conformare , inclusiv calendarul si costurile masurilor necesare pentru asigurarea conformarii la cerintele legale.

Pentru aceasta se actioneaza deja in urmatoarele privinte :

Asigurarea resurselor de apa si protectia acestora, inclusiv prin tratare pentru igiena si sanatatea comunitatilor umane;

Reabilitarea tehnologiilor de tratare ;

Reabilitarea retelelor de apa existente.

Costul total al investitiilor in domeniul calitatii apei potabile este foarte mare si trebuie sa se realizeze simultan cu investitii in domeniul distributiei apei , al colectarii si epurarii apelor uzate . Este necesar ca sa fie utilizate fondurile de finantare asigurate de la bugetul de stat, bugetele locale, parteneriate public-privat, programe cu finantare externa.

11.5.3. Deseuri

La nivelul anului 2007 in judetul Gorj nu exista niciun depozit ecologic de deseuri urbane, urmand sa se aprobe investitia « Depozit ecologic judetean » amplasat in municipiul Targu-Jiu.

Conform angajamentelor asumate de Romania in sensul implementarii Directivei privind depozitarea deseurilor in judetul Gorj in anul 2007 s-a inchis depozitul de deseuri din orasul Rovinari . Se vor realiza statii de transfer in7 localitati ale judetului. Se urmareste pana in 16.07.2010 reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate cu 75% fata de anul de referinta 1995 , extinderea zonelor deservite de servicile de salubritate, extinderea colectarii selective , gospodarirea corespunzatoare a deseurilor rezultate din activitatile menajere si industriale prin reciclare si neutralizare;

Educatia ecologica constituie un factor primordial ce poate determina modificarea mentalitatilor si obiceiurilor populatiei in domeniul gestionarii deseurilor.

11.5.4. Poluarea sonora

Cadrul legislativ general in domeniul zgomotului este asigurat de acte normative care reglementeaza zgomotul ambiental  si care cuprind dispozitii referitoare la:

obligatia persoanelor fizice si juridice de a lua masuri specifice pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de zgomot si vibratii;

atributii si raspunderi ale autoritatilor privind controlul surselor de poluare si protectia sanatatii populatiei.

  Aceste acte normative reglementeaza zgomotul ambiental, in timp ce directivele din aquis-ul comunitar de mediu se refera la controlul zgomotului la sursa. In acest sens Romania parcurge etapele necesare armonizarii prevederilor legislatiei comunitare din acest sector.

 Domenii de actiune:

-        zgomot produs de vehicule cu motor si aeronave;

-        zgomotul emis de echipamente utilizate in aer liber;

-        zgomot emis de aparatura electrocasnica.

11.5.5 Animale abandonate

Pentru limitarea acestui fenomen, este necesara intensificarea activitatii de prindere, cazare si tratare a cainilor fara stapan, de catre Centrul de Ecarisaj, in conditiile prevazute de Legea nr.227/2002.

Transportul

Traficul rutier reprezinta o sursa de poluare in principal a aerului ambiental prin emisiile de poluanti care provin din arderea combustibulului .

Impactul traficului rutier asupra mediului este semnificativ pe arterele intens circulate si datorita zgomotului produs, depinzand in acelasi timp si de calitatea structurii arterelor de circulatie.

Obiectivele propuse pentru reducerea impactului traficului asupra mediului sunt:

Imbunatatirea starii parcului auto utilizat prin verificarea periodica a starii tehnice a autovehiculelor.

Construirea soselelor de centura pentru devierea traficului greu;

Imbunatatirea starii drumurilor ;

Stimularea proprietarilor de autovehicule in utilizarea carburantilor ecologici.

11.5.7.Spatiile verzi

Avand in vedere ca normele Organizatiei Mondiale a Sanatatii prevad o suprafata de 50 mp/locuitor, ca in Europa  se ajunge frecvent la 25 mp/locuitor, rezulta necesitatea implicarii factorilor de decizie pentru marirea, in localitatile urbane gorjene, a suprafetei spatiilor verzi amenajate, concomitent cu intretinerea celor existente, tinand cont de faptul ca, la nivelul anului 2007, in judetul Gorj se inregistreaza o suprafata de zona verde pe cap de locuitor sub 10 mp. Sunt necesare masuri de  imbunatatire a practicilor in  amenajarea teritoriului, extinderea perdelelor de protectie si a spatiilor verzi.

11.5.8. Agenda 21 la nivel local

Agenda locala 21 reprezinta un instrument de promovare a dezvoltarii durabile si cauta sa stabileasca un echilibru intre cresterea economica, echitatea sociala si protectia mediului asa cum a fost elaborata si adoptata cu ocazia Conferintei de la Rio de Janeiro in 1992.

In cursul anilor 2003 - 2004, sub coordonarea Centrului National pentru Dezvoltare Durabila a fost demarat procesul de elaborare a documentelor ce constituie Agenda 21 locala la nivelul municipiului Tg-Jiu - resedinta judetului Gorj fǎcand parte din cea de-a doua grupa de orase care au beneficiat de asistenta inclusiv financiara a Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare.

In prima jumatate a anului 2004 documentul in forma finala a fost adoptat si publicat.

CAPITOLUL 12 PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

12.1 Agricultura

Agricultura intensiva aduce, pe langa avantajul obtinerii unor mari productii la hectar si dezavantajul unor posibile efecte negative asupra mediului prin folosirea necorespunzatoare a ingrasamintelor, insecticidelor, fungicidelor sau utilizarea necorespunzatoare a terenurilor, lucru care in final se rasfrange tot asupra productivitatii agricole.

12.1.1. Interactiunea agriculturii cu mediul

Alaturi de industrie agricultura a devenit un generator de agenti poluanti pentru mediu contribuind la degradarea si chiar la distrugerea unor resurse materiale regenerabile. Practicarea in anii trecuti a unei agriculturi intensive a dus inevitabil la poluarea solului si a apei prin utilizarea in exces a ingrasamintelor si pesticidelor astfel incat agricultura a ajuns din agent poluator victima a poluarii.

Cele mai importante probleme identificate sunt: eroziunea solului cu folosinta agricola, poluarea chimica a solului si a apei, secatuirea solului de humus si elemente nutritive, acestea avand drept impact asupra productiei agricole si mediului.

Folosirea nerationala a ingrasamintelor cu azot si fosfor a provocat eutrofizarea apelor de suprafata si poluarea cu nitrati a apelor freatice si de suprafata. Depozitarea necorespunzatoare a dejectiilor animaliere a condus de asemenea la impurificarea apelor cu nitrati.

Apare ca necesitate cresterea contributiei pozitive agriculturii fata de mediu inconjurator , nevoia de reducere a poluarii provocate de agricultura si adoptarea unei politici agricole in asa fel aceasta sa tina cont de mediu.

Practicarea unei agriculturi ecologice presupune:

- pastrarea si utilizarea eficienta a potentialului genetic

- intretinerea fertilitatii solului cu cheltuieli minimale

- pastrarea echilibrului ecologic in mediu ambiant

- asigurarea circuitului normal a substantelor si folosinta maximala a deseurilor

- imbunatatirea calitativa a pamanturilor neproductive

- folosirea tehnicii si utilajelor adecvate

- perfectionarea sistemelor traditionale de obtinere a produselor agricole

12.1.2. Evolutiile din domeniul agriculturii, estimarile noilor efective de animale si perfectionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol.

Nu exista date certe.

12.1.2.1. Evolutia utilizarii solului in agricultura

12.1.2.2. Evolutia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

12.1.2.3. Evolutia suprafetelor de paduri regenerate

Suprafetele regenerate in anul 2007 sunt de 220 ha ce se compun din:

suprafete parcurse cu taieri de regenerare, 37 ha;

suprafete parcurse cu taieri rase de codru, 30 ha;

suprafete parcurse cu substituiri si refaceri de arborete slab productive, 18 ha;

poieni si goluri neregenerate, 41 ha;

halde miniere, 10 ha;

regenerari naturale, 111 ha.

Lucrarile de regenerare a padurilor executate, asigura atat instalarea si mentinerea vegetatiei forestiere, cat si cresterea productivitatii arboretelor, asigurarea cu continuitate a productiei de lemn si intensificarea functiilor de protectie exercitate de padure.

Regenerarea padurilor pe cale artificiala se realizeaza prin plantatii.

Plantatiile se executa in completarea regenerarilor naturale in suprafata de 100 ha.

Necesarul de puieti se asigura in totalitate din pepinierele silvice ce sunt constituite la toate ocoalele silvice. Se folosesc puieti din intreg sortimentul de specii forestiere (plop, salcie, gorun, stejar, fag, salcam, paltin, frasin , cires).

12.1.2.4. Evolutia septelului

Evolutia septelului in perioada 1999-2006 in judetul Gorj

12.1.2.5. Agricultura ecologica

Agricultura ecologica in judetul Gorj

12.1.3. Impactul activitatilor din sectorul agricol asupra mediului

Activitatile din sectorul agricol au ca efect principal asupra mediului poluarea solului sau a panzei freatice, prin folosirea indelungata si nerationala a ingrasamintelor chimice. De asemenea irigarea solurilor poate duce la unele schimbari in insusirile solurilor, de multe ori observandu-se o tendinta de ridicare a sarurilor pana aproape de suprafata solului. Astfel, folosirea indelungata a irigatiilor poate duce la micsorarea cantitatii de material organic si la cresterea substantiala a carbonatilor si a sarurilor solubile, lucru care duce la scaderea fertilitatii solului.

12.1.4. Utilizarea durabila a solului

Utilizarea solurilor trebuie sa fie facuta in conformitate cu cerintele agrotehnice, in vederea pastrarii indicilor de calitate si utilizarea lui in conformitate cu principiul utilizarii durabile.

12.2 Industria

12.2.1. Poluarea din sectorul industrial si impactul acesteia asupra mediului

Principalele surse de poluare mediului sunt:

1. Unitatile cu profil de extractie miniera a zacamintelor de carbune din zonele Rovinari, Motru si Jilt care au un impact semnificativ asupra factorilor de mediului in primul rand prin suprafetele de teren ocupate, asupra solului prin procesul de excavatie si respectiv depozitarii sterilului in halde exterioare, asupra calitatii aerului prin poluarea cu gaze de cariera, pulberile in suspensie si poluarea fonica.

2. Termocentralele de la Turceni, Rovinari si Motru prin emisiile in atmosfera a poluantilor gazosi rezultati din procesul de ardere a combustibililor fosili respectiv: SO₂, NO_x, pulberi, CO₂, CO, CH₄, N₂O, NMVOC si metale grele respectiv asupra apei prin folosirea ei in procesul de racire a cazanelor de ardere si evacuarii acesteia in raul emisar la o temperatura mai ridicata cu cateva grade Celsius.

