Aparatul locomotor

APARATUL LOCOMOTOR

Este aparatul de sustinere si miscare.

Sistemul osos - toate oasele care constituie scheletul si care impreuna cu articulatiile formeaza elementele pasive ale aparatului locomotor, puse in miscare de elementele active,respectiv de muschi.

Oasele - forme si structuri variabile in functie de situatia lor in cadrul sistemului osos

Componentele osului : - periost membrana externa continand multiple terminatii nervoase

- osul cortical - structura osoasa compacta

- canalul medular - in oasele lungi retea spongioasa in ochiurile careia se afla maduva osoasa - in oasele ;( scurte,plate si in epifiza oaselor lungi )

vasele sanguine si nervii care patrund prin gaurile nutritive ale osului.

Dupa forma sunt : oase plate, scurte,pneumatice ( ex : etmoidul si oasele maxilarului superior care contin cavitati tapetate cu mucoasa in interiorul carora este aer,precum si oase lungi.

Oasele lungi - formate din : - cap - diafiza - contine canalul medular.

- extremitati - epifize.

Structura microscopica :

- celula osoasa - origine mezenchimala - trei tipuri

a)          osteoblaste ( tinere )

b)          osteocite ( mature )

c)          osteoclaste ( distructive )

- substanta intercelulara :

a ) sistemul fibrilar - fibre ( colagen ; elastice ; reticulina )

b ) substanta amorfa ( substanta fundamentala)

- compozitie : organica : oseina,osteomucoid 

- compozitie anorganica : hidroxi apatita ;( fosfati si carbonat de calciu ).

Tesutul osos - format din osteoane ( tuburi osoase ), alcatuite la randul lor din lamele osoase dispuse in jurul

unor spatii conjunctivo- vasculare ( canalele Havers cu diametrul aproximativ

20- 10 microni ) in interiorul carora se gasesc : artera , venula , vas limfatic , fibre nervoase si conjunctive ( colagen, reticulina ), celule tinere hematice sau hematoformatoare.

Doua functii majore ale sistemului osos : mecanica si metabolica. Osul reprezinta principalul rezervor de calciu si fosfor al organismului.

Scheletul - alcatuit la adult din 206 oase :

A ) scheletul axial - coloana vertebrala cu un canal in care se gaseste maduva spinarii

B ) craniul - polul cranial , superior al scheletului - adaposteste encefalul

C ) toracele - cu cele 12 perechi de coaste plus sternul - in torace se gasesc viscerele toracale.

D ) membrele

-superioare - legat de totace prin mijlocirea centurii scapulare.

-pelvine - legate de segmentul caudal ( inferior ) al coloanei vertebrale prin

centura pelvina

DEZVOLTAREA OASELOR

-in perioada embrionara si fetala,scheletul este format din membrane conjunctive(craniul)si din cartilaj hialin(membre,coaste,scheletul axial-primele procese de osificare apar in a 3-4-a saptamana de dezvoltare,la nivelul claviculei(osificarea sau osteogeneza)

-incepand de la nastere si pana in jurul varstei de 25 de ani,scheletul conua sa se dezvolte prin cresterea oaselor in

-latime

-lungime

-osificarea are 2 etape-osul brut,primar,incomplet diferentiat

-osificarea secundara-procese de distrugere si remaniere

-osul secundar,adult

-osteogeneza-osificare de membrana

-osificare de cartilaj

cresterea oaselor in lungime si in latime are la baza aceleasi procese ca in osificarea primara si secundara adica activitatea osteogenetica a periostului si a cartilajului de conjugare.

Coloana vertebrala - alcatuita din 33 - 34 de piese osoase scurte vertebre, legate intre ele prin articulatii ceea ce creaza un intrg dur , flexibil, elastic, mobil, contribuind la realizarea unor miscsri variate de flexie, extensie,lateralitate, torsionare.

Vertebrele dispuse in patru regiuni topografice si functionale :

- cervicale 7 vertebre

- toracale 12 vertebre

- lombare 5 vertebre

-sacrococcigina - doua oase : sacrul si coccisul.

Vertebra - alcatuire

- corpul vertebral cu doua fete : craniala si caudala.

l    arcul vertebral : a) radacinile ventrale - formand prin suprapunere gaurile de conjugare intervertebrala

prin care trec nervii spinali

b) apofizele articulare

c)doua apofize : cranial si caudal

d) apofizele musculare

- foramen ( gaura ) intervertebrale alcatuita din : corp vertebral , arc vertebral, radacini.

* osificari anormale la acest nivel pot produce strangulari si leziuni nervoase secundare.

I vertebra = atlas - situata cranial, alcatuita din doua mase laterale, unite printr-un arc de cerc ( anterior

si posteroir )

II vertebra = axis - prezinta pe fata superioara a corpului vertebral, o apofiza odontoida ( axis ).

Uneori ultima vertebra lombara poate fi sudata producandu-se sacralizarea acestei vertebre.

Coloana vertebrala - are curburi care cand sunt mai ample au semnificatie patologica :

- in plan sagital - concavitate posterioara= lordoza ( reg. Cervicala, reg. Lombara )

* concava anterior = cifoza

in plan frontal = scolioze.

Curburile ii confera coloanei rezistenta sporita la diferite incarcaturi , miscsri comparativ cu o coloana dreapta. Miscarile de flexie inainte si extensie inapoi se realizeaza cu ajutorul vertebrelor : cervicale, lombare ( " hiper " - exagerarea acestor miscari = leziuni localizate la acest nivel )

Osul sacru-os rezultat din sudarea celor 5 vertebre sacrale si prezinta o baza,un varf si 4 fete,prezinta gaurile sacrale posterioare prin care ies ramurile posterioare ale nervilor sacrali,este strabatut de canalul sacral,unde se afla portiunea terminala a maduvei spinarii(filum terminale)si ramurile nervilor sacrali formand impreuna coada de cal.

Coccisul-rezulta din sudarea celor 4-5 vertebre ale regiunii coccigiene,asemanator ca forma cu sacrul,baza coccisului articulandu-se cu varful sacrului.

