TESTE ECOLOGIE
a. ecosferei
b. biosferei
c. litosferei
a. totalitatea factorilor biotici
b. totalitatea factorilor abiotici
c. totalitatea factorilor de mediu
a. suprafata geografica si anumiti factori de mediu
b. mediul geofizic si cel biotic
c. biocenoza si biotop
a. variatii cu o anumita periodicitate
b. variatii neregulate ale factorilor abiotici
c. variatii necontrolate
a. gradientul baric
b. gradientul osmotic
c. gradientul higric
a. Forta de rotatie a Pamantului
b. Forta gravitationala
c. Forta de atractie a lunii
a. temperatura minima sub care dezvoltarea si activitatea individuala nu se poate desfasura
b. temperatura minima la care dezvoltarea si activitatea individuala se desfasoara cu viteza mai redusa
c. temperatura minima la care toate procesele se produc cu cele mai mici pierderi de energie
a. relatia dintre temperatura mediului ambiant si talie in grupul animalelor homeoterme
b. relatia dintre temperatura mediului ambiant si dimensiunea apendicilor corpului
c. relatia dintre umiditate si talie
a. 2 cal/cm2/minut
b. 20 cal/cm2/minut
c. 200 cal/cm2/minut
a. biosinteza de substante organice de catre plante
b. incalzirea globala
c. efectul de sera
a. energia asimilata de animale
b. energia acumulata in biomasa animalelor
c. energia utilizata pentru desfasurarea proceselor metabolice
a. plante
b. animale zoofage
c. animale fitofage
a. plante
b. animale zoofage
c. animale fitofage
a. unidirectional
b. ciclic
c. bidirectional
a. scaderea productiei nete de la nivelul producatorilor primari catre nivelele trofice superioare
b. cresterea productiei nete de la nivelul producatorilor primare catre nivelele trofice superioare
c. mentinerea constanta a productiei nete
a. cresterea cantitatii de energie risipita prin respiratie
b. scaderea cantitatii de energie risipita prin respiratie
c. constanta cantitatii de energie risipita
a. cresterea eficientei utilizarii energiei disponibile
b. scaderea eficientei utilizarii energiei disponibile
c. mentinerea constanta a eficientei utilizarii energiei
a. pastrarea unei stari de echilibru intre populatiile componente
b. mentinerea unor conditii de mediu favorabile populatiilor componente
c. Stabilitatea structurii si functionarii ecosistemelor
a. conexiunilor dintre speciile componente
b. conexiunilor dintre specii si factorii biotopului
c. conexiunilor dintre factorii biotopului
a. presiunea mare a competitiei
b. specializarea niselor
c. diversitatea mai mare a habitatelor
a. energia nu este nici creata, nici distrusa ci doar se poate transforma dintr-o forma in alta
b. energia intrata in sistem este egala cu cea care iese
c. energia intrata in sistem poate fi reutilizata in diferite moduri
a. o parte din energia potentiala se degradeaza si este dispersata sub forma de caldura
b. energia intrata in sistem nu se degradeaza
c. energia intrata in sistem se transforma in alte tipuri de energie
a. plantele verzi, bacterii fotosintetizante si bacterii chemosintetizante
b. animale, bacterii fotosintetizante si bacterii chemosintetizante
c. virusuri, bacterii si ciuperci
a. HsS
b. Apa
c. HCl
a. radiatia luminoasa
b. obtinuta prin oxidarea amoniacului
c. obtinuta prin oxidarea unor compusi ai sulfului
a. energia asimilata de plante in procesul fotosintezei
b. energia cheltuita in activitatea lor
c. energia acumulata de plante sub forma de substante organice
a. productia primara bruta minus respiratia
b. Productia primara bruta minus biomasa
c. cantitatea de energie disponibila pentru nivelul trofic urmator
a. cantitatea de substanta organica acumulata intr-o perioada de timp si existenta la un moment dat
b. cantitatea de substanta anorganica acumulata intr-o perioada de timp si existenta la un moment dat
c. cantitatea de substanta organica consumata pentru desfasurarea activitatii intr-o perioada de timp
a. viteza cu care se acumuleaza energia - biomasa ca urmare a fotosintezei
b. masura fluxului de energie raportata la unitatea de timp si suprafata
c. rata cu care se consuma energia in timpul procesului de fotosinteza