3. Industria de extractie a petrolului si gazelor naturale din perimetrele Hurezani, Ticleni, Licurici, Bustuchin, Logresti, Stejari, Capreni, Stoina, Cruset, Balteni, Vladimir, Barbatesti si Turburea prin poluarile accidentale datorita spargerilor de conducte colectoare si de transport titei a solului si a apelor din vecinatatea acestora.

Alte ramuri industriale existente in judetul Gorj sunt:

. producerea energiei electrice in hidrocentrale (pe raurile: Jiu, Oltet si Motru-

Cerna - Tismana);

industria materialelor de constructii-ciment, var, la Tg. Jiu si Tg. Carbunesti;

. exploatarea si prelucrarea lemnului (cherestea, mobila, parchet, placi aglomerate din lemn la Targu Jiu, Novaci, Baia de Fier, Tismana, Pades);

fabricarea articolelor tehnice din cauciuc (Tg. Jiu);

constructii de masini, utilaj minier (Tg. Jiu, Rovinari, Motru, Jilt);

producerea de sticlarie de menaj (Tg. Jiu);

industrie alimentara (panificatie, bauturi, tigarete etc.).

12.2.1.1. Activitati industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea si controlul poluarii industriale

In cadrul judetului Gorj activitatile industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea si controlul poluarii industriale sunt:

• un numar de 2 instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW;
• depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi sau avand o capacitate totala mai mare de 25.000 tone deseuri;
• o instalatie pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere, in special  a tiglelor, a caramizilor, a caramizilor refractare;
• o instalatie de producere a varului in alte tipuri de cuptoare, nerotative, cu o capacitate de productie mai mare de 50t/zi;
• o Instalatie chimica destinata fabricarii explozibililor;
• un numar de 2 instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor si o ferma de gaini ouatoare;
• o instalatie chimica pentru producerea de substante chimice organice de baza - cauciucuri sintetice.

12.2.1.2 Registrul EPER - instrument de monitorizare a poluarii industriale si de incurajare a agentilor economici pentru aplicarea masurilor de protectie a mediului

Registrul EPER cuprinde datele de emisie raportate pe instalatii individuale, centralizate pentru fiecare categorie de sursa ale principalelor activitati ce se regasesc listate in legislatia transpusa a Directivei IPPC dar si dupa codurile NOSE - P asa cum se specifica in OM Mediului nr. 1144/2002.

Informatiile continute se refera la nivelul emisiilor provenite din activitatile industriale mari, monitorizandu-se astfel tendintele anuale de evolutie ale acestora, evidentiindu-se nivelul de poluare a mediului, permitind compararea emisiilor instalatiilor individuale sau sectoarelor industriale. In Agenda 21 a Conferintei UN / ECE de la Rio de Janeiro (1992) tarile sunt incurajate sa reduca si sa controleze emisiile in mediul inconjurator si sa monitorizeze realizarile in acest domeniu.

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) a introdus Registrul Poluantilor Emisi si Transferati (PRTR), care constituie atat un mijloc de monitorizare cat si un instrument pentru transmiterea catre public a datelor privind emisiile, acordandu-se in acelasi timp un interes special colectarii si transmiterii acestor date ce includ informatii asupra surselor de poluare specifice amplasamentului, ca acest registru prin retele publice sa poata fi folosit ca instrument de monitorizare a progresului politicilor de mediu.

Pentru anul 2006, asa cum ilustreaza centralizatorul emisiilor pe surse la nivel judetean, in aer un numar restrans de poluanti au depasit valorile de prag cum ar fi: CO₂, CO, NO_x, SO_x, NH₃ si PM10.

E-PRTR -ul in sine nu este un instrument de reducere a emisiilor, dar prin informatiile furnizate de acesta industria este incurajata sa-si imbunatateasca performantele si sa actioneze responsabil.

12.2.2. Masuri si actiuni intreprinse in scopul prevenirii, ameliorarii si reducerii poluarii industriale

In scopul prevenirii, ameliorarii si reducerii poluarii industriale, s-au intreprins urmatoarele masuri:

. actiuni de control al conformarii activitatilor desfasurate cu prevederile autorizatiilor integrate/autorizatiilor de mediu emise s-au stabilit conditiile necesare pentru a asigura ca sunt luate toate masurile preventive impotriva poluarii, referitoare la conformarea la prevederile Directivei 2001/80/EC privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in aer proveniti din instalatiile mari de ardere stabilite prin plafoane de emisie aferente perioadei 2007- 2017;

. aplicarii masurilor care asigura conformarea conditiilor de operare cu ceritele autorizatiilor integrate/autorizatiilor de mediu emise, inclusiv a masurilor de minimizare a producerii de deseuri si de utilizare eficienta a energiei;

. stadiului realizarii la termenele prevazute a masurilor de conformare, respectiv realizarea masurilor de retehnologizare conform cerintelor domeniului controlului poluarii industriale si Directivelor IPPC, IMA, COV solventi;

. modului de implementare a sistemului de management al deseurilor;

. modului de functionare a sistemului de automonitorizare a emisiilor de poluanti in mediu;

. masurilor care au fost luate pentru prevenirea accidentelor majore cu impact asupra sanatatii populatiei si a mediului si limitarea consecintelor acestora.

12.2.2.1 Stabilirea conditiilor din autorizatiile integrate de mediu pe baza prevederilor Directivei IPPC

Instalatiile supuse prevederilor Directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii sunt autorizate de autoritatile regionale de protectia mediului impunandu-se odata cu emiterea actelor de reglementare si conditiile pe care acestea trebuie sa le indeplineasca.

12.2.2.2 Sprijin in aplicarea celor mai bune tehnici disponibile conform documentelor de referinta BREF/BAT

Romania isi propune, prin promovarea obiectivelor Strategiei Lisabona, sa treaca mai rapid la o economie intensiva in inovare. In acest context Guvernul Romaniei a elaborat Programul National de Reforme pentru atingerea obiectivelor Strategiei Lisabona ale carui prioritati majore pe termen mediu sunt legate de: stabilitatea economica si sustenabilitatea finantelor publice, imbunatatirea competitivitatii si productivitatii economice, imbunatatirea functionarii pietei fortei de munca.

Plecand de la aceste prioritati pe termen mediu, Programul National de Reforme evidentiaza un numar de 14 prioritati cheie recunoscand rolul inovatiilor si tehnologiilor de mediu in dezvoltarea economica si cresterea competitivitatii.

Conform Programului National de Reforme, utilizarea eficienta a resurselor regenerabile si neregenerabile si protejarea biodiversitatii sunt prioritare pentru Romania. In acest sens, Romania isi propune, pana in 2010, reducerea semnificativa a ratei actuale privind pierderile de diversitate biologica, prin dezvoltarea de metode de productie "curate" si prietenoase pentru mediu, inclusiv utilizarea de materiale noi eco-eficiente.

Energia

12.3.1 Impactul sectorului energetic asupra mediului (prezentare generala)

Energia este esentiala pentru bunastarea economica si sociala, pentru bunul mers al majoritatii activitatilor industriale si comerciale. Cu toate acestea, productia si consumul de energie exercita presiuni considerabile asupra mediului, care includ contributii la schimbarile climatice, deteriorarea ecosistemelor naturale, deteriorarea mediului construit si producerea de efecte adverse asupra sanatatii umane.

Sectorul energetic cuprinde urmatoarele activitati: extractia si prepararea carbunelui, extractia petrolului si gazelor naturale, extractia si prepararea minereurilor radioactive, industria de prelucrare a titeiului, productia, transportul si distributia de energie electrica si termica, gaze si apa calda.

Energia exista in diferite forme definite ca energie mecanica, energie termica, energie chimica, energie electrica, energie radianta si energie atomica.

Sectorul producerii energiei prin arderea combustibililor fosili reprezinta activitatea cu ponderea cea mai insemnata in tabloul general al marilor poluatori ai mediului, fie ca este vorba de poluarea atmosferica, prin eliberarea de volume mari de gaze cu efect de sera si acidifiante, pulberi, fie ca este vorba de cantitati mari de deseuri rezultate (zgura si cenusa) sau de depozitele de zgura si cenusa care ocupa suprafete insemnate de teren.

Principalii combustibili folositi in prezent si care vor fi folositi si in viitor sunt combustibilii fosili (carbune, petrol, gaze naturale).

Teoretic, printr-o ardere completa a unui combustibil pur, ar rezulta numai bioxid de carbon si apa, substante practic lipsite de nocivitati considerabile. In practica insa, nici combustibilii nu sunt puri si nici procesul de ardere nu este complet. Rezulta deci din aceste procese de ardere o cantitate de produsi secundari care intra in compozitia fumului si care sunt emisi in atmosfera. Cantitatea lor este cu atat mai mare cu cat combustibilul contine mai multe impuritati si arderea este mai putin completa. Fumul rezultat contine atat suspensii, cat si gaze ce contin oxizi de azot, bioxid de sulf, oxid de carbon, acid fluorhidric, aldehide si alte hidrocarburi. Toate aceste substante au efecte nocive atat asupra omului cat si asupra mediului inconjurator.

Hidrocentralele modifica peisajul, ecosistemele, varietatea si numarul de specii, calitatea apei (prin concentrarea in saruri). Constructia unei hidrocentrale necesita eliberarea unei suprafete mari de teren, defrisari masive, deplasarea populatiei spre alte zone. Datorita excesului de umiditate atmosferica in zona se produc perturbatii climatice: scaderea temperaturii medii, ceata.

Lacurile de acumulare creeaza presiuni mari in straturi, si totodata acestea preiau volumul mare de apa in caz de viituri, evitand producerea inundatiilor.

In judetul Gorj se produce energie in doua termocentrale, Turceni cu o putere instalata de 2310 MW si Rovinari cu o putere instalata de 1320 MW.

In anul 2004 au luat fiinta complexurile energetice Turceni si Rovinari care concentreaza alaturi de termocentrale si exploatari miniere.

Conform datelor D.J.S. Gorj, volumul energiei produse in cele doua termocentrale, in 2006 este mai mare cu cca. 24% comparativ cu anul 2005.

S.C. Complexul Energetic Turceni S.A.

In cursul anului 2007 au functionat 5 blocuri energetice (1,3,4,5,7).