Scheletul capului-format din 22 oase=craniu subampartit in 2 parti:

-craniul cerebral(neurocraniul)

-craniul facial(viscerocraniul)

Craniul cerebral-8oase:frontal,etmoid,sfenoid,occioital,doua oase temporale si doua parietale

-craniul-forma aprox.ovoida,cu axul mare anteroposterior,distingandu-se 2 parti:

-bolta craniului-separat de la baza printr-un plan transversal care trece prin glabela osului frontal si protuberanta occipitala externa a osului occipital

-baza craniului prezinta numeroase depresiuni,proeminente,fisuri si orificii-reprezinta locul de intrare-iesire

al diferitelor formatiuni cum sunt:

-cele 12 perechi de nn cranieni

-bulbul rahidian

-arterele si venele neurocraniului

-Oasele craniului

-osul frontal-neperechi,partea anterioara a craniului,deasupra masivului facial-deosebim:

-partea verticala-arcadele sprancenoase(deasupra orbitelor)

-glabela-proeminenta intersprancenoasa

-tuberozitatile frontale-deasupra arcadelor sprancenoase

-sinusurile frontale-cavitati sapate in os,comunica cu cavitatea nazala;situate in dreptul glabelei

-partea orizontala-ia parte la alcatuirea bazei craniului

-incizura etmoidala-scobitura adanca in care patrunde lama ciuruita a etmoidului;

-apofizele orbitale-lame orbitale situate lateral de incizura etmoidala(peretele superior al orbitei)

Osul etmoid-nepereche,anteromedian,contribuie la formarea:-cavitatii craniene;-fosele nazale;-orbita

-partea orizontala=lama ciuruita-trec fibrele nervilor olfactivi

-partea verticala-apofiza crista gali-.

-lama perpendiculara-ia parte la formarea septului nazal osos

-masele laterale-contin cavitati in os (celule edmoidale care contribuie la formarea peretilor cavitatilor orbitale si a foselor nazale.

Osul sfenoid-os nepereche,in partea centrala a bazei craniului,intre etmoid si frontal(inaintea lui)si intre occipital si temporale(inpoia lui)-format din:

-corpul sfenoidului-saua turceasca(gl.hipofiza)

-2 cavitati sinusurile sfenoiduale comunica cu fosele nazale

-aripile-mici

-mari

-apofizelepterigoide,2 proeminente indreptate in jos,vertical intre care este un spatiu,fosa perigoida.

Osul occipital-os nepereche median,posteroinferior craniului forma de segment de sfera centrat inferior de gaura occipitala care face comunicarea cu canalul rahidian

-partea bazilara-tuberculul faringian-se insera apronevroza faringiana(peretele superior)

-clivus-sant in care se afla bulbul si puntea

-partile laterale,contin condilii occipitali si gaura jugulara

-scuamaoccipitala-protuberanta occipitala

Osul temporal-os pereche in partea inferolaterala a cutiei craniene,particip la formarea-bazei craniului,  -cutia craniana

-are 5 parti:-stanca temporalului prevazuta cu:

-orificiul endocranian al conductului auditiv intern

-fosa jugulara-golful venei jugulare si canalul carotidian intern

-alte orificii pt. n. facial,artera carotida interna si canalul musculotubular al trompei lui Eustachio

-partea mastoidiana:-apofiza mastoidiana pe care se insera muschiul sternocleidomastoidian

-celulele mastoidiene-cavitati cu aer comunicand cu urechea medie

-partile-hioidiana

-timpanica

-scuama temporalului(partea vizibila la exterior-contine:-apofiza zigomatica-articulata cu osul zigomatic formand arcada zigomatica

-fosa mandibulara(cavitatea glenoida a temporalului=articulatia temporomandibulara.

Osul parietal-os lat pereche,forma patrulatera,situat de o parte si de alta a liniei mediane,in partea supero-laterala a craniului.

Craniul facial(viscerocraniul)-alcatuit din 14 oase dintre care 6 pereche si 2 nepereche si anume:2 maxilare,

2 palatine,2 zigomatice,2 lacrimale,2 nazale,2 cornete nazale inferioare,vomerul si mandibula.

Aceste oase alcatuiesc impreuna un masiv osos aflat in partea anterioara a craniului in care sunt adapostite:

ochiul,fosele nazale cavitatea bucala si faringele.Oasele pereche care intra in alcatuirea craniului facial sunt asezate simetric de o parte si de alta a planului median.

Maxilarul-os pereche,de forma neregulata,cu un corp continand sinusul maxilar(care comunica cu fosa nazala)cu 4 apofize dintre care cea alveolara prezinta 8 scobituri(alveolele dentare)

Osul palatin-os pereche de forma neregulata,inapoia maxilarului format din 2 lame osoase,verticala si orizontala,dintre care cea orizontala contribuie la formarea palatului dur,iar cea verticala formeaza o parte din peretele lateral al cavitatii nazale.

Osul zigomatic(malar)-os pereche situat in partea superolaterala a fetei,forma neregulata,fata externa corespunde umarului obrazului.

Osul lacrimal-os pereche situat pe peretele median al fosei orbitale,contribuie la formarea canalului nazolacrimal,ce face legatura intre cavitatea orbitala si nazala.

Osul nazal-os pereche,asezat la radacina nasului,de forma dreptunghiulara,articulat pe linia mediana,ia parte la formarea piramidei nazale si a aperturii piriforme a foselor nazale.

Cornetul nazal inferior-os pereche sub forma de lama triunghiulara,fixat de peretele extern al fosei nazale delimiteaza meatul nazal inferior.

Vomerul-os nepereche,patrulater,subtire asezat in plan median,participa la formarea orificiilor posterioare ale cavitatilor nazale(cvane)si la formarea septului median osos al cavitatilor nazale.

