Tehnici de prevenire si combatere a poluarii aerului

Tehnici de prevenire si combatere a poluarii aerului

intreprinderile care prin specificul tehnologiei utilizate genereaza noxe care ar putea determina o poluare a aerului atmosferic, au obligatia introducerii in fluxul tehnologic a unei trepte de epurare in scopul retinerii poluantilor la sursa.

Tehnicile adoptate trebuie sa aiba in vedere natura, respectiv starea de agregare a poluantilor generati (praf, aerosoli, gaze) pentru ca in functie de specificul fiecarui fluid poluant sa poata fi aleasa metoda optima de epurare. (URSU, FROSIN, 1981)

Metodele de epurare ale aerului pot fi grupate, in functie de natura procesului prin intermediul caruia se retin poluantii, in:

metode fizice

metode chimice

Dupa modul de actiune, metodele fizice pot fi grupate astfel: umede, uscate, si combinate. Metodele chimice realizeaza epurarea prin procese de spalare, reducere, separare, absorbtie sau adsorbtie.

Din punct de vedere al modului de exploatare al utilajelor in epurarea aerului poluat se pot distinge:

instalatii sau aparate de epurare directa;

instalatii sau aparate care necesita un tratament al
agentilor nocivi inainte de epurare;

instalatii si aparate care folosesc ambele principii.
Foarte frecvent instalatia de epurare a aerului, avand in

vedere specificul fluidului poluant, este reprezentata de catre aparatele de captare a impuritatilor respectiv de separatoarele de praf. Dupa principiul folosit in practica separarii si captarii prafului putem distinge mai multe categorii de aparate.

in amestec cu aerul. Prezenta accidentala a unor compusi halogenati pot determina dezactivarea catalizatorului.

Biofiltrarea - se practica in scopul distrugerii unor contaminanti organici, aflati in stare de vapori intr-un amestec de gaze reziduale. Stratul filtrant il constituie solul care contine microorganisme ce pot degrada compusii organici contaminanti. Alegerea microorganismelor specifice (suse speciale de bacterii, ciuperci, etc.) se face in functie de natura poluantului. Capacitatea biofiltrului depinde de viteza si debitul influentului.

Oxidatia termica - realizeaza purificarea fluidului de contaminanti organici prin incinerare la temperaturi inalte de 1000°C (MARTON, MOT, 1997).

Ca urmare a intensificarii traficului rutier, a noxelor gazoase generate de acestea s-au impus, in vederea reducerii poluarii atmosferice si a prevenirii acesteia, masuri specifice.

Modalitatea actuala de reducere a emanatiilor gazoase toxice, provenite din gazele de ardere a motoarelor cu aprindere electrica, consta in dotarea vehiculelor cu catalizator. Catalizatorul are rolul de a mari viteza de desfasurare a unei reactii chimice fara a interveni direct pastrandu-si nemodificata forma initiala. Catalizatorii instalati pe autovehicule sunt formati dintr-un cilindru ceramic prevazut in interior cu o retea de canale placate cu platina, avand rol catalitic (figura 2.13).

Se obtine astfel o reducere a emanatiilor toxice cu 90%, prin transformarea acestora in bioxid de carbon ( CO₂), azot (N₂) si vapori de apa (H₂O). Eficienta de actiune a catalizatorului depinde de existenta sondei Lambda si de folosirea benzinei fara plumb. Rolul sondei Lambda este acela de a asigura in motor un raport optim intre benzina si aer, respectiv de a regla compozitia acestui amestec. Functionalitatea catalizatorului depinde de realizarea unui amestec optim benzina : aer. Sonda Lambda verifica aportul de oxigen in gazele arse corectand pe baza acestor date compozitia amestecului combustibil.

Padurile reprezinta un mijloc natural de depoluare al atmosferei. In sprijinul acestei afirmatii vin rezultatele unor ani indelungati de cercetari care evidentiaza aceasta concluzie (World Forestry Congress, 1978).

Padurea produce circa 26,6 miliarde tone de oxigen, ceea ce reprezinta mai mult de 50% din rezerva anuala de oxigen(O₂) a Pamantului.

Un hectar de padure emana de 3 - 10 ori mai mult oxigen decat aceeasi suprafata de teren arabil.

Un singur exemplar de pin, avand varsta de 60 de ani, produce in 24 de ore o cantitate de oxigen necesara consumului zilnic a trei persoane (1350 - 1800 1 O₂).

Un hectar de padure de pin are aria de asimilare egala cu 70 -150.000 m², absoarbe 150 - 200 t de CO₂ si produce circa 13 t de substanta organica anual.

Un hectar de padure de foioase retine 500.000 m³ de apa pe care o retrocedeaza mediului inconjurator prevenind procesele de eroziune si inundatiile. Padurea constituie rezervorul natural de retinere a apei, filtru si depozit a unei ape curate si sanatoase.

Datorita secretiilor de germicide si fitoncide ale copacilor, aerul padurilor contine o cantitate de 46 - 70 de ori mai mica de organisme patogene comparativ cu atmosfera marilor aglomerari urbane.

Pinul, molidul si ienuparul creeaza in jurul lor (3 - 5m) o zona lipsita de bacterii. Fitoncidele pinului vindeca tuberculoza. Compusii secretati de stejar distrug bacteriile dezenterice , iar acele de rasinoase vindeca difteria.

Padurea purifica aerul prin captarea unor cantitati importante de praf. Astfel pe parcursul unui ciclu vegetativ un hectar de padure de molid retine circa 30t de praf, iar un hectar de padure de fag mai mult de 65t de praf.

Rolul vegetatiei forestiere se face simtit si in prevenirea poluarii fonice. O perdea forestiera de foioase groasa, de 150m, reduce nivelul de zgomot cu 18-28 decibeli.

Absorbtia si retinerea poluantilor atmosferici de catre vegetatia forestiera constituie o modalitate de protectie a mediului inconjurator care insa deterioreaza si distruge in timp padurile (figura 2.14).

Figura 2.14. Padurea inainte si dupa instalarea poluarii.