Au fost executate sau sunt in curs de realizare urmatoarele lucrari de investiții :

• CTE Turceni Et. a II- a Valea Ceplea
• Amenajare rau Jiu si CHE
• Depozit de zgura si cenusa nr.2 celula 4
• Proiect montare instalatii de desulfurare
• Solutii pentru evacuarea, transportul si depozitarea deseurilor rezultate in urma procesului de ardere a carbunelui in cazanele grupurilor energetice sub forma de slam dens
• Acoperire estacada de descarcare carbune nr.2
• Deschiderea si punerea in exploatare a carierei Jilt Sud la o capacitate de 8500 mii tone pe an lignit
• Deschiderea si punerea in exploatare a carierei Jilt Nord la o capacitate de 4500 mii tone pe an lignit

Au fost executate urmatoarele lucrari de reparații :

Inlocuire conducta transport hidroamestec zgura si cenusa la Valea Ceplea

Reparare autolaborator mobil Rotork pentru determinare noxe

Reparare instalatie fixa monitorizare bloc 5

Din buletinele de analiza emise de A.P.M. Gorj pentru imisiile de pulberi sedimentabile pentru perioada 1997 - 2006, se constata o imbunatatire a calitatii aerului, valoarea medie a indicatorului pulberi sedimentabile situandu-se constant sub CMA impusa prin STAS 12574/1987.

Rezultatele automonitorizarii dar si rezultatele obtinute de laboratoarele A.P.M. Gorj si S.G.A. Gorj atesta incadrarea in limitele impuse prin NTPA - 001/2002, la toti indicatorii de calitate ai apei uzate tehnologice si menajere evacuate in raul Jiu.

S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A.

In cursul anului 2006 au functionat 4 blocuri energetice (3, 4, 5, 6). S-au derulat urmatoarele lucrari de investitii :

Modernizare electrofiltru, STC, instalatii electrice si de automatizare aferente bl.energetic nr.6

SF + taxe- Instalatie de desulfurare a gazelor de ardere aferente blocurilor energetice nr.3,4,5,6

Extinderea, unificarea si suprainaltarea depozitelor de zgura si cenusa Cicani si Beterega (in curs de realizare)

Depozit nou de zgura si cenusa Garla-varianta depunerii in fluid dens (PT+DDE, demararea executiei lucrarii)

Au fost realizate urmatoarele lucrari de reparatii:

Reparatii curente si revizii la instalatiile de desprafuire aferente cazanelor nr. 3,4,5,6 (parte mecanica)

Reparatii si inlocuiri conducte de hidrotransport zgura si cenusa

Reparatie instalatii de monitorizare a emisiilor de pulberi (opacimetre)

Reparatii sectia chimica

Reparatii curente si revizii la instalatiile de desprafuire aferente cazanelor nr. 3,4,5,6 (partea electrica)

Reparatie sonometru SdB02

Reparatie analizor gaze de ardereTESTO 350XL

Reparatie transportor T401-T402

Reparatie banda T19b

Inlocuire chesoane acoperis benzi centrale blocul energetic nr.5,.6

Refacere inchideri turnuri si estacade cu materiale nonazbest

Reparatie reabilitare traseu transport pacura

Reparatie capitala turn de racire nr.5

Decolmatare canal Dambova

Ca urmare a lucrarilor de modernizare si a reparatiilor efectuate, emisiile de pulberi in atmosfera au scazut, concentratia in gazele de ardere (conform rezultatelor automonitorizarii) situandu-se pentru toate cazanele sub valorile de proiect.

In ceea ce priveste emisiile anuale de poluanti in atmosfera, in anul 2007 cele doua termocentrale au emis :

T    t SO₂ ,

T    t NOx,

T    t CO₂

T    t pulberi.

Cantitatea de zgura si cenusa rezultata din activitatea celor doua termocentrale in anul 2007 este de cca. 3450,3 mii tone, iar suprafata ocupata de depozite este de cca. 430 ha.

Comparativ cu sectorul producerii de energie prin arderea combustibililor fosili, producerea de energie in hidrocentrale are un impact redus asupra mediului, aducand in plus o serie de beneficii, care constau in principal din :

• asigurarea de debite suplimentare pentru alimentarea cu apa a localitatilor si obiectivelor industriale si economice
• servicii de gospodarirea apelor prin apararea impotriva inundatiilor a localitatilor, obiectivelor economice si cailor de comunicatii
• contribuie la depoluarea apelor prin decantarea si sedimentarea suspensiilor transportate de rauri, posibilitatea de retinere a anumitor deseuri, produse petroliere, etc.

Sucursala Hidrocentrale Tg. Jiu are in exploatare 6 hidrocentrale si o micro-hidrocentrala, prin intermediul carora prelucreaza potentialul energetic al apelor din cadrul bazinelor hidrografice Cerna, Motru, Tismana, Bistrita si Jiu, iar in constructie inca 3 hidrocentrale pe cursul raului Jiu, toate amplasate din punct de vedere administrativ, pe teritoriul judetului Gorj.

Deseurile depozitate de catre localnici, turisti sau agenti economici in albiile raurilor sau in zonele adiacente amenajarilor sunt antrenate in acumulari sau canale, avand drept urmari: scaderea calitatii apei, infundarea gratarelor prizelor si contracanalelor, degradarea peisajului etc.

Si in anul 2007 au continuat lucrarile de curatire a luciului apei din acumulari, in special in vecinatatea prizelor si a zonei de la coada lacurilor.

12.3.2 Consumul brut de energie

Consumul de energie primara se poate imparti in doua categorii importante si anume:

• energie electrica
• energie termica.

Principalii consumatori de energie electrica sunt: industria, populatia si serviciile publice. La nivelul judetului Gorj industria detine ponderea cea mai importanta in totalul energiei electrice consumate, aproximativ 84 %.

Conform datelor furnizate de catre CEZ Servicii SA, consumul de energie electrica in anul 2007, in judetul Gorj a fost de 1414 GWh, distributia pe domenii de activitate fiind urmatoarea :

• industrie   - 1202 GWh
• servicii publice   - 72 GWh
• agricoli   - 3 GWh
• comert-servicii  - 21 GWh
• tertiari   - 12 GWh
• temporari  - 1 GWh
• consum casnic   - 103 GWh.

Comparativ cu anul 2006, in 2007 se remarca scaderea consumului la nivel de judet cu cca. 8,7%, urmare a scaderii consumului industrial cu cca. 7,8%, a consumului populatiei cu cca. 15,6% si a consumului pentru servicii publice cu cca. 12,2%.

Consumul de energie electrica / locuitor in perioada 1999 - 2007 se prezinta astfel:

Tabel 12.3.2.1

KWh

Energie termica produsa de CET -uri in perioada 1999-2007

Tabel 12.3.2.2

Gcal

Consumul brut de energie la nivelul judetului Gorj este prezentat in tabelul 12.3.2.3:

Tabelul 12.3.2.3

12.3.3 Generarea de energie si incalzirea la nivel de unitati administrative

Evolutia productiei de energie electrica (dupa natura provenientei) la nivelul judetului in perioada 1999 - 2006 este reprezentata in figura 12.3.3.1.

Se constata ca productia de energie electrica in judetul Gorj a inregistrat o scadere comparativ cu anul 2006; scaderea inregistrata in anul 2007, la energie electrica total este de 7,88%, la energie electrica generata de termocentrale, de 8,64% in timp ce la energie electrica generata in hidrocentrale, rezulta o creștere de 27,74%.

In ceea ce priveste distributia energiei termice, si pentru judetul Gorj tendinta generala a ultimilor ani a fost renuntarea la sistemul centralizat de distributie in favoarea sistemelor de incalzire descentralizate, fapt care se poate sustine prin scaderea numarului de localitati in care mai functioneaza sisteme de distributie centralizata a energiei, reducerea volumului de energie termica distribuita (fig. 12.3.3.2) si prin cresterea volumului de gaz distribuit pentru uz casnic in detrimentul volumului de gaz distribuit pentru consum energetic.

Conform datelor furnizate de D.J.S. Gorj, generarea de energie si incalzirea la nivel de unitati administrative, in perioada 2002 - 2006, se prezinta astfel:

Tabel 12.3.3.1

12.3.4 Impactul consumului de energie asupra mediului

Consumul de energie presupune generare de energie, domeniu care constituie o sursa majora de poluare atmosferica.

Principalii poluanti emisi de sursele de ardere pot fi:

pulberi (cenusa zburatoare, particule de carbune, zgura, funingine, etc);

oxizi de sulf (SO₂ si SO₃ );

oxizi de azot (NO si NO₂);

oxizi de carbon;

gudroane;

hidrocarburi;

acizi organici, etc.

In UE emisiile din domeniul producerii energiei contribuie la peste 90% din emisiile de bioxid de sulf, la aproape totalitatea emisiilor de oxizi de azot, la aproape jumatate din emisiile de compusi organici volatili fara metan si la aproximativ 85% din particule. Masurile luate pentru reducerea poluarii atmosferice din sectorul energetic au dus la scaderea emisiilor de bioxid de sulf si oxizi de azot.

O contributie importanta a avut-o trecerea de la utilizarea carbunelui la utilizarea gazului natural, cresterea eficientei producerii de electricitate cu ajutorul combustibililor fosili, precum si procentul tot mai mare al surselor de energie nucleara si regenerabila.

Alte presiuni asupra mediului datorate producerii si consumului de energie includ deseurile rezultate (miniere, zguri si cenusi, nucleare) si scoaterea din circuit economic a unor suprafete intinse de teren.

12.3.5 Impactul extractiei de titei si gaz natural asupra mediului

Industria de extractie si de prelucrare a titeiului afecteaza mediul prin hidrocarburile gazoase si lichide "pierdute" in timpul extractiei, transportului si depozitarii titeiului si produselor petroliere.

Actiunile cu impact negativ major asupra mediului sunt induse de catre principalele instalatii din fluxul de exploatare, respectiv de sondele de titei si parcurile de separatoare. Factorul de mediu cel mai afectat este solul, acesta fiind supus contaminarii in special cu apa de zacamant.

Principalele surse generatoare de poluanti atmosferici existente in cadrul obiectivelor petroliere sunt:

• cazanele de abur de la parcurile de separatoare;
• gazomotocompresoarele
• rezervoarele de stocare a titeiului;

PETROM SA - Grup de Zacaminte Țicleni

activitate - extractie titei si gaze, degazolinare gaze bogate

In ultimii ani, datorita investitiilor de mediu realizate si a masurilor luate in cazul producerii unor accidente ( avarii colectoare, linii de amestec, pierderi de produse petroliere si apa de zacamant de la sondele in pompaj), impactul produs asupra componentelor de mediu a fost mult diminuat, acesta materializandu-se in principal prin:

• micsorarea suprafetelor de teren afectate de produse petroliere ( acestea limitandu-se in prezent la perimetrele autorizate )
• scaderea continutului in cloruri si produse petroliere in apele de suprafata din zona de activitate a schelei.

Prin realizarea parcurilor modernizate in sistem inchis au scazut emisiile de compusi organici volatili in atmosfera.

In vederea reducerii riscului poluarii cu apa de zacamant a terenurilor si a cursurilor de apa, permanent se are in vedere convertirea de noi sonde in procesul de injectie, in prezent capacitatea de injectie fiind asigurata, in plus fiind creata rezerva de injectie.

Problemele majore cu care se confrunta in prezent schela sunt :

necesitatea cuponarii tronsoanelor de colectoare cu grad inaintat de coroziune

• datorita inchiderii haldei de slam la data de 31.12.2006, au aparut cantitati importante de slam pentru care s-au gasit solutii de procesare cu instalatii mobile de tratare slam, in prezent fiind finalizate lucrarile de realizare ale depozitului de stocare temporara a slamului si este in faza de negociere cu proprietarii de terenuri realizarea sitului de bio-remediere pe structura Ticleni.

In cazul producerii de poluari accidentale din cauza avariilor la colectoarele de transport titei si apa de zacamant se intervine rapid pentru diminuarea impactului asupra factorilor de mediu, in acest sens existand depozite special amenajate cu materiale absorbante.

Investitiile in curs de derulare :

• realizarea unei statii de captare a scaparilor accidentale de titei pe paraul Cioiana - este in faza de finalizare
• realizarea de careuri ecologice la sondele cu poluare in careu
• modernizarea parcurilor 9,12 Ticleni.

PETROM SA - Grup de Zacaminte Bradești

Sectia Bulbuceni

Problemele cele mai grave erau create in anii anteriori de evacuarile masive de apa reziduala (de zacamant) in receptorii naturali din zona de activitate, schela nefiind dotata cu o statie de injectie si de refularile care afectau terenurile limitrofe, cosurile nefiind dotate cu separatoare orizontale de lichide .

In ultima perioada, impactul produs asupra componentelor de mediu a fost mult diminuat, datorita investitiilor realizate, cat si a lucrarilor executate cu forte proprii.

Astfel, au fost realizate urmatoarele lucrari:

• au fost modernizate parcurile de extractie gaze.
• s-a marit capacitatea de injectie prin punerea in functiune a patru sonde de injectie, anterior fiind functionala una singura.
• s-a marit capacitatea de stocare a apei de zacamant, prin montarea la fiecare parc a unei habe de 70 mc.
• au fost eliminate complet pierderile de apa de zacamant din afara perimetrelor parcurilor.
• s-au montat la toate parcurile separatoare orizontale de lichide pe iesirea generala din parc ( acestea conducand la diminuarea considerabila a frecventei avariilor ) si SOL-uri pe linia cosurilor de refulare .

Sectiile Slavuta si Turburea

Problemele majore de mediu erau create in anii anteriori de refularile de lichide (titei + apa de zacamant ), acestea afectand terenurile limitrofe din zona cosurilor de refulare, de exploatarea necorespunzatoare a echipamentelor de suprafata, cat si de exploatarea titeiului si gazelor sulfuroase in sistem deschis .

In prezent, prin montarea de SOL-uri pe linia cosurilor de refulare, impactul produs asupra solului a fost mult diminuat.

Prin realizarea investitiei "Modernizare Parc 3 Turburea" emisiile de hidrogen sulfurat in atmosfera au fost mult reduse.

Avand in vedere distanta foarte mare pe care se pompeaza titeiul de pe structura Turburea, s-a impus studierea posibilitatii de injectare locala a apelor de zacamant de pe aceasta structura.

12.3.6 Energii neconventionale

Nu detinem date.

12.3.7 Evolutia energiei in perioada 1995-2007 si tendintele generale in urmatorii ani

Evolutia productiei de energie electrica in perioada 1999-2007 este prezentata in subcap. 12.3.1, « Generarea de energie si incalzirea la nivel de unitati administrative », figura 12.3.3.1. Pentru perioada 1995-1998 nu detinem date.

12.4 Transporturile

Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transport

Cresterea continua a volumului transporturilor conduce la o presiune din ce in ce mai mare asupra mediului, in special in legatura cu modificarile de clima si pierderea biodiversitatii. Eforturile actuale de contracarare a acestor tendinte contribuie, in cel mai bun caz, doar la incetinirea ratei acestei cresteri.

In ceea ce priveste latura pozitiva, inovatiile tehnologice asigura reducerea gradului de poluare a aerului cauzata de transportul rutier, in ciuda cresterii volumului traficului. Dar chiar si in aceste conditii, sunt necesare masuri suplimentare de solutionare a problemei poluarii atmosferei urbane.

Cele mai severe efecte legate de poluarea atmosferica produsa de traficul rutier sunt localizabile in zonele urbane. In aceste arealuri, densitatea de trafic atinge nivelurile maxime, iar concentratiile atmosferice ale gazelor de evacuare ale autovehiculelor sunt adesea cu cateva ordine de marime mai mari fata de zonele rurale. Zonele urbane nu pot fi in mod evident considerate entitati omogene; in mod pregnant, cele mai ridicate niveluri de poluare se inregistreaza pe strazile tip 'canion' (canioane stradale), in care dilutia gazelor de esapament este substantial limitata de prezenta cladirilor inalte flancand artere rutiere relativ inguste.

Indiferent de tipul de motor, autovehiculele polueaza atmosfera cu: CO, NOx, hidrocarburi nearse (HC), SO₂, aldehide, plumb, CO₂, funingine, etc.

Pentru anul 2007 nu au fost evaluate emisiile din sectorul trafic rutier.

12.4.2 Evolutia transporturilor si actiuni desfasurate in scopul reducerii emisiilor din transporturi

Datele privind traficul mediu zilnic anual pe drumurile nationale care traverseaza judetul Gorj, furnizate de catre Sectia Drumuri Nationale Tg. Jiu indica o evolutie ascendenta a volumului de trafic.

In cursul anului 2006, Registrul Auto Roman reprezentanta Gorj impreuna cu Politia Rutiera au efectuat verificari in trafic privind emisiile de noxe de la autovehicule rutiere in 128 de zile. Au fost verificate 746 autovehicule, dintre acestea 111 avand valori ale emisiilor de noxe peste limitele admise.

De asemenea, au fost verificate prin statiile ITP existente in judet 25174 autovehicule din care 3775 au fost neconforme.

Datele aferente anului 2007 nu au fost disponibile la data elaborarii acestui document.

In perioada 16-22 septembrie 2007, cu ocazia "Saptamanii Europene a Mobilitatii", s-au desfasurat o serie de actiuni privind reducerea emisiilor din traficul rutier.

12.4.3 Situatia parcului auto

Conform datelor primite de la Directia Judeteana de Statistica Gorj, evolutia numarului de vehicule inscrise in circulatie pe perioada 2002 - 2007 se prezinta in tabelul 12.4.3.1 :

Tabel 12.4.3.1

* Date furnizate de M.I.R.A. Directia Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor

Datele releva o tendinta ascendenta, cresterea cea mai accentuata (cu 21,58% in 2006 fata de 2002) inregistrandu-se in cazul autoturismelor.

Conform informatiilor I.N.S., pentru anii 1999-2001 datele privind parcul auto nu sunt disponibile, intrucat in anul 2002 au fost radiate un numar mare de vehicule ca urmare a modificarii legislatiei privind radierea vehiculelor si a verificarii detinatorilor de mari parcuri de vehicule inmatriculate inainte de 1989 care nu mai existau in fapt. Ca urmare, datele pentru cei 3 ani (1999-2001) nu sunt comparabile cu datele pe anii urmatori. Pentru ca datele sa fie comparabile, I.N.S. a solicitat ca M.I.- D.G.E.I.P. sa faca revizuirea datelor pentru perioada 1990-2001.

In fig. 12.4.3.2 se prezinta evolutia numarului de autoturisme proprietate personala pentru judetul Gorj in perioada 2002 - 2006.

12.5 Turismul

12.5.1 Potentialul turistic al judetului

Turismul Montan

Zona montana din judet cuprinde de la est la vest trei lanturi muntoase principale: lantul Muntilor Parang cu cel mai inalt varf din Oltenia - Parangu Mare (2519 m.); acest masiv totalizeaza 14 varfuri cu inaltimi peste 2000 metri si o minunata salba de lacuri glaciare ; lantul Muntilor Valcan cu cel mai inalt varf Oslea (1946 m.), Muntii Godeanu cu cel mai inalt varf - Varful Gugu (2291 m.);. In judetul Gorj exista mai mult de 25 rute turistice alpine pedestre, inclusiv doua rute europene de lung parcurs pedestru (E3 si E7), trei zone pe care se practica alpinismul si escalada (Cheile Sohodolului - Runcu, Cheile Galbenului - Baia de Fier si Cheile Oltetului - Polovragi), cinci zone speologice ce reprezinta cel mai mare potential speologic din Romania avand peste 2.000 de pesteri - doua amenajate pentru vizitare cu cai de acces si electrificare, 1 zona de practicare a canyoningului turistic, un circuit de rafting de 30 km pe Defileul Jiului, o statiune de schi (Ranca) precum si zone pentru vanatoare si pescuit, toate reprezentand atractii pentru un mare numar de turisti in fiecare an. Aceste localitati sunt cuprinse in oferta turistica a unor importanti tur-operatori din tara si strainatate.

Zona Ranca detine unul dintre cele mai mari domenii schiabile din Romania.

Turismul balnear

In Gorj exista mai multe zone bogate in ape minerale , dar folosite si introduse in circuitul turistic sunt doar cele de la Sacelu , statiune balneoclimaterica care pe langa efectele terapeutice deosebite are avantajul de a fi situata in apropierea unor obiective turistice si naturale de un deosebit interes.

Turismul rural, agroturismul

Zonele rurale ofera o veritabila ospitalitate bazata pe mediul nepoluat, vinuri si gastronomie de buna calitate si pe minunate traditii folclorice . Desi aceste forme de turism sunt inca la inceput exista in regiune case si pensiuni care s-au adaptat cerintelor specifice acestui tip de turism in localitatile Polovragi , Baia de Fier , Novaci, Runcu , Arcani , Pestisani , Tismana , Pades , pastravul afumat de Tismana , branzeturile de Novaci , vinul de piatra din Runcu , tuica de Baia , balmosul de Ranca, fiind renumite si constituind elemente apreciate de turisti.

Turismul istoric, ecumenic si cultural

Mostenirea Imperiului Roman si a Daciei se regaseste de-a lungul intregii regiuni. Ruinele asezarii romane de la Bumbesti Jiu , castrul de piatra si asezarea civila, sau ale cetatii dacice de la Polovragi constituie elemente de atractie turistica ce stau la baza realizarii multor programe turistice.

Gorjul este de asemenea un tinut al manastirilor, bisericilor si schiturilor asezamintele religioase in special din partea de nord a judetului fiind deosebit de atractive si constituind veritabile locuri de pelerinaj care atrag un numar important de turisti: Tismana, Lainici, Polovragi, Crasna , Visina , Stramba , Tg.Carbunesti . Schiturile manastiresti : Locurele , Cioclovina de Jos si Cioclovina de sus , Dealu Mare , bisericile de lemn sau de zidarie reprezinta o alta interesanta mostenire din timpurile medievale , cele mai renumite fiind Biserica Baia de Fier , Biserica Sf. Nicolae Telesti , Biserica de lemn Francesti , Biserica de lemn Rovinari, etc.

De un interes special sunt asa numitele 'Cule', case fortificate ce se gasesc numai in Oltenia. Avand originile in Afganistan si in Iran, culele au fost construite in secolul XVIII de catre micii proprietari pentru a se proteja de invaziile turcesti de peste Dunare. Cu timpul, aceste 'cule' si-au pierdut destinatia defensiva, si au devenit pentru locuitorii sai mai ales un semn de apartenenta la clasa proprietarilor de pamant. Cele mai renumite cule din Gorj sunt cula Cornoiu - Curtisoara , cula Siacu - Slivilesti si cula Groserea - Aninoasa.

De remarcat este deosebitul Muzeul al arhitecturii populare de la Curtisoara , ce cuprinde cele mai reprezentative gospodarii taranesti ale judetului.

Principalul punct de atractie in municipiul Targu Jiu este Complexul sculptural in aer liber al lui Constantin Brancusi, ce cuprinde tripticul : Poarta Sarutului', 'Masa Tacerii', 'Coloana Infinitului' , precum si multitudinea de sculpturi pe care discipolii sai le creeaza in fiecare an si care se gasesc amplasate in intreg orasul si in expozitia de langa casa memoriala de la Hobita .

Un alt element de atractie il constituie sarbatorile si targurile populare organizate cu prilejul unor sarbatori religioase ( 15 august - Sf. Maria impreuna cu Festivalul portului si cantecului popular Tismana , 20 iulie - SF. ILIE , Polovragi , 6 august Lainici , Godinesti , ) sau cu ocazia unor obieciuri stravechi Novaci - Urcatul oilor la Munte si Festivalul cantecului si portului ciobanesc si Baia de Fier - Coboratul oilor de la munte .!!!!! Acestea constituie si un bun prilej pentru producatorii autohtoni de produse traditionale sa-si prezinte si comercializeze produsele de ceramica ( cele mai renumite centre Galesoaia , Vartop , Glogova si Stefanesti) , impletituri ( Tismana si Runcu ) , lemn prelucrat ( Musetesti , Lelesti , Arcani , Pades , Polovragi ) , branzeturi ( Novaci , Polovragi , Arcani , Baia de Fier , Balesti, Ciuperceni , Crasna ), etc.

Turismul activ

Cuprinde nenumarate posibilitati de practicare a activitatilor sportive de agrement turistic  intr-un cadru natural deosebit de generos.

Astfel in perimetre special amenajate, in intreaga zona montana si submontana a judetului, se pot practica, la orice nivel de pregatire, indiferent de varsta, cu echipament si instructori asigurati de organizatorii o multitudine de activitati ca: alpinism, escalada, drumetie, cicloturism, mountainbike, zbor cu parapanta, rafting, scufundari in ape libere, caiac, speologie in pesteri si avene, schi alpin, schi randonne, 4x4 si enduro, etc.

Masivul Parang :

Baia de Fier - Polovragi : alpinism , escalada , speologie , canyoning , mountainbike , 4x4 si enduro , drumetie , cicloturism

Novaci Ranca : schi(alpin , fond , randonne) , drumetie si turism montan , zbor cu parapanta si deltaplanul ,4x4 si enduro

Masivul Valcan

Bumbesti Jiu - Lainici : speologie , drumetie si turism montan, mountaibike , 4x4 si enduro , rafting , scufundari

Runcu - Cheile Sohodolului : alpinism si escalada , speologie -pesteri si avene , canyoning - canioane si cascade , 4x4 si enduro , mountainbike si cicloturism , drumetie

Pestisani: drumetie si turism montan, 4x4 , enduro , scufundari , speologie I

Tismana : drumetie si turism montan , speologie , 4x4 , enduro

Masivul Mehedinti - Godeanu

Pades: drumetie si turism montan , speologie , 4x4, enduro , scufundari , zbor cu parapanta si deltaplanul

Toate aceste activitati turistic-sportive , unele unice in Romania ( rafting , canyoning- cascade , speologie - avene ) sunt introduse in ofertele principalilor touropertori din Romania .

Vanatoarea si pescuitul

Turismul pentru vanatoare si pescuit reprezinta o alta posibilitate de valorificare a resurselor regiunii. Vanatoarea se poate practica in padurile din zona montana la urs , cerb , mistret , capra neagra , caprior , in padurile din zona de deal si ses la mistret, caprior , iepure , vulpe , fazan sau in zonale umede din apropierea acumularilor de apa la rata salbatica , lisita , etc.

Pescuitul sportiv si de agrement se poate practica pe raurile de munte si lacurile glaciare la pastrav si lostrita sau pe raurile si lacurile din zona de deal si campie la clean , somn , crap , caras etc.

Organizatorii acestor activitati , Romsilva , pentru zona montana si AGVPS pentru zona de deal si campie au creat o amenajarile necesare pentru vanatoare , standuri , foisoare , locuri de panda precum si o frumoasa retea de cabane de vanatoare.

12.5.2 Impactul turismului asupra mediului

Experienta turistica a demonstrat, de-a lungul timpului, ca indiferent de forma de turism practicata, in general rezulta o serie de impacturi la nivelul mediului natural. Turismul este un important consumator de spatiu si resurse naturale si antropice, un generator de schimbari la nivelul mediul inconjurator, determinand mai multe tipuri de efecte. Analiza impactului turismului asupra mediului vazut ca si cumul al tuturor acestor efecte, pozitive sau negative, intereseaza deoarece se urmareste ca expansiunea turismului sa pastreze echilibrul ecologic, sa evite suprasolicitarea resurselor, poluarea si orice alte efecte negative asupra mediului.

Turismul necontrolat cauzeaza distrugeri ale solului si vegetatiei are ca efect perturbarea faunei si nu de multe ori duce la declansari de incendii. De cele mai multe ori turistii polueaza apa si solul prin deversarea unor substante sau depozitarea necontrolata a deseurilor.

12.5.3 Tendinte de dezvoltare a ajudetului

Zonele care cunosc cea mai mare dezvoltare in turism sunt statiunea Ranca, zona Polovragi, Tismana si Baia de Fier. Se observa faptul ca toate aceste zone sunt situate in regiunea montana.

12.6. Poluari accidentale. Accidente majore de mediu

12. 6.1. Poluari accidentale cu impact major asupra mediului

Protectia mediului inconjurator a aparut ca problema a omenirii in momentul in care s-a adancit tot mai mult contradictia dintre om si natura, devenind in zilele noastre o problema majora, a intregii omenirii. Activitatile omului, orientate spre exploatarea intensiva aresurselor naturale, afecteaza din ce in ce mai mult starea factorilor de mediu. Omenirea se confrunta cu poluari locale, dar mai ales cu poluari transfrontaliere ale factorilor de mediu.

Poluarea accidentala poate fi considerata ca un accident major de mediu produs printr-o descarcare in mediu, din motive foarte complexe, a unui agent poluant in asemenea cantitate incat afecteaza toate structurile acestuia si necesita masuri imediate de interventie si depoluare a mediului. Poluarea accidentala este, de cele mai multe ori, de intensitate mare si de scurta durata. In toate cazurile, urmarile acestor accidente demediu sunt importante sub aspect social, ecologic si economic. La fel de importante sunt preocuparile omului, ale societatii si mai ales ale specialistilor din domeniu, pentru prevenirea accidentelor si pentru interventiile imediate in vederea reducerii si eliminarii pagubelor produse. Analizand poluarile accidentale, se poate face o clasificarea a acestora, in functie de:

- cauzele producerii poluarii;

- factorul de mediu afectat.

Dupa cauzele producerii poluarii se disting:

1. Poluarea naturala. Un rol important in producerea poluarilor accidentale asupra mediului il au fenomenele naturale primejdioase, atunci cand acestea constituie o amenintare pentru oameni, bunurile lor si locul in care acestia isi desfasoara activitatea. Atunci cand un fenomen natural se desfasoara cu producere de pagube se considera ca a avutloc un accident natural, iar cand acesta are consecinte grave, se considera ca a avut loc o catastrofa naturala. Se constata ca, in ceea ce priveste natura, omul ia in considerare mai des dimensiunea catastrofica a unor astfel de evenimente:

a) fenomene naturale distructive de origine geologica sau meteorologica, ori imbolnavirea unui numar mare de persoane sau animale, produse in mod brusc, ca fenomene de masa. In aceasta categorie sunt cuprinse eruptiile vulcanice (elimina gaze, vapori, particule solide care sunt transportate pe mari distante de catre curentii de aer) si cutremurele de pamant (care duc la deteriorarea sau distrugerea cladirilor, a instalatiilor si a cailor de comunicatie, cu implicatii directe asupra raspandirii accidentale de substante periculoase pe diverse cai si in diferite medii), alunecarile si prabusirile de teren, inundatiile si fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile si epizootiile;

b) evenimentele cu urmari deosebit de grave asupra mediului inconjurator, provocate de accidente. In aceasta categorie sunt cuprinse: accidentele chimice, biologice, nucleare, in subteran, avariile la constructii hidrotehnice sau conducte magistrale, incendiile de masa si exploziile, accidentele majore pe caile de comunicatii, accidentele majore la utilaje si instalatii tehnologice periculoase, caderile de obiecte cosmice, accidentele majore si avariile mari la retelele de instalatii si telecomunicatii.

c) eroziunea solului, eoliana sau cauzata de ploi, care este cu atat mai intensa, cu cat solul este mai lipsit de vegetatie, in panta sau aflat intr-o zona cu retea hidrografica bogata;

d) reziduurile vegetale si animale degaja in urma descompunerii lor o serie de substante gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care influenteaza negativ sanatatea omului si a animalelor.

Calamitatile naturale pot fi substantial diminuate prin luarea unor masuri de aparare impotriva acestora:

masuri de prevenire si pregatire pentruinterventie;

masuri operative urgente de interventie dupa declansarea fenomenelor periculoase cu urmari deosebit de grave;

masuri de interventie ulterioara pentru recuperare si reabilitare.

Poluarea naturala are o importanta secundara in conditiile in care aportul antropic de poluanti devine tot mai accentuat.

2. Poluarea artificiala. Initial, poluantii erau constituiti in cea mai mare masura din materie organica usor biodegradabila. Odata cu dezvoltarea industriala si explozia demografica au aparut poluanti greu biodegradabili si bionedegradabili, pentru care nu exista in natura enzime capabile sa ii descompuna.

Poluarea artificiala este de natura:

fizica (sub forma de energie sonora, radioactiva, termica);

chimica (emisii de poluanti in apa, aer, sol);

biologica (agenti patogeni: virusuri, bacterii, fungi).

In situatiile de poluari artificiale preponderenta o au accidentele industriale. Industria are legaturi specifice cu calitatea mediului in diferite grade, emisiile din activitatile industriale au efecte transfrontaliere si globale (de exemplu, emisiile de dioxid de sulf legate de acidifierea solului si a apelor sau cele provenite de la masini sunt responsabile de schimbarile climatice.

Accidentele industriale care pot avea consecinte asupra mediului si asupra populatiei, sunt adesea evenimente care atrag atentia tuturor. In ultima vreme, in Europa de Est, calitatea aerului a scazut foarte mult si acest lucru se datoreaza in special intensificariiactivitatilor industriale. In functie de procesele tehnologice pot rezulta o serie de compusi poluanti cum ar fi: zgura si cenusa, halde de steril, gaze etc, care pot avea evolutii chimice si spatiale neprevazute. In aceasta categorie sunt cuprinse:

accidentele chimice,

biologice,

nucleare,

avariile la constructii hidrotehnice sau conducte magistrale,

incendiile in masa si exploziile,

accidentele majore pe caile de comunicatii,

accidentele majore la utilajele si instalatiile tehnologice periculoase,

caderile de obiecte cosmice,

accidente majore si avariile mari la retelele de instalatii si telecomunicatii.

Principalele zone cu risc de producere a poluarilor accidentale sunt:

cele cu activitate industriala, inclusiv cele abandonate;

cele de stocare a deseurilor;

cele in care se utilizeaza surse radioactive;

cele de stocare si transport prin conducte a combustibililor;

cele in care se desfasoara operatii miniere;

caile de transport;

constructii hidrotehnice;

biologice.

Poluarile rezultate din industrie, agricultura si transporturi pot fi evitate prin luarea unor masuri de eficientizare a activitatilor de control, atat prin actiuni sistematice directe, dar si printr-o mai buna cooperare intre autoritatile teritoriale de mediu si agentii economici potential poluatori.

In paralel cu aceste activitati se impune si aplicarea cu strictete a principiului "poluatorul plateste". Acest principiu trebuie sa se aplice la modul efectiv si in tara noastra, cu atat mai mult cu cat este prevazut in mod expres si in Legea Protectiei Mediului. El nu trebuie transformat in mod abuziv in varianta "cine plateste poate sa polueze", deoarece ar constitui o abatere grava de la etica si de la conceptul de dezvoltare durabila. Asadar costurile poluarii, respectiv ale redresarii ecologice, trebuie suportate de poluator.

Cauzele poluarilor accidentale pot fi:

din cauze tehnologice si neglijente umane;

produsele petroliere inunda localitatile si terenurile prin spargerea conductelor de transport a acestor produse;

accidentele de circulatie;

serie de factori naturali;

produsele petroliere deversate in ape de suprafata

In functie de factorul de mediu poluat, distingem:

poluari ale aerului;

poluari ale solului;

poluari ale apei.

Poluarea aerului este provocata in special de sursele industriale, de sursele de incalzire rezidentiala, de intensificarea circulatiei rutiere, de incinerarea deseurilor menajere etc. Emisiile din activitatile industriale pot avea efecte transfrontaliere si globale, afectand calitatea mediului in diferite grade. Un fenomen grav il reprezinta acidifierea, rezultata din combinarea apei din atmosfera cu oxizi de sulf si azot, ce are repercusiuni asupra vegetatiei, solului, cladirilor si aparatului respirator al vietuitoarelor.

Poluarea solului se produce prin chimizarea in exces a agriculturii, care duce la tulburarea echilibrului acestuia si la acumularea unor substante minerale (nitriti care au efect methemoglobinizant pentru vietuitoare si distrug bacteriile fixatoare de azot atmosferic). De asemenea, pesticidele, bionedegradabile in majoritatea lor, se concetreaza de-a lungul lanturilor trofice, fiind toxice pentru plante si animale. Avarierea conductelor pentru transportul produselor petroliere, accidentele rutiere sau feroviare produse la transportul substantelor periculoase, deseurile solide menajere si industriale, depozitate necontrolat sau ilegal, deversarile de ape uzate si menajere, determina modificari ale caracteristicilor solului si duc la scaderea fertilitatii acestuia.

Poluarea apei reprezinta orice alterare a de apa sunt caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau bacteriologice ale apei, produsa prin accident, avarie sau alta cauza asemanatoare, ca urmare a unei erori, omisiuni, neglijente ori calamitati naturale si in urma careia apa devine improprie folosirii posibile inainte de poluare.

Poluari accidentale in Jud. Gorj anul 2007

Tabel 12.6.1

Numarul total de poluari accidentale in perioada 1999-2007 in Jud. Gorj

Tabel 12.6.2

Poluari cu efect transfrontalier

      Mediul are o relatie directa cu dezvoltarea economica regionala si in general este un domeniu important de activitate in regiunile trasfrontaliere.

      In regiunile de granita, ameliorarea si managementul mediului trebuie realozate in cadrul cooperarii transfrontaliere pentru solutionarea eficienta a problemelor care afecteaza intreaga regiune si pentru promovarea metodelor de succes.

      In cadrul promovarii dezvoltarii economico - sociale, s-a ajuns la concluzia ca problemele de mediu trebuie integrate in planificarea si dezvoltarea regionala. Acesta tinde sa fie un domeniu primordial pentru cooperarea transfrontaliera, deoarece problemele de mediu, precum si poluarea aerului si a apelor , precum si impactul principalelor proiecte de infrastructura din regiunile de frontiera nu se limiteaza strict la nivelul granitelor nationale.

     Cerintele Uniunii Europene pentru evaluarea impactului asupra mediului ca parte a valorificarii propunerilor de dezvoltare a principalelor infrastructuri fizice demonstreaza importanta asigurarii faptului ca asemenea evolutii nu trebuie sa aiba un efect negativ asupra mediului natural. Planificarea corespunzatoare trebuie sa asigure de asemenea, ca peisajele atragatoare si mediul natural sa nu fie degradate de dezvoltarea infrastructurii (de exemplu forma necorespunzatoare a cladirilor, cai de acces prin zone necorespunzatoare si cu probleme de mediu).

Regiunile transfrontaliere rurale tind sa se caracterizeze printr-un mediu natural relativ nedegradat, adeseori legat de un nivel scazut de activitate economica.
      Diversitatea problemelor cu care se confrunta regiunile de granita specifice se raporteaza la caracteristicile fizice si la tipurile de activitate economica de ambele parti ale frontierei (de exemplu agricultura, industrie, turism etc). Zonele de frontiera se confrunta si cu problema dezvoltarii strategiilor si a activitatilor care pot contraveni sau pot sa nu reflecte prioritatile nationale din tara vecina.

Principalele probleme ale regiunilor de granita in raport cu mediul includ urmatoarele:

in regiunile a caror dezvoltare treneaza pot exista conflicte intre activitatile industriale si protectia mediului;

in regiunile care se confrunta cu declinul industrial abordarea problemelor de mediu natural ce deriva din prezenta deseurilor industriale si abandonarea constructiilor si a santierelor industriale care au ca rezultat crearea unei imagini neplacute a unei regiuni si a dificultatii in atragerea investitiilor prin noi spatii de afaceri si turism;

in cazul regiunilor de frontiera exista probleme complexe de poluare transfrontiera, de management al resurselor naturale, mai ales cale care afecteaza raurile si lacurile care se intalnesc de-a lungul granitelor;

probleme de degradare a mediului cauzate de esecul in solutionarea eficienta a poluarii agricole si industriale din trecut.

Strategiile si activitatile din regiunile transfrontaliere trebuie sa recunoasca
interdependentele dintre mediu, dezvoltarea economica si alte activitati de dezvoltare, precum turismul in mediu si dezvoltarea turismului.

Astfel, importanta unei strategii comune este vitala pentru maximizarea activitatilor si minimalizarea pericolelor. Consideratiile asupra eficientei scot in evidenta nevoia unei abordari strategice bazate pe evaluarea problemelor si a potentialului, identificand prioritatile transfrontaliere si adoptand o perspectiva pe termen lung. O problema cheie este integrarea certa a aspectelor de mediu in luarea de decizii si in managementul proiectelor de dezvoltare.

Concluzii

In Jud. Gorj, au fost inregistrate 2 poluari accidentale in anul 2007, acestea nu au avut un impact semnificativ asupra mediului si efectele acestora au fost remediate in timp util. Numarul poluarilor accidentale se afla in scadere fata de anii precedenti datorita masurilor luate de agentii economici in domeniul protectiei mediului.

CAPITOLUL 13. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU IN ROMANIA

Cheltuieli si resurse pentru protectia mediului

Cheltuielile pentru protectia mediului reprezinta masura economica a raspunsului dat de societate pentru abordarea problemelor generate de starea mediului intr-o anumita etapa.

Cheltuielile pentru protectia mediului includ cheltuielile efectuate pentru desfasurarea activitatilor de supraveghere si protectie a mediului si care se refera la prevenirea sau repararea pagubelor aduse acestuia.

DEFINITII

Cheltuielile pentru protectia mediului reflecta fluxurile financiare alocate de intreprindere pentru actiuni care au ca scop prevenirea, reducerea sau combaterea pagubelor aduse mediului.

Investitiile pentru protectia mediului include bunurile de capital tangibile noi sau existente cumparate de la terti sau produse pentru utilizari proprii, avand o durata de functionare mai mare de un an, cu scopul de protectie a mediului. Acestea includ si bunuri tangibile neproduse cum ar fi terenurile, precum si adaugirile, renovarile si imbunatatirile care prelungesc durata de viata sau capacitatea echipamentelor.

Mijloacele tehnice pentru protectia mediului includ echipamente, utilaje, instalatii, proceduri, tehnologii pentru protectia mediului. Acestea se clasifica, in functie de modul in care este influentat procesul de productie, in:

Mijloace tehnice adaugate situate la sfarsitul procesului de productie (nu influenteaza productia) si au ca scop reducerea evacuarilor de substante poluante rezultate din procesul de productie, sau facilitati asimilate acestora, in cazul activitatilor care nu sunt strict legate de un proces de productie.

Mijloace tehnice integrate in proces realizeaza adaptarea sau schimbarea unui proces sau a unei instalatii de productie, astfel incat sa genereze mai putine emisii poluante sau deseuri, fie prin modificarea echipamentelor de productie existente cu scopul explicit de a reduce substantele poluante produse, fie prin inlocuirea unui echipament de productie cu unul nou, cu efecte directe si evidente in imbunatatirea performantelor industriale ale procesului de productie, care contribuie in acelasi timp la reducerea poluarii.

Investitii pentru mijloace tehnice adaugate. Investitii in mijloace tehnice amplasate la sfarsitul procesului de productie care constau in instalatii sau parti de instalatii, pentru

utilizare in contextul protejarii mediului. Aceste instalatii opereaza independent de procesul de productie si au rolul de a preveni/reduce emisiile sau de a reduce nivelul de poluare. Aceste mijloace tehnice pot fi identificate ca parti separate si valorile aferente lor se regasesc distinct in evidente.

Investitii pentru mijloace tehnice integrate in proces Investitii in tehnologii integrate care reprezinta instalatii sau parti de instalatii adaptate, in idea de a genera mai putina poluare. Aceste echipamente sunt integrate in procesul de productie si nu pot fi identificate ca parti separate. Valorile aferente lor se estimeaza ca un procent din valoarea totala a investitiei in respectivul echipament.

Cheltuielile curente pentru protectia mediului cuprind acele cheltuieli care sunt necesare pentru operarea, repararea si intretinerea instalatiilor, echipamentelor si utilajelor pentru protectia mediului. Cheltuielile curente cuprind: cheltuieli de personal, cheltuieli materiale si servicii, alte cheltuieli curente. Se includ si cheltuielile asociate furnizarii de servicii de mediu (coordonare, cercetare, managementul deseurilor apelor uzate, etc.).

Cheltuielile curente interne cuprind cheltuielile curente efectuate pentru activitati de protectia mediului executate de catre personalul unitatii.

pentru mijloace tehnice adaugate;

pentru mijloace tehnice integrate;

pentru activitati interne de cercetare.

Cheltuielile curente externe cuprind servicii de protectia mediului cumparate de la terti (inclusiv studii de protectia mediului, analize de laborator, etc.), precum si taxele platite cu titlu de mediu.

plati pentru servicii de protectia mediului

plati pentru activitati de cercetare-dezvoltare

taxe pentru mediu.

Subventiile platite reprezinta sume transferate de la bugetul local catre alte institutii ca ajutoare pentru investitii de protectia mediului, sau ca subventii pe produse si activitati

Activitatile caracteristice protectiei mediului sunt grupate astfel:

Prevenirea si reducerea poluarii

protectia calitatii aerului;

protectia calitatii apelor;

gospodarirea deseurilor;

protectia calitatii solului si a apelor subterane;

reducerea zgomotelor si a vibratiilor.

Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii

protectia speciilor;

arii protejate;

remediere si reconstructie ecologica;

refacerea mediului acvatic;

prevenirea fenomenelor naturale periculoase.

Alte activitati

cercetare - dezvoltare;

administrare generala a mediului;

protectia impotriva radiatiilor;

educatie, instruire, informare.

Cheltuielile totale pentru protectia mediului se compun din:

investitii, din care:

pentru facilitati adaugate "end-of-pipe" (statii de epurare, filtre, cosuri de dispersie, etc);

pentru facilitati integrate in procesele de productie (instalatii cu "tehnologii curate")

cheltuieli curente de exploatare, intretinere si de achizitie a unor servicii de mediu,

din care:

cheltuieli curente interne (pentru activitati proprii);

cheltuieli curente externe (pentru activitati cumparate de la terti).

Categoriile de producatori de servicii pentru protectia mediului sunt:

sectorul productiv (sau companii) din care:

producatori specializati - acele companii care au ca principala preocupare activitatea de protectia mediului;

producatori nespecializati - acele companii care se ocupa in principal cu alte activitati decat cele indreptate spre protectia mediului, dar au in plan secundar si activitati legate de protectia mediului.

sectorul administratiei publice locale ce cuprinde toate unitatile administratiei publice ale caror competente privesc numai forma administrativ-teritoriala pentru care au fost constituite.

In continuare sunt prezentate cheltuielile pentru protectia mediului efectuate in anul 2006, rezultate in urma anchetei statistice, realizata de Institutul National de Statistica pe parcursul anului 2007.

Ancheta statistica se conformeaza reglementarilor specifice ale Uniunii Europene.

Obiectivele anchetei statistice privind cheltuielile pentru protectia mediului urmaresc:

sa evidentieze fluxurile financiare care corespund executarii activitatilor specifice de protectia mediului, activitati care au ca scop prevenirea, reducerea sau combaterea pagubelor aduse mediului;

sa asigure informatiile necesare pentru masurarea eforturilor depuse, intr-o perioada de timp, pentru protectia mediului la nivelul unitatii economice si al unitatilor de administratie publica locala;

sa permita evidentierea cheltuielilor de protectia mediului pe factori de mediu si activitati specifice de protectia mediului;

sa ofere informatii pentru caracterizarea cat mai completa a producatorilor de servicii de protectia mediului.

Cheltuielile totale de protectie a mediului la nivelul judetului Gorj pe anul 2006 (la data intocmirii prezentului raport nu sunt disponibile datele privind anul 2006), au fost de 64.681.714,95 , reprezentand suma investitiilor si a cheltuielilor curente interne. Cheltuielile curente externe nu au fost luate in calcul pentru a se evita dubla contabilizare.

Cheltuielile curente au pondere cea mai insemnata in cheltuielile totale, aceasta explicand preocuparea pentru exploatarea instalatiilor existente privind protectia mediului.

13.1.1.Cheltuieli pentru protectia mediului pe categorii de producatori de servicii, in anul 2007 (mii lei - preturi curente)

13.1.2.Cheltuieli pentru protectia mediului pe domenii de mediu, in anul 2007 (mii lei - preturi curente)

13.1.3.Cheltuieli pentru protectia mediului pe regiuni de dezvoltare si domenii de mediu, in anul 2007 (mii lei - preturi curente)

13.2 Cheltuieli si investitii inregistrate de Garda Nationala de Mediu

ATRIBUTIILE GARZII NATIONALE DE MEDIU

controleaza activitatile cu impact major asupra mediului  inconjurator, constata incalcarile prevederilor actelor normative in domeniul protectiei mediului si aplica sanctiunile contraventionale prevazute de acestea;

participa la interventiile pentru eliminarea sau diminuarea efectelor majore ale poluarilor asupra factorilor de mediu, stabileste cauza acestora si aplica sanctiunile contraventionale prevazute de lege;

oprirea unor instalatii si/sau suspendarea unor activitati pe perioade determinate, atunci cand este pusa in pericol sanatatea cetatenilor sau cand poluarile depasesc limitele admise de legislatia de mediu;

sesizeaza organele de urmarire penala si colaboreaza cu unitatile de politie si/sau de jandarmerie la constatarea faptelor care, potrivit legislatiei de mediu, constituie infractiuni;

coopereaza pe baza de protocoale, cu toate autoritatile carora le-au fost stabilite, potrivit legii, atributii referitoare la protectia mediului;

controleaza investitiile in domeniul mediului in toate fazele de executie si are acces la intreaga documentatie;

In cele ce urmeaza sunt prezentate informatiile furnizate de Garda Nationala de Mediu

13.3.1.Proiecte pentru educatia si constientizarea publicului

In cursul anului 2007 pentru educatia si constientizarea publicului a fost finantat si derulat un proiect in cadrul Programului de Granturi pentru Dezvoltare Scolara, program finantat de la bugetul de stat prin Ministerul Educatiei si Cercetarii.

13.3.2 Fondul pentru Mediu

Utilizarea instrumentelor economice de protectie a mediului este in dependenta directa cu procesul de armonizare legislativa si de acces la Uniunea Europeana, reliefand importanta armonizarii strategiilor de mediu si a politicilor economice cu cele din restul Europei.

Fondul pentru mediu este un instrument economico -financiar specific si propriu tranzitiei, de refacere a mediului degradat de utilizarea nerationala a acestuia in perioada regimului comunist si de degrevare partiala a dezvoltarii economice de costurile ridicate ale recuperarii capitalului natural. Fondul de mediu este acel organism care trebuie sa asigure fondurile necesare pentru realizarea investitiilor de mediu necesare indeplinirii angajamentelor asumate de Romania in procesul de negociere a Capitolului 22-Mediu al aquis-ului comunitar. El este destinat sustinerii si realizarii proiectelor prioritare pentru protectia mediului, in conformitate cu normele si standardele in vigoare. Promovarea principiilor europene "poluatorul plateste" si "responsabilitatea producatorului" a constituit o prioritate in functionarea Administratiei Fondului pentru Mediu, aceasta fiind preocupata de crearea si promovarea unui cadru legal care sa permita colectarea resurselor financiare pentru finantarea proiectelor prioritare pentru protectia mediului. Tot in atributiile Fondului de mediu intra si monitorizarea modului in care sunt alocate fondurile pe durata desfasurarii proiectului finantat. Constituirea, in tara noastra, a Fondului de mediu, ca principal instrument in sprijinul realizarii proiectelor prioritare din Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM), este unul din obiectivele Programului de Guvernare.

Administratia Fondului pentru Mediu (AFM) este o institutie publica cu personalitate juridica, finantata integral din venituri proprii, in coordonarea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, raspunde de gestionarea Fondului pentru mediu, in conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta (OUG) nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu (publicata in M.Of. nr. 1193/30 decembrie 2005), aprobata prin Legea nr. 105/2006 (publicata in M.Of. nr. 393/08 mai 2006).

Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat sustinerii si realizarii proiectelor pentru protectia mediului, in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare in domeniul protectiei mediului.

Fondul pentru mediu este un fond public, deductibil din punct de vedere fiscal, iar veniturile acestuia constituie venituri publice, ce fac parte din bugetul general consolidat, constituite printr-o lege speciala care stabileste si destinatiile acestora.

Aportul agentilor economici platitori (2556 inregistrati) din judetul Gorj la veniturile Fondului pentru Mediu, in anul 2007, a fost in valoare de 13.686.639 RON, cuantumul valoric al sumelor pe surse de venit fiind dupa cum urmeaza:

* Avand in vedere ca plata la bugetul Fondului pentru mediu se face intr-un singur cont, la rubrica 'nedefalcate' sunt cuprinse toate sumele pentru care in documentul de plata nu s-au precizat obligatiile bugetare pentru care s-au virat aceste plati.

13.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare

Din ianuarie 2000 exista trei fonduri de preaderare, reprezentand un ansamblu de resurse financiare alocate de Uniunea Europeana pentru a sprijini tarile candidate la aderare din Europa Centrala si de Est in eforturile lor de satisfacere a criteriilor de la Copenhaga si Madrid.

Programul PHARE in Romania

PHARE (Pologne et Hongrie - Aide á Restructuration Economique) este un program lansat de Comunitatea Europeana in 1990, avand ca destinatie Polonia si Ungaria.