Mandibula-os nepereche,asezat in partea inferioara a viscerocraniului,singurul os mobil al scheletului capului,format din :

-corpul mandibululei ce prezinta-protuberanta mentala

-gaura mentoniera

-fosetele-sublinguala

-submandibulara

-8 alveole denta

-ramurile mandibulei-formeaza un unghi cu corpul mandibulei=unghiul mandibulei(gonion)

-condilul mandibulei articulat cu cavitatea glenoida a osului temporal.

Osul hioid-os nepereche,situat in partea anterosuperioara agatului intre laringe si mandibula,in forma de

potcoava cu deschizatura inapoi.

Scheletul trunchiului

-format din coloana vertebrala,stern si coaste

-segmentul toracal al coloanei vertebrale impreuna cu coastele si sternul formeaza scheletul toracelui sau cusca toracica care adaposteste inima,vasele mari,plamanii,traheea,esofagul si alte organe

-segmentul sacral al coloanei vertebrale,impreuna cu cele 2 oase coxale formeaza bazinul,in care sunt adapostite vezica urinara,uterul,o parte din intestinul gros si subtire,precum si ramurile principale ale aortei si venei cave inferioare.

Cutia toracica

Scheletul cutiei toracice este alcatuit din coloana vertebrala toracica(posterior),sternul-anterior, coastele si cartiljele costale situate intre stern si coloana.

Sternul-os lat alungit situat in partea anterioara a toracelui,format din 3 parti :manubriu,corp si apendice xifoid;pe marginile laterale sunt cate 7 scobituri=incizuri costale, care servesc la articularea cu cartilajele costale si cate o scobitura superioara incizura claviculara corespunzatoare articulatiei cu clavicula

Coastele- oase late, foarte alungite,in forma de arcuri, situate intre coloana vertebrala si stern, in numar de

12 perechi, impartite in :

- adevarate ( primele 7 ) articulate direct cu sternul

l    coastele false ( VIII, IX , X ) se articuleaza indirect unindu-se intre ele si apoi prin intermediul cartilajelor

l    cu sternul.

- flotante - articulate Nu se articuleaza cu sternul, si se termina liber in peretele abdominal.

Corpul coastei prezinta pe marginea inferioara santul costal in care se gasesc artera,vena si nervul intercostal corespunzator.- 

Extremitatile : - posterioara ; articulata cu coloana vertebrala

- anterioara ; prelungita cu cartilagiul costal atasat la stern.

Caractere particulare - prima coasta prezinta santul arterei si venei subclavii, iar coastele false IX si X nu se articuleaza cu apofiza transversala a vertebrelor corespunzatoare, ci direct cu corpul acestora.

Privita in ansamblu, cutia toracica are forma de con, cu baza in sus si cu diametrul antero posterior mai mic decat cel transversal. Orificiul superior este delimitat de prima vertebra roracica, de prima pereche de coaste si de manubriul sternal. Orificiul inferior, mai larg este delimitat de vertebra a XII- a toracica, de coastele XI-XII, de cele doua arcuri cartilaginoase ale coastelor si de apendicele xifoid.

Scheletul membrelor superioare

Oasele care alcatuesc scheletul membrelor superiore se impart in :

- oasele centurii scapulare

- oasele extremitatii libere a membrului superior.

Centura scapulara este alcatuita din : -clavicula; - omoplat.

Scheletul extremitatii libere a membrului superior

- scheletul bratului : - humerus

- scheletul antebratului : - radius ; -ulna ( cubitus )

- scheletul mainii : - oase carpiene ; - metacarpiene ; - phalange.

Oasele centurii scapulare

l    Clavicula - os lung pereche, anteroposterior cutiei toracice intre stern si omoplat in forma de litera S,

l    formata din corp si doua extremitati : sternala, se articuleaza cu sternul si acromiala - se articuleaza cu acromionul omoplatului.

l    Scapula ( omoplatul )- os lat, pereche, posterior cutiei toracice, de forma triunghiulara cu baza in sus ;lateral prezinta o fata articulara pentru clavicula ( acromion ) si o cavitate articulara cavitatea « cavitatea

glenoida » in care intra capul humerusului, formand articulatia scapulohumerala.

Oasele extremitatii libere a membrului superior.

- Humerusul - os lung, pereche, osul bratului format din :

- corp- prezinta in zona mijlocie : - o proeminenta= tuberozitatea deltoidiana

- santul nervului radial.

- doua extremitati : - corpul humerusului , rotund formeaza articulatia scapulohumerala ( superior )

-extremitatea inferioara - se articuleaza cu oasele antebratului printr-o « trohlee »

proeminenta osoasa in forma de mosor.

Ulna os lung pereche ( impreuna cu radiusul formeaza scheletul antebratului ).

l    extremitatea superioara se articuleaza cu circumferinta capului radiusului, iar cioculolecranului intra in fosa olecraniana a epifizei inferioare a humerusului

- extremitatea inferioara se articuleaza cu osul piramidal al carpului prin intermediul unui cartilj si o circumferinta articulara pentru radius.

Radiusul - os lung pereche, asezat lateral,in cadrul scheletului antebratului ( ulna- situata medial )

l    articulatiile radiusului cu ale ulnei permit rasucirea acestui os peste ulna, respectiv realizarea

celor doua miscari fundamentale ale bratului ( pronatia si supinatia ).

Radiusul este alcatuit din :

l    corp - prezinta o creasta interosoasa care se prinde de creasta interosoasa a ulnei printr-o membrana de

tesut conjunctiv

l    doua extremitati : - superioara = capul radial scobit = foseta radiala in care intra condilul humerusului,

prezentand si o circumferinta articulara pentru ulna

- inferioara = se articuleaza cu capul ulnei ( incizura ulnara ) si cu primul rand de oase carpiene prin fata articulara carpiana ( articulatia radiocarpiana )

Oasele carpiene

Sunt in numar de 8 = carpul sau segmentul proximal al scheletului mainii, articulat ( intre ele ; cu oasele antebratului ; cu oasele metacarpiene )

Sunt asezate pe doua randuri :

- superior ( dinafara inauntru ) : scafoid, semilunar, piramidal si pisiform. Se articuleaza cu epifizele inferioare ale oaselor radius si ulna.

- inferior : trapezul, trapezoid, osul mare si osul cu carlig. Acestea se articuleaza cu oasele metacarpiene.

Oasele metacarpiene - in numar de 5 = metacarpul sau segmentul mijlociu al scheletului mainii. Sunt numerotate de la I la V incepand din dreptul degetului mare. Sunt oase tubulare formate din : corp si doua

extremitati ( baza = proximal ; cap = distal ).Bazele se articuleaza cu randul inferior al oaselor corpului iarcapul se articuleaza cu primele phalange ale degetelor mainii.

Falangele - scheletul degetelor sau scheletul segmentului distal al mainii.

- sunt in numar de 14

l    fiecare deget cu exceptia celui mare ( police ) au cate trei falange, numite de sus in jos (- proximala ; - medie ;

-distala )

- fiecare falanga este alcatuita din : - corp

- doua extremitati :- baza = primele falange ( proximale ) se articuleaza capetele metacarpienelor corespunzatoare.

- cap = falangele se articuleaza intre ele.

Scheletul membrelor inferioare : - oasele centurii pelvine

- oasele extremitatii libere a membrului inferior

- Centura pelvina ( oasele coxale ) leaga oasele membrelor inferioare de scheletul trunchiului

- Scheletul extremitatii libere a membrului inferior se subamparte in :

- scheletul coapsei = femur

- scheletul gambei = tibia si fibula

- scheletul piciorului : oasele tarsiene, metatarsiene si falange.

Oasele centurii pelviene - 2 oase coxale, care impreuna cu osul sacru si cu coccisul formeaza bazinul.

Coxalul - os pereche, forma neregulata ce provine din sudarea a 3 oase primitive : ilion,ischion si pubis.

l    pana la 15- 16 ani sunt articulate intre ele prin cartilaje, apoi se osifica, formand un os compact la

adult ( coxal ).

l    pe fata laterala se afla o cavitate articulara = « acetabulum « , marginita de spranceana acetabulului

si avand o scobitura « fosa acetabulara « .

- in acetabulum intra capul femurului = articulatia coxofemurala.

- spatiul ( gaura ) situata sub acetabulum si delimitata de oasele ischion si pubis = gaura obturatoare. 

-marginea anterioara prezinta cateva proeminente osoase(spine)si tuberculul pubic.

-marginea posterioara prezinta spine,incizuri si tuberozitatea ischiatica(in partea inferioara a acestei margini)

-marginea inferioara prezinta o suprafata articulara,fateta pubiana sau fata articulara simfizara,care serveste la articularea celor doua oase coxale.

Bazinul osos sau pelvisul-rezulta din articularea celor doua oase coxale cu osul sacru

-face parte din scheletul trunchiului,constituind etajul inferior al acestuia

-bazinul este impartit in doua etaje-superior=bazinul mare

-inferior=bazinul mic

separate intre ele prin linia arcuata,o proeminenta osoasa situata pe fata mediana a oaselor coxale.

-bazinul mare este delimitat de oasele iliace(scobiturile lor=fosele iliace interne)

-bazinul mic este delimitat de-osul sacru(posterior)

-sinfiza pubiana(anterior)

-gaurile si membranele obturatoare asezate laterala

-adaposteste organe ca:-vezica urinara

-uterul

-rectul

-prostata

Oasele extremitatii libere a membrului inferior

Femurul(scheletul coapsei)-os lung,pereche,format din:

-corp(diafiza,-prezinta linia aspra a femurului

-extremitati(epifize)-capul si gatul femural care formeaza un unghi de 120-140o

-extremitatea(epifiza)superioara=capul femurului se articuleaza cu acetabulul osului coxal=articulatia coxofemurala

-extremitatea inferioara preta niste proeminenta(condili si epicondili),trohleea femurala(suprafata articulara tip mosor)si groapa intercondiliana.

-condilii se articuleaza cu tibia si rotula formand articulatia genunchiului

-trohleea femurala se articuleaza cu rotula.

Rotula(patella)-os scurt,turtit anteroposterior,forma triunghiulara,situat in masa tendonului cvadriceps femural,in partea anterioara a genunchiului

-pe fata ei posterioara sunt doua fete articulare(ca niste depresiuni)pentru condilii femurali(trohleea femurala)

Tibia-os lung,pereche,care formeaza scheletul gambei,impreuna cu fibula;formata din:

-corp-forma de prisma cu 3 fete si 3 marginile

-marginea anterioara=creasta tibiei este ascutita si proemina sub piele

-marginea laterala,creasta interosoasa,priveste la fixarea membranei interosoase a gambei

-extremitati:-superioara contine:

-condilii tibiei:-medial

-lateral-se articuleaza cu fibula

-cavitatile glenoide ale tibiei,mediala si laterala,sunt fete usor concave,in care intra condilii femurali,cu care se articuleaza

-tuberozitatea tibiei-proeminenta osoasa anterioara pe care se fixeaza

tendonul rotulei

-extremitatea-inferioara contine-maleala mediala(interna)o proeminenta osoasa

care se articuleaza cu osul astragal

-o fata articulara pentru fibula

-o fata articulara pentru trohleea astragalului

Fibula(peroneul)

-os lung,pereche,formeaza scheletul gambei impreuna cu tibia(tibia este asezata medial,iar fibula lateral)

-este formata din:-corp-o creasta osoasa pe care se prinde membrana interosoasa a gambei,doua extremitati:-superioara-capul fibulei-se articuleaza cu condilul lateral al tibiei

-apofiza stiloida

-inferioara-se articuleaza cu astragalului

-articulatie cu tibia

Oasele tarsiene-in numar de 7 formeaza tarsul sau segmentul posterior al scheletului piciorului

-sunt asezate pe 2 randuri,posterior si anterior

-se articuleaza intre ele si cu-oasele gambei

-metatarsienele

-randul posterior este alcatuit din talus(astragal)si calcaneu

-randul anterior din:navicular,cuboid si cele 3 cuneiforme

-talusul(astragalul)se articuleaza cu epifizele inferioare ale oaselor gambei(tibia si fibula)formand articulatia talocrurala(glesna)

Oasele metatarsiene-in numar de cinci=segmentul mijlociu al scheletului piciorului-sunt numerotate de la1 la5,incepand din dreptul degetului mare al piciorului.

