Metoda radierii

Metoda radierii

Metoda radierii este cel mai des folosita, fiind aplicata in orice conditii de teren. Defineste pozitia unui punct in plan si spatiu in functie de coordonatele polare, unghiuri si distanta polara. Se stationeaza cu aparatul intr-un punct cunoscut - punct al retelei de ridicare. Reteaua se realizeaza prin dumuiri. Se vizeaza la punctele radiate, se citeste unghiul de inclinare, distanta si orientarea.

Masurarea unghiurilor ce definesc pozitia punctelor radiate se face cu luneta intr-o singura pozitie. Se vizeaza la inaltimea aparatului. Daca in teren exista puncte de importanta mai mare se face dubla radiere.

Distanta se masoara pe cale indirecta cu tahimetrul

Daca se urmareste o precizie ridicata, unghiurile orizontale si unghiurile verticale se pot masura cu tahimetrul si distanta cu ruleta.

Punctele radiate se reprezinta pe plan cu ajutorul raportorului.

Pe plan exista punctele 101 si 102, se reduce la orizont distanta 101 - 105, se aseaza raportorul in 101, se pune pe directia 101 - 102. se descrie unghiul iar cu ajutorul riglei se materializeaza   distanta redusa la orizont.

Distanta se deduce cu formula: do = d cos α ( direct - statie orizontala, statie totala) si cu formula: do = d cos² α ( indirect - statie verticala ).

Pentru ca in majoritatea cazurilor intereseaza trasarea curbelor de nivel  Δ Z do tg

Z Z Δ Z

Pentru marirea preciziei se pot reprezenta coordonatele x, y,

X X docos

X X do sin

Radierea punctelor se face in tur de orizont, in sens topographic pornind de la aliniamentul (101 - 102) de la operator spre punctele indepartate ( intr-o singura pozitie a lunetei ). In principiu, controlulmpunctelor radiate este asigurat de schita de teren, schita ce sta la baza determinarii de planimetrie ti altimetrie. Pe schita se fac precizari. Aceasta schita trebuie sa fie cat mai fidela, cu multe detalii.

Carnetul de teren.

In majoritatea cazurilor drumuirea se face concomitent cu radierea. In stanga se face schita, iar in dreapta carnetul de teren. La observatii se trece felul detaliului si legatura cu punctual radiat. Precizia de determinare a punctelor este in functie de eroarea de pozitionare a punctului din care s-a facut ridicarea.

In general eroarea de pozitionare este neglijabila in raport cu eroarea masurarii coordonatelor polare. Eroarea de masurare a unghiului va produce o abatere pe directia ordonatei.

Daca se produce eroarea e efectul U, punctul 501 nu se va raporta corect.

e U² + (e e - efectul erorii unghiului, U - efectul abaterii.

Pe langa cele doua erori, eroarea de radiere este direct proportionala cu distanta de la punctul statie la punctul radiat. Pentru incadrarea in toleranta distanta trebuie sa fie maxim 100 - 120 m. Daca consideram ca cele doua erori au ca marime acelasi efect: e = ± ed sau e = ± e ρd

Plecand de la aceste relatii, in practica se impune eroarea de masurare a distantei

ed = ± e ed = ± e2/d*ρ e1, e2 - impuse.

Radieri cu statia totala

Acest tip de radieri permite determinarea mai rapida, mai comoda a punctelor radiate, dupa introducerea valorii a pe latura de referinta se vizeaza spre punctele radiate. Se lucreaza in general cu puncte de coordinate cunoscute si se vizeaza la un punct de coordinate cunoscute. La prima vizare apar elementele: unghiul orizontal, unghiul vertical, distanta si coordonatele punctului 501, ambele categorii se trec in memoria interna.

Daca reteaua de ridicare se realizeaza concomitent cu punctele radiate, din 101 se vizeaza spre un punct al retelei de sprijin. In acest caz se stationeaza in alt punct de coordonate cunoscute. In cazul in care un punct este radiat de doua sau mai multe puncte, se face o medie simpla sau ponderata, in functie de distanta de la punctual statie la punctual radiat. In aceasta situatie planul se efectueaza digital ( autocad ).

Radieri de nivelment

Acestea se executa cu ajutorul nivelmentului, in terenuri aproximativ orizontale si consta in aplicarea nivelmentului geometric.

Z Z R a - b1

Z Z R a - b2

Punctele radiate se raporteaza graphic cu ajutorul raportorului, punand raportorul in S, se aplica distantele d d2,.., masurate cu ajutorul ruletei.

Pentru calculul cotelor Z Z R a ,  Z Z- b1, Z Z- b1.;

Precizia nivelmentului este superioara in ceea ce priveste cotele punctelor, comparativ cu tahimetrul.

Din punct de vedere al planimetriei, precizia este aproximativ egala cu cea a tahimetrului, dar aplicabilitatea este conditionata de inclinarea terenului cu un unghi mai mic de 3°.

Daca dorim precitie ridicata pentru altimetrie - nivelment geometric, pentru planimetrie, coordonate polare, teodolit, masurarea distantelor - direct.

Metoda absciselor si ordonatelor, aplicabila pentru terenuri aproximativ orizontale. Pozitia punctelor de detaliu se defineste in functie de un aliniament de referinta, coborandu-se perpendicularele 501´ si 502´, se masoara X Y

Eroarea medie patratica de pozitionare a punctelor de detaliu, depinde de precizia de pozitionare a punctelor 101 si 102, si de marimea perpendicularelor coborate din punctele de detaliu pe suprafata.

Aplicabilitatea este dependenta de orizontabilitatea terenului. Precizia echerului este mai mica decat cea a tahimetrului.

Metoda absciselor este un caz particular al metodei anterioare. Toate punctele de determinat sunt situate pe aliniament si se masoara doar abscisele. Aplicabilitatea este dependenta de orizontalitatea terenului si aliniere.

absciselor este egala cu aliniamentu, si se masoara cu ruleta.

Metoda drumuirii ( ridicare determinata prin drumuire ) Este specifica retelelor de ridicare atunci cand sunt pe traseu alungit: culmi, vai. Drumuirea executata pe detalii se desfasoara in lungul retelei. Punctele ( detaliile ) se aleg la schimbare de panta sau de directie ( cu busola, tahimetru, nivelmetru, teodolit ).

Pozitionarea grafica se face cu raportorul sau se calculeaza coordonatele drumuirii

unghiurile orizontale pe aceeasi parte a dreptei.

Ridicarea determinata prin intersectii - pe terenuri abrupte, greu accesibile.

Daca nu se pot masura distante se aplica: intersectia inainte, intersectia inapoi si mai rar intersectia combinata.

Pozitia punctelor 501 si 502 se obtine grafic. Se traseaza  α1 si β1 si la intersecsia dreptelor se gaseste 501.

Y- Y (X- X101) tg

Y- Y (X- X102) tg