De acest program Romania beneficiaza inca din anul 1991, acesta extinzandu-se ulterior si la celelalte state din Europa Centrala si de Est, candidate la aderarea la uniunea Europeana, devenind principalul instrument de asistenta financiara si tehnica oferit de Uniunea Europeana pentru restructurarea economiilor acestor tari si crearea infrastructurii necesare aderarii la Uniune.

Programul Phare isi concentreaza activitatile pe doua domenii cheie:

dezvoltarea institutionala: 30% din bugetul PHARE;

sprijinirea investitiilor legate de transpunerea siimplementarea acquis-ului comunitar: 70% din bugetul PHARE.

Dezvoltarea institutionala, pentru care se aloca aproximativ 30% din buget, este definita ca fiind procesul de sprijinire a tarilor candidate in vederea dezvoltarii structurii, strategiilor, resurselor umane si a abilitatilor manageriale necesare consolidarii capacitatii lor economice, sociale, legislative si administrative.

Investitiile legate de transpunerea si implementarea acquis-ului comunitar (pentru care se aloca 70% din bugetul total al programului Phare), consta din doua tipuri principale de activitati:

cofinantarea investitiilor in cadrul legislativ al tarii candidate, cu scopul de a consolida infrastructura legislativa necesara asigurarii conformitatii cu acquis-ul comunitar,

cofinantarea investitiilor in coeziunea economica si sociala, initiata in programele PHARE 2000, prin masuri similare celor sprijinite in Statele Membre prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER) si Fondul Social European (FSE).

Aceasta cofinantare sustine functionarea economiei de piata si capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din interiorul Uniunii.

Prin programul PHARE sunt sprijinite si investitiile in coeziunea economica si sociala. Aceste noi activitati au ca scop pregatirea tarilor candidate in vederea viitoarei lor participari la Fondurile Structurale.

Asistenta acordata prin PHARE, ia in general forma finantarilor nerambursabile si nu a imprumuturilor. Ajutorul financiar este acordat fie in mod independent de catre Comunitate, fie prin co-finantare din partea Statelor Membre, a Bancii Europene de Investitii, a unor tari terte sau a unor organisme din tarile beneficiare pe baza, in principal, a populatiei si a PIB-ului pe cap de locuitor, dar si prin luarea in considerare a performantelor, nevoilor, capacitatii de absorbtie si a progresului inregistrat in implementarea Parteneriatului de Aderare.

In cursul anului 2007 s-au derulat 7 proiecte finantare din fondul PHARE 2004/016 -772.04.01.04.01.01:

13.4.2. Programul ISPA in Romania

Programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) reprezinta instrumentul financiar pus la dispozitie de Comisia Europeana in perioada 2000-2006 si este destinat finantarii de investitii in infrastructura de mediu pentru serviciile publice urbane. Acest program vine in sprijinul realizarii de progrese in procesul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, prin implementarea directivelor costisitoare in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor.

Prioritatile de mediu ale programului ISPA

Principalul impact asupra mediului, in acest sens, este reprezentat de calitatea slaba a apelor de suprafata si subterane, ca rezultat al descarcarilor de ape neepurate sau insuficient epurate, instalatiile de epurare a apelor uzate, in cele mai mari orase din Romania, fiind necorespunzatoare in comparatie cu standardele nationale si ale Uniunii Europene.

A doua cauza a daunelor aduse mediului este reprezentata de depozitarea defectuoasa si necontrolata a deseurilor, si mai ales de managementul deseurilor din mediul urban.

Pentru a implementa legislatia recent aprobata in conformitate cu Directivele UE in acest domeniu, municipalitatile necesita investitii costisitoare.

Cea de-a treia problema apare in cazul poluarii aerului. Ratiunea acestei prioritati mai scazute este data de inchiderea multor fabrici (surse majore de poluare in Romania), ceea ce a condus la imbunatatirea generala a calitatii

aerului. Obtinerea de caldura si energie pe baza unor combustibili fosili de calitate inferioara trebuie inlocuita cu tehnologii bazate pe surse alternative (aceasta reprezinta insa, o cerinta care se poate realiza pe termen lung).

Aceste aspecte fundamentale conduc la urmatoarea ierarhizare a domeniilor in vederea finantarii prin Programul ISPA:

alimentare cu apa, canalizare si epurarea apelor uzate;

gestionarea deseurilor urbane (vor fi preferate depozitarea pe rampe ecologice si colectarea selectiva);

imbunatatirea calitatii aerului.

Criteriile generale pentru selectarea proiectelor si zonelor prioritare pentru Programul ISPA sunt similare celor definite de Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului.

Masurile trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:

concordanta cu principiile si politicile de mediu ale Uniunii Europene;

contribuie la indeplinirea treptata a coeziunii economice si sociale a Romaniei la Uniunea Europeana;

satisfacerea prevederilor Planului National de Adoptare a Aquis-ului Comunitar, si noua Politica Nationala de Mediu;

mentinerea, protejarea si imbunatatirea starii calitatii mediului;

protectia sanatatii populatiei si imbunatatirea conditiilor de trai pentru un numar cat mai mare de oameni;

sporirea gradului de protectie in zonele sensibile de mediu;

adoptarea masurilor pentru combaterea poluarii la sursa;

indeplinirea principiului "poluatorul plateste".

Sursa predominanta de co-finantare a proiectelor derulate prin Programul ISPA este Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), dar s-au identificat si alte surse. Astfel Banca Europeana de Investitii (BEI) este deja implicata in procesul cofinantarii, prin intelegerile cu Ministerul de Finante, iar in unele cazuri cu o contributie, mica dar importanta, de asigurare a cofinantarii,

din partea bugetelor locale.

Strategia ISPA incurajeaza aceste surse de cofinantare, ca aditionale la cele oferite de BERD, si sprijina, de asemenea, dezvoltarea Fondului National de Mediu ca viitoare sursa majora pentru co-finantarea proiectelor ISPA.

In judetul Gorj, beneficiarii unui proiect finantat prin fondul ISPA, vor fi primariile oraselor: Tg-Jiu, Turceni, Novaci, Bumbesti Jiu, Carbunesti , Motru, Tismana si Motru . Proiectul se afala in stadiul de realizare a proiectului tehnic

13.5. Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului - PNAPM

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului este un proces dinamic a carui evolutie este continua, datorita dezvoltarii in timp a factorilor economici si sociali. Realizarea acestuia se bazeaza pe o impletire de strategii si capacitati institutionale si investitionale, astfel incat resursele financiare nationale disponibile sa fie optim utilizate.

Principiile aplicate in elaborarea si solutionarea PNAPM se regasesc si in legea nr. 137/1997 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare:

principiul precautiei in luarea deciziilor;

principiul prevenirii riscurilor ecologice;

principiul conservarii biodiversitatii;

acordarea unei prioritati sporite poluantilor care dauneaza sanatatii umane;

reconstructia ecologica a zonelor degradate.

PNAPM constituie un instrument de planificare ce abordeaza cele mai importante probleme identificate, conform unor criterii bine stabilite.

Criteriile de stabilire a PNAPM:

mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii;

mentinerea si imbunatatirea potentialului existent al naturii;

apararea impotriva calamitatilor naturale si a accidentelor;

raport maxim intre beneficiu si cost;

racordarea la prevederile conventiilor si programelor internationale precum si la Programul National de Aderare al Romaniei la Uniunea Europeana.

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului necesita o permanenta actualizare si

monitorizare.

PNAPM este reactualizat in concordanta cu programul de adoptare a acquis-ului comunitar, devenind astfel un element de baza pentru indeplinirea conditiilor stabilite in vederea integrarii in structurile Uniunii Europene.

Se poate aprecia ca elaborarea si reactualizarea permanenta a PNAPM reprezinta un proces complex, care urmareste implementarea unor actiuni si proiecte concrete avand drept scop final imbunatatirea progresiva a calitatii factorilor de mediu in Romania.

Fiecare regiune administrativa, prin propunerile sale, participa la elaborarea si actualizarea PNAPM, incluzand principalele probleme de protectie a mediului la nivel local in Strategia Nationala a Romaniei, conform principiilor si obiectivelor acesteia

Principalele etape ale procesului de actualizare sunt:

identificarea propunerilor de proiecte, atat la nivel central cat si local;

elaborarea de criterii de selectie si de prioritizare;

analiza si selectarea proiectelor pentru includerea in PNAPM;

prioritizarea proiectelor selectate;

aprobarea PNAPM de catre Comitetul Interministerial pentru coordonarea integrarii domeniului protectiei mediului in politicile si strategiile sectoriale la nivel national, infiintat in conformitate cu prevederile HG nr. 1097/2001;

identificarea potentialelor surse de finantare, precum si realizarea unei interfete cu programe specializate (ISPA, Phare, LIFE, SAPARD etc);

elaborarea si punerea in practica a unui sistem informatizat de monitorizare a implementarii PNAPM.

PNAPM se aliniaza la principiile generale si la obiectivele prioritare continute in Strategia pentru Protectia Mediului in Romania, document care a fost de asemenea reactualizat, reprezentand o abordare unitara si integratoare a problemelor protectiei mediului din tara noastra. Concretizarea obiectivelor din Strategia pentru Protectia Mediului se face si prin PNAPM.

Totodata, PNAPM raspunde Programului de Guvernare, care prevede masuri si actiuni

concrete ce vizeaza ocrotirea si asigurarea unui mediu inconjurator, curat si sanatos pentru toti locuitorii tarii.

Romania a aderat si a devenit parte la o serie de conventii si acorduri multilaterale si bilaterale, care, prin prevederile lor, impun luarea de masuri concretizate prin actiuni ce trebuie cuprinse in programele nationale.

La elaborarea PNAPM conlucreaza, alaturi de MMGA, o serie de ministere si alte organisme ale Guvernului.

Indeplinirea responsabilitatilor ce decurg din acceptarea si implementarea de catre Romania a acquis-ului comunitar privind Capitolul 22 - Protectia mediului inconjurator, precum si obligativitatea indeplinirii angajamentelor asumate de catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor fata de Uniunea Europeana, implica realizarea unor proiecte prioritare/ investitii in infrastructura de mediu estimate in Documentul de Pozitie la o valoare de 29,3 miliarde EURO (suma este prevazuta pentru implementarea tuturor Directivelor Europene din acquis-ul comunitar de mediu, pana in anul 2018).

Volumul mare al acestor investitii a determinat Ministerul Mediului sa acorde o atentie deosebita procesului de pregatire a portofoliului de proiecte necesare utilizarii fondurilor europene. In acest scop, s-a lansat prin intermediul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului si cu ajutorul Agentiilor Regionale pentru Protectia Mediului, actiunea de colectare a propunerilor de proiecte pentru infrastructura de mediu - sectoarele apa, deseuri, calitatea aerului, biodiversitate.