-sunt oase tubulare formate din:-corp

-extremitati-bazal-posterior

-cap-anterior

-bazele oaselor metatarsiene1;2;si 3 se articuleaza cu oasele cuneiforme 1,2 si 3,iar bazele oaselor metatarsiene 4 si 5 cu osul cuboid.

-capul oaselor metatarsiene se articuleaza cu primele falange ale degetelor piciorului.

Falangele=scheletul degetelor sau scheletul segmentului anterior al piciorului

-sunt in numar de 14-fiecare deget cu exceptia clui mare(haluce)are cate 3 falange:proximala,mijlocie si distala

-fiecare falanga este alcatuita din corp,baza,cap

-primele falange(randul proximal)se articuleaza cu capetele metatarsienelor corespunzatoare fiecarui deget

in parte;de asemenea falangele se articuleaza intre ele.

Articulatiile-sunt organele de legatura intre oase.

-asigura oaselor diferite grade de mobilitate,permitand acestora sa-si indeplineasca functia fundamantala de parghie in cursul efectuarii miscarilor imprimate de muschi

-de asemenea permit oaselor sa formeze cavitati(cutia craniana,cusca toracica,bazinul)in care sunt adapostite organe de importanta vitala

-dupa gradul lor de mobilitata se impart in doua categorii:-articulatii fixe(sinartroze)

-articulatii mobile(diartroze)

Sistemul muscular

l    totalitatea muschilor din organismul nostru - doua categorii

- viscerali

- somatici

Caracteristicile muschilor viscerali

- intra in structura diverselor organe

- alcatuiti din doua feluri de tesulturi musculare - muschiul cardiac

- tesutul muscular neted

- muschi viscerali alcatuiti din tesut muscular neted, caracterizat functional :

- contractii lente

- rezistenta la oboseala == sunt muschii motilitatii viscerale

- nu sunt comandati direct de SNC ( cum sunt cei somatici ) ei posedand un automatism

l    sistemul nervos intervine doar in - reglarea -adaptarea - activitatilor pe calea sistemului nervos

l    vegetativ ( muschi involuntari )

l    un mare grad de aulomatism - m. cardiac care contine tesut nodal capabil sa - elaboreze - conduca -

l    stimuli care declansaza contractiile ritmice caracteristice activitatii inimi.

- muschii viscerali au rol important in fiziologia organelor interne.

Muschii somatici ( scheletici ) - intra in structura aparatului locomotor constituind elementele active ale acestuia ( cele pasive fiind oasele )

l    sunt alcatuiti din tesut muscular strict si se deosebesc de cei viscerali din punct de vedere morfologic sifunctional

- muschii somatici au contractii bruste, rapide, cu o rezistenta mai mica la oboseala.

l    spre deosebire de muschii viscerali, ei sunt comandati direct de SNC, activitatea lor fiind supusa vointei

l    ( muschii voluntari ).

- rolul principal al muschilor somatici consta in :

- mentinerea pozitiei corpului si a segmentelor sale printr- o contractie permanenta, tonica.

l    precum si in miscsrea , deplasarea, in spatiu a corpului prin contractii rapide, efectuate sub sticta

l    influenta a impulsurilor venite de la SNC.

- forma lor este diferita - in general prezinta - corp; doua extremitati, capete prelungite prin tendoane ( piese intermediare prin care muschii se prind de oase )  - exista tendoane- cilindtice - turtite - late = aponevroze.

l    capetele sunt de doua feluri :- de origine ; de insertie dar acestea se pot schimba intr ele, in functie de

l    miscarea executata.

Capatul de origine este cel care se leaga de osul ce ramane fix, nemiscat in tmpul contractiei.

Capatul de insertie = acela care se leaga de osul mobil ce se deplaseaza in timpul contractiei muschiului.

l    in general,prin capetele lui, muschiul se fixeaza pe doua oase desi exista muschi care se pot fixa cu un

l    capat pe un os si cu celalalt pe un alt organ ( ex. mm. globului ocular )

- dupa numarul capetelor de insertie pot fi :

- muschi cu un singur capat de insertie

- muschi cu doua capete de insertie ( biceps )

- muschi cu trei capete de insertie ( triceps )

- muschi cu patru capete de insertie ( cvatriceps )

- dupa unghiul, pe care il face cu tendonul, fibrele musculare, muschii scheletici pot fi muschi cu fibre drepte ( nu fac unghi ci tendonul ) - majoritatea muschilor.

- muschi cu fibre oblice ( penati - unipenati = m. tibial posterior ; - bipenati - m.brahial )

- dupa dimensiunile si dupa directia fibrelor lor , mm. scheletici se impatrt - mm. lungi

- mm. lati

- mm. scurti

- mm. circulari

Muschii lungi - lungimea mai mare decat latimea si grosimea

- fusiforma - partea centrala mai ingrosata

- cele doua extremitati subtiate

- majoritatea muschilor extremitatilor sunt mm. Lungi

l    functionala, sunt considerati muschi de viteza pentru ca se contracta repede iar miscarile

l    provocate de ei sunt ample, datorita lungimii lor.