a. raportul productia primara bruta/ energie incidenta
b. raportul productia primara bruta / energia absorbita
c. raportul productia primara bruta / productia primara neta
32.Productivitatea biologica este o insusire specifica nivelului:
a.individual
b.populational
c.biocenotic
Pentru aprecierea mai exacta a rolului populatiilor in functionarea biocenozei, raporturile cantitative dintre acestea trebuie exprimate prin:
a. numar de indivizi
b. biomasa
c. numar de indivizi si biomasa
Frecventa unei specii in biocenoza se refera la:
a. prezenta ei intr-un anumit numar de probe
b. numarul de indivizi din acea specie intr-un anumit numar de probe
c. biomasa acesteia
Abundenta relativa a unei specii se calculeaza corect tinand cont de:
a. numar si biomasa indivizilor speciei respective
b. numarul indivizilor speciei respective
c. biomasa speciei respective
Speciile constante sunt speciile cu:
a. frecventa peste 50%
b. frecventa intre 25-50%
c. frecventa sub 25%
Speciile caracteristice sunt:
a. speciile strict legate de o anumita biocenoza
b. speciile strict legate de un anumit ecosistem
c. speciile strict protejate
Speciile preferentiale sunt:
a. specii cu amplitudine ecologica mare
b. specii care pot exista in mai multe tipuri de biocenoze dar prefera o anumita biocenoza
c. specii cu valenta ecologica foarte restransa
Speciile ubicviste sunt:
a. specii urbane
b. specii cu valenta ecologica multipla
c. specii indiferente
Speciile intamplatoare sunt:
a. speciile straine
b. speciile care apar intamplator intr-o biocenoza in care in mod obisnuit nu traiesc
c. specii cu areal restrans
Diversitatea speciilor dintr-o biocenoza se calculeaza tinand cont de:
a. numarul de specii
b. abundentele relative ale acestora
c. numarul de specii si abundentele relative
Echitabilitatea este un indice care exprima:
a. modul cum este distribuita abundenta relativa la speciile unei biocenoze
b. modul in care speciile exploateaza resursele existente
c. modul in care speciile convietuiesc
Termenul de nisa a fost introdus in ecologie de:
a. Johnson
b. Odum
c. Tansley
Hutchinson considera nisa ca fiind un:
a. triunghi
b. dreptunghi
c. hipervolum
Conceptul excluderii competitionale al lui Gause arata ca:
a. doua specii traind in acelasi mediu nu pot ocupa aceeasi nisa
b. doua specii din acelasi mediu nu pot convietui
c. doua specii din acelasi mediu nu se vor intalni niciodata
Relatia de neutralism este o relatie de forma:
a.
b.
c.
Relatia de competitie este o relatie de forma:
a.
b.
c.
Relatia de amensalism este o relatie
a. obligatorie pentru cei doi componenti
b. indiferenta
c. pozitiva pentru cei doi componenti
Intr-o relatie de comensalism gazda este:
a. afectata
b. inhibata in cresterea sa
c. nu este afectata
Relatia de parazitism este:
a. obligatorie pentru parazit
b. obligatorie in fazele initiale
c. nu este obligatorie
Consumatorii sunt reprezentati de:
a. toate animalele dintr-o biocenoza
b. numai animalele evoluate
c. fitofagii
Consumatorii primari sunt:
a. fitofagii
b. speciile care se hranesc cu producatorii primari
c. orice categorie ecologica de animale
Detritofagii sunt:
a. animale care se hranesc cu fragmente de material organic rezultat din faramitarea si descompunerea partiala a plantelor si animalelor
b. plante verzi
c. speciile necrofage
Speciile descompunatoare sunt reprezentate de:
a. bacterii si ciuperci
b. bacterii si alge
c. ciuperci si alge
Un nivel trofic este:
a. un grup de specii care indeplinesc aceeasi functie trofica si sunt separate prin acelasi numar de trepte de producatorii primari
b. un grup de specii care indeplinesc functii diferite si sunt separate prin acelasi numar de trepte de producatorii primari
c. un grup de specii care indeplinesc aceeasi functie trofica si sunt separate prin acelasi numar de trepte de consumatorii primari
Plantele verzi reprezinta:
a. primul nivel trofic
b. al doilea nivel trofic
c. al treilea nivel trofic
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |