Zone critice sub aspectul poluarii apei de suprafata si subterane

Zone critice sub aspectul poluarii apei de suprafata si subterane

1. Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata

Bazinul hidrografic Crisul Alb

Din punct de vedere al indicatorilor generali, situatia este cea prezentata la subcapitolul 4.3.1. Depasiri sunt pe afluentii: Matca si V. Noua Chiser, fiind incadrate in clasa a III-a respectiv a IV-a de calitate, dupa grupa poluanti toxici specifici de origine animala.

Canalul Morilor se incadreaza in categoria globala a IV-a, datorita grupei de indicatori nutrienti.

Din punct de vedere al substantelor prioritar periculoase toate cele 18 sectiuni sunt corespunzatoare dupa indicatorii: mercur, cadmiu, plumb, arsen, hidrocarburi petroliere, crom total, cianuri si fluoruri mai putin indicatorii: nichel care prezinta depasiri doar in sectiunea Canalul Morilor Varsand cu valoarea de 2,34 µg/l fata de 2,1 µg/l admis si indicatorul cupru care prezinta depasiri in toate sectiunile monitorizate.

Este necesara retehnologizarea si completarea tuturor statiilor de epurare a unitatilor de gospodarire comunala, intrucat toate prezinta depasiri fata de indicatorii reglementati si au obligatia conformarii cu Directiva privind epurarea apelor urbane 91/271/EEC si Documentul de pozitie - Anexa 3 din CAP.22 Mediu.

Bazinul hidrografic Mures

Canalele Muresel, Muresul Mort si Ier sunt poluate, toate fiind in administrarea Societatii Nationale de   Imbunatatiri Funciare Arad.

Apa din Canalul Muresel provine din raul Mures prin pompare amonte de Arad (1 km), traverseaza orasul Arad iar in aval de Arad (5 km) se bifurca in canalul Mures Mort si canalul legator care se varsa in canalul Ier. Pe parcursul trecerii prin orasul Arad, canalul traverseaza zone intubate si zone descoperite.

Teoretic calitatea apei canalului Muresel ar trebui sa fie identica cu calitatea apei raului Mures din care se alimenteaza. Nu exista surse mari de poluare care evacueaza in acest canal si care sa-i afecteze calitatea. Sunt evacuari de ape pluviale, ape de racire de la CET si o evacuare de ape menajere epurate corespunzator de la CET.

Din cauza namolului de fund necuratat si a depozitarii de catre cetateni a gunoaielor menajere pe malurile canalului, calitatea apei canalului se degradeaza pe parcursul trecerii prin oras incarcandu-se cu substante organice, detergenti, amoniu.

Canalul Mures Mort este o derivatie a canalului Muresel si isi evacueaza apele in raul Mures la 30 km amonte de Arad. In canalul Mures Mort evacueaza apele uzate, intreaga platforma industriala din zona de N-V a municipiului Arad respectiv, mecanica fina, industrie alimentara, hoteliera. Apele uzate se evacueaza printr-o statie de epurare, aflata in administrarea a SC Compania de apa Arad. Statia are doar treapta mecanica de epurare (sitare), prin urmare, functionarea necorespunzatoare a acesteia duce la degradarea calitatii apei canalului.

Apa din Canalul Ier provine din raul Mures prin pompare amonte de Arad la 30 km, traverseaza orasul Arad prin partea de nord si trece in Ungaria prin localitatea Turnu. Se mai poate prelua apa si din canalul Muresel prin canalul legator.

Apa canalului Ier, aval de Arad pana la frontiera, este degradata, din cauza namolului de fund format in timp si a unor evacuari de apa pluviala (uneori si tehnologica).

2. Zonele critice din punct de vedere al poluarii apelor subterane

Bazinul hidrografic Crisul Alb

Zone vulnerabile la nitrati proveniti din surse agricole conform Ordinului MMGA-MAPDR 241/196/2005 sunt localitatile: Bocsig, Santana, Zarand, Misca, Olari, Cintei, Ineu, Chisineu Cris, Siria si Varsand.

Din datele de monitorizare primite de la Directia Apelor Crisuri Oradea, la indicatorul nitrati, situatia in anul 2008, se prezinta in tabelul 2.1.

Bazinul hidrografic Mures

Platforma S.C. Real Estate Group S.R.L Arad (fosta S.C. Archim S.A.)

Combinatul de ingrasaminte chimice nu mai functioneaza din anul 1990, insa "zestrea" lasata de acesta este o puternica poluare a apelor freatice cu ioni de amoniu si azotati care se mentine si in prezent.

In ceea ce priveste apele freatice, in avizele de privatizare si in programele de conformare, este prevazuta obligatia actualilor proprietari de a pompa continuu apele freatice poluate pana la atingerea concentratiilor de potabilitate. S-a calculat ca trebuie pompat un volum de 3 mil. m³ apa, pana in prezent s-au pompat 503.000 m³ apa infestata.

In ceea ce priveste starea forajelor de control, in ultima perioada multe dintre acestea s-au deteriorat fiind inaccesibile recoltarii probelor. Din 23 foraje existente doar cateva sunt accesibile restul sunt infundate sau partial distruse (cu ocazia activitatilor de demolare a cladirilor din incinta) (foto 6 - anexa).

Zona CET pe lignit

In aceasta zona s-a produs poluarea apelor freatice avand urmatoarele cauze:

halda de depozitare a zgurii si cenusii (foto 7 - anexa) care a produs poluare cu sulfati, cloruri, sodiu si calciu;

statia de tratare chimica a apelor in vederea folosirii apelor la cazane, care prin reactivii utilizati (sare, acid clorhidric, hidroxid de sodiu) depozitati in bazine sau rezervoare neetanse, au produs poluare cu sodiu, cloruri si modificare de pH;

depozitul de carbune prin infiltratiile apelor pluviale au poluat freaticul cu ioni de sulfat si calciu.

Prin campaniile de recoltare si analiza a apelor freatice din jurul haldei de zgura si de pe platforma CET s-a constatat poluarea acestora cu ioni de sodiu, cloruri, sulfati, modificari ale pH-ului functie de zona in care este amplasat forajul de observatie.

Zona fostelor gropi de gunoi ale municipiului Arad

(str. Poetului si 6 Vanatori).

Aceasta zona (foto 8 - anexa) este in supravegherea APM Arad deoarece, fiind situata in intravilanul orasului, creeaza probleme deosebite de poluare, astfel:

este infestat intreg freaticul din zona cu substante organice, amoniac si azotat mult peste CMA pentru ape potabile;

in zona, mai ales in perioada calda a anului, se degaja mirosuri neplacute, iar concentratia amoniacului in aer depaseste de regula CMA;

in vecinatatea gropii de gunoi, terenul agricol si pasunea sunt acoperite de gunoaie, hartii, ambalaje, care creeaza un aspect neplacut si duc la poluarea solului

Tabelul 2.1.

Valorile de concentratie ale indicatorului nitrati

Analizele efectuate din apa freatica recoltata din fantanile din jurul gropii de gunoi, indica poluarea acestora cu substante organice, azotati si amoniu (tabel 2.2.).

Tabelul 2.2.

Analize pentru zona gropilor de gunoi a municipiului Arad

Zona contaminata: Groapa de gunoi - Str. Poetului

Zona contaminata: Groapa de gunoi - Campul Linistii