Muschii lati-grosimea mai mica decat celelalte dimensiuni

-sunt lamelari,cu forme variate :

-triunghiulari-m.deltoid

-patrulater-m.frontal

-in evantai-m.temporal

-majoritatea muschilor trunchiului sunt lati

Muschii scurti-latimea mai mare decat lungimea

-functional,sunt muschi de efort,sunt in regiuni unde se efectueaza miscari reduse si in care

este necesara o forta musculara mare(ex.mm.intervertebrali)

Muschii circulari-dispozitie circulara sau semicirculara a fibrelor si fasciculelor musculare care-i alcatuiesc

-se gasesc in jurul unor orificii formand sfinctere

-cei care se gasesc in jurul-orificiului bucal

-fantei palpebrale;-muschi orbiculari

Structura corpului muschiului este alcatuit din :

-tesut muscular strict

-tesut conjunctiv-la suprafata

-in profunzime-septuri-fascicule musculare

-tesut vase sanguine ;vase limfatice si nervi,formand un complex elastic(muschi + tesut conjunctiv) cu rol foarte important in relaxarea muschiului dupa contractie.

-cand muschiul se afla in repaus- capilarele se inchid si se deschid alternativ,nefunctionand toate in acelasi timp

-cand muschiul se afla in miscare(contractie)-toate capilarele sunt deschise,marind suprafata de schimb nutritiv si satisfacand necesitatile crescute deO2 ale muschiului in timpul contractiei.

-nervii sunt ramuri ale nervilor-spinali

-cerebrali=asigura inervatia motorie si senzitiva

- inervatia vegetativa - simpatica si parasimpatica = nervii care ajung la muschi pe calea plexurilor vasculare

l    unitatea functionala a muschiului scheletului este formata din un neuron motor si axonul sau

l    ( fibra nervoasa motorie ) impreuna cu fibrele musculare pe care le inerveaza = unitate mothrie

Principalele grupe de muschi somatici : 5 grupe

- muschii capului

- muschii gatului

- muschi trunchiului

- muschii membrelor superioare

- muschii membrelor inferioare

Muschii capului : muschii mimici ; muschii masticatori

Muschii mimici - functia de exteriorizare a diverselor stari psihice legata de activitatea superioara a encefalului.

l    sunt muschi subtiri, situati sub piele, in grosimea hipodermei, neavand fascii de invelis ; tendoanele

l    or sunt formate din tesut elastic, care face ca revenirea la pozitia initiala sa se produca lent, armonios.

l    in general se prind cu un capat la stratul profund al pielii si cu celalalt pe unul dintre oasele masivului facial ;

l    inervatia este comuna = n. facial ( VII )

- majoritatea sunt dispusi in jurul orificiilor naturale ale fetei :

- in jurul orificiului bucal:

- muschi care il inchid - m. orbicular al gurii

- muschi care ridica buza superioara - m. patrat al buzei superioare

- muschi care coboara buza inferioara - m partat al buzei inferioare

- muschi care trag inainte coltul gurii si maresc orificiul bucal in sens transversal - m. buccinator

- in jurul orificiului orbital :

- muschi care : - inchid pleoapele

- contribuie la raspandirea lacrimilor = muschiul orbicular al ochiului

- in jurul orificiilor nazale : muschi cu rol - constrictor

- dilatator al narinelor = m. nazal

= m. dilatator al narilor

l    in jurul orificiului auditiv extern sunt muschi rudimentari, inserati pe pavilionul urechi, sunt mai

l    dezvoltati la animale = muschii auriculari.

- in grosimea sprancenelor - muschiul sprancenos ( increteste pielea acestei regiuni )

l    deasupra marginii orbitale - m. frontal continuat cu aponevroza epicraniana care acopera calota si

l    ajungand in dreptul m. occipital se continua cu muschiul occipital ( fixat pe linia nucala superioara ).

- m. frontal increteste fruntea si ridica sprancenele si pielea de pe baza nasului.

Muschii masticatori

- Imprima mandibulei, prin contractia lor, miscari de:

l      ridicare

l      impingere: inainte si lateral.

contribuind la macinarea alimentelor = masticatie.

- Sunt muschi perechi - 4 - :

l      temporal

l      maseter

l      pterigoidian: medial si lateral.

Muschiul temporal - forma de evantai:

l      originea: pe oasele laterale capului

l      insertia: pe apofiza coronoida a mandibulei

l      contractia lui ridica si trage inapoi mandibula.

Muschiul maseter - forma dreptunghiulara:

l      originea: pe arcada zigomatica

l      insertia: fata laterala ramurii mandibulare

l      cel mai puternic.

Muschii pterigoidieni :

l      medial - actiune sinergica cu primii doi

l      lateral:

- trage mandibula inainte

- deschide gura, impreuna cu alti muschi

- contractia unilaterala impinge mandibula in partea opusa (miscare de lateralitate).

Muschii gatului:

l      muschii regiunii anterioare

l      muschii regiunii posterioare.

Aceste doua grupe musculare:

l      produc miscari ale capului si ale segmentului cervical al coloanei vertebrale

l      intervin in actele: masticatiei, deglutitiei, respiratiei si fonatiei.

Muschii regiunii anterioare a gatului:

- situati in mai multe planuri suprapuse incepand de la piele pana la fata anterioara a coloanei vertebrale cervicale.

Muschiul pielos al gatului (platisma) imediat sub piele

l      originea: pe fascia muschiilor pectorali si deltoid

l      insertia: in pielea din dreptul coltului gurii si de sub buza inferioara

l      contractia lui:

- increteste pielea gatului

- trage in jos buza inferioara si coltul gurii

- contribuie, in mica masura la coborarea mandibulei

l      considerat muschi al mimicii.

Muschiul sternocleidomastoidian:

l      asezat sub muschiul pielos pe partea anterolaterala a gatului

l      este cel mai gros muschi al acestei zone

l      originea pe fata anterioara a manubriului sternal si pe extremitatea mediala a claviculei

l      insertia pe apofiza mastoida a osului temporal

l      contractia lor produce:

- bilateral - inclinarea capului pe spate si ridicarea fetei

- unilateral - rotirea capului de partea opusa.

Muschii suprahioidieni

- asezati in partea mijlocie a regiunii anterioare gatului, deasupra osului hioidian.

- se prind cu un capat pe osul hioid si cu celalalt pe oasele craniului si sunt urmatorii:

l      m.digastric, pantecele posterior

l      m.stilohioidian

l      m.milohioidian

l      m.digastric, pantecele anterior

l      m.geniohioidian

l      iau parte la formarea planseului bucal (m.milohioidian)

l      prin contractia lor:

l      coboara mandibula - participa la actul masticatiei

l      ridica osul hioid - iau parte la deglutitiei

Muschii subhioidieni:

l      asezati in partea mijlocie a regiunii anterioare a gatului, sub osul hioid

l      cu exceptia unuia (m.sternotiroidian), ceilalti se prin cu un capat pe osul

hioid si cu celalalt pe manubriul sternal, pe marginea superioara a omoplatului si pe cartilajul tiroid.

l      prin contractia lor: fixeaza osul hioid si le permite muschilor

suprahioidieni sa ia punct fix pe acest os si sa coboare mandibula in timpul masticatiei.

l      prin contractia muschiului tiroidian, laringele este ridicat in timpul

deglutitiei.

Muschii scaleni - in numar de 3: anterior, mijlociu, posterior.

l      sunt asezati in partea laterala si profunda a gatului

l      se prind de apofizele transverse ale vertebrelor cervicale si de primele

doua coaste:

l      contractia lor unilaterala flecteaza capul lateral si de aceeasi parte

l      contractia bilaterala - mareste rigiditatea coloanei cervicale

l      cand iau punct fix pe apofizele transverse cervicale - ridica cutia toracica, contribuind la inspiratia fortata.

Muschii prevertebrali:

l      sunt asezati inapoia viscerelor gatului si inaintea coloanei vertebrale

l      sunt cei mai profunzi si sunt urmatorii:

- muschiul drept anterior al capului - se prinde pe osul occipital si pe prima vertebra cervicala (atlas); contractia lui produce flexia anterioara a capului.

- muschiul lung al capului - se prinde pe osul occipital si pe apofizele transverse ale vertebrelor cervicale mijlocii; contractia lor produce flexia anterioara a capului.

- muschiul lung al gatului - se prinde pe vertebrele cervicale si toracale superioare; contractia lui produce flexia coloanei vertebrale.

Muschii regiunii posterioare a gatului (cefei) sunt descrisi impreuna cu muschii spatelui, datorita legaturilor stranse dintre aceste doua grupe musculare.

Muschii trunchiului - dupa originea, actiunea si asezarea lor, se impart in:

l      muschii spatelui si ai cefei

l      muschii anterolaterali ai trunchiului

l      muschii diafragmei pelviene si ai penisului.

Muschii cefei si ai spatelui: sunt grupati in superficiali si profunzi.

Muschii superficiali ai spatelui si ai capului - asezati in 3 planuri:

l      in primul plan: muschii trapez si marele dorsal

l      planul doi: muschii romboid si ridicator al scapulei

l      planul trei: muschii dintati posteriori

Muschiul trapez - muschi lat, format din 3 parti: superioara, mijlocie si inferioara.

l      originea: pe osul occipital si pe apofizele spinoase ale vertebrelor toracale.

l      insertia: pe clavicula, acromion si pe spina omoplatului;

- cand ia un punct fix pe trunchi, contractia:

- partii superioare ridica umarul

- partii mijlocii apropie omoplatul de coloana vertebrala

- partii inferioare coboara umarul

l      cand ia un punct fix pe clavicula si scapula, contractia:

l      unilaterala a partii superioare inclina capul lateral si il roteste in sens opus

l      bilaterala: produce extensia capului.

Muschiul marele dorsal - muschi lateralitate

l      originea pe:

l      creasta osului coxal si sacral

l      apofizele spinoase ale vertebrelor lombare si ale ultimilor sase vertebre toracale

l      ultimele 3-4 coaste.

l      insertia: pe santul intertubercular al humerusului.

l      cand ia un punct fix:

l      pe trunchi - produce adductia, extensia si rotatia mediala a bratului

l      pe humerus - ridica trunchiul participand in miscarea de catarare

Muschiul romboid

_l        originea pe apofizele spinoase ale vertebrelor C₆, C₇, T₁-T₄

l      insertia - pe marginea vertebrala sau mediala a scapulei

l      prin contractie - ridica si apropie scapula de coloana vertebrala

Muschiul ridicator al scapulei

_l        originea pe apofizele transverse ale vertebrelor C₁ - C_4.

l      insertia - unghiul superior al scapulei

l      cand se contracta - ridica scapula.

Muschiul dintat posterior si superior

_l        originea pe apofizele spinoase ale vertebrelor C₆, C₇, T₁-T₂

l      insertia pe coastele II-V

l      contractia lui ridica coastele - inspiratie

Muschiul dintat posterior si inferior

l      originea pe apofizele spinoase ale vertebrelor T₁₁, T₁₂, L₁, L₂.

l      Insertia pe ultimele patru coaste

l      contractia lui coboara coastele - expiratie.

Muschii profunzi ai spatelui si ai cefei = muschii jgheaburilor vertebrale - dispusi in doua planuri - asezati in jgheaburile osoase delimitate de sirul apofizelor spinoase se de unghiurile dorsale ale coastelor.

- sunt formati din muschi:

l      scurti, profunzi - intre 2 vertebre vecine

l      lungi - ii acopera pe cei scurti, sarind peste mai multe vertebrele

- se intind de o parte se de alta a liniei mediane de la osul occipital la cel sacru.

- intr-un prim plan - m.sacrospinal

- in al doilea plan, muschii: semispinali, multifizi, intertransversali, interspinali, drepti posteriori ai capului, oblici ai capului.

- muschii situati in jgheabul dintre

l      apofizele spinoase si transverse - tractul medial.

l      apofizele transverse si unghiurile coastelor - tractul lateral.

- tractul medial format din 3 sisteme musculare, dupa originea si insertia lor:

l      interspinos: mm.interspinali, marele si micul drept posterior al capului

l      spinotransvers: m.splenius

l      transversospinos: mm.semispinali, multifizi, rotatori

- tractul lateral format din 2 sisteme musculare:

l      intertransversar: - mm.scurti: mm.intertransversar si m oblic   superior al capului

l      mm.lungi: m.iliocostal (lombotoracocervical) si m.longissimus (toracocervicocapilar)

l      spinal - m.spinal, medial de longissimus, dar inseparabil

Muschii anterolaterali ai trunchiului

l      o parte se prind de oasele cutiei toracice = musculatura toracelui

l      o alta parte, de oasele bazinului si toracelui = m.cavitatii abdominale

Muschii toracelui

l      dupa pozitia, actiunea si originea lor embriologica, se subimpart in muschi extrinseci si intrinseci.

Muschii extrinseci ai toracelui: pectoralii (mare si mic) si dintat anterior

l      se prind pe

- torace - apartin prin asezare

l      oasele articulatiei scapulare - apartin prin inervatie - plex branhial

Muschiul pectoral mare:

l      muschi lat de forma triunghiulara, asezat pe peretele anterior al toracelui, imediat sub piele

l      originea pe: clavicula, stern, cartilajele costale (partea sternocostala), pe teaca dreptului abdominal (partea abd.)

l      cele 3 parti se unesc intr-un tendon comun, care se prinde pe tuberculul mare al humerusului

l      actiuni diferite in functie de punctul fix:

l      cand ia punct fix pe torace, contractia lui produce adductia si rotatia mediala a bratului

l      cand ia punct fix pe humerus, colaboreaza cu muschii marele dorsal si cu trapezul la miscarea de catarare.

Muschiul pectoral mic- asezat sub muschiul pectoral mare

l      originea - pe coastele III - V

l      insertia - pe apofiza coracoida a omoplatului

l      cand ia punct fix pe coaste - trage scapula inainte si in jos

l      cand ia punct fix pe scapula - ridica coastele (inspiratie fortata)

Muschiul dintat anterior - muschi lat in forma de evantai, asezat pe peretele lateral al toracelui

l      originea - pe fata externa a primelor 9 coaste

l      insertia - pe marginea vertebrala a scapulei

l      cand se ia punct fix pe torace:

l      partea superioara a m.ridica scapula

l      partea mijlocie o trage lateral

l      cea inferioara o basculeaza ridicand bratul in sus.

l      canbd ia punct fixpe scapula - ridica coastele - inspiartie fortata

Muschii intrinseci ai toracelui

l      muschi proprii cutiei toracice, cu origine embrionara si inervatie asemanatoare (inervati de nn intercostali, de ramuri anterioare ale nn spinali); sunt asezati in 3 straturi:

l      str.ext - muschii intercostali externi - 11 perechi

l      str.mijl - mm.intercostali interni - 11 perechi

l      str.int. - mm.subcostali, transvers al toracelui si mm. Ridicatori ai coastelor.

l      prin contractia lor - produc si miscari respiratori ale cutiei toracice (inspirul si expirul) in colaborare cu muschiul diafragm(muschi respiratori)

*muschiul diafragm - muschii lat nepereche, in forma de cupola, cu partea convexa indreptata in sus

- asezat in partea inferioara a cutiei toracice

- originea - 3 portiuni :

- lombara - de pe corpul primelor vertebre lombare

- costala - de pe fata interna a ultimelor 6 coaste

- sternala - de pe fata interna a apendicelui xifoid

l      fibrele se indreapta in sus si spre centrul muschiului, unde prind pe o aponevroza subtire, dar rezistenta centrul tendinos (portiunea centrala)

l      separa incomplet cavitatea toracica de abdominala, fiind prevazut cu orificii pentru organele importante care-l strabat:

- orificiul venei cave inferioare

- orificiul esofagului

- orificiul aortei

l      este muschiul esential al inspiratiei

l      contractia lui - il coboara - indeparteaza coastele inainte si lateral - mareste toate diametrele (indeparteaza) - creste volumul cutiei toracice.

Muschii abdomenului

l      abdomenul - segment al toracelui delimitat: - superior - diafragm

l      inferior - stramtoarea superioara a bazinului

l      are urmatorii pereti :

l      posterior

l      2 anterolaterali, uniti pe linia mediana

Muschii peretilor anterolaterali ai abdomenului

l      formati din muschi lati care se prind pe - coastele cutiei toracice

- oasele bazinului

l      pe linia mediana a abdomenului, de la apendicele xifoid pana la simfiza pubiana, se gaseste o banda fibrotendinoasa alba (linia alba, la locul de intalnire al aponevrozelor muschilor celor 2 pereti anterolaterali, serveste ca punct de insertie pentru fibrele musculare

l      directia diferita a fibrelor musculare le permite salactia?

l      neze in diferite combinatii, producand:

- flexia trunchiului bazinului

- miscari de lateralitate si de rotire a trunchiului

- permite mentinerea viscerelor abdominale in pozitia

fiziologica

l      prin contractia muschilor abdominali - cresterea presiunii intraabdominale cu volum in mictiune, defecatie, voma, respiratiei

l      participa la actul expiratiei fortate prin coborarea coastelor

Fiecare perete anterolateral al abdomenului este format din 5 muschi:

l      m. drept al abdomenului

l      m. piramidal (poate lipsi sau poate fi rudimentar)

l      m. oblic extern al abdomenului

l      m. oblic intern al abdomenului

l      m.transvers al abdomenului

Muschiul drept abdominal - m. lung cu fibrele dispuse vertical, asezate de o parte si de alta a liniei albe

l      originea - pe - apendicele xifoid

- pe coastele V, VI, VII

l      insertia - pubis

- simfiza pubiana

l      pe traseul lui sunt 3-4 intersectii tendinoase orizontale

l      actiunile m. drept al abdomenului sunt diferite in functie de punctul fix:

- cand ia punctul fix pe pubis si se contracta bilateral:

- coboara coastele

- flecteaza coloana

- apleaca trunchiul

M. oblic extern al abdomenului

l      muchi lati, cu fibre dispuse oblic, asezat imediat sub piele continuand directia muschilor intercostali externi

l      originea - pe coastele V-XII

l      insertia pe : creasta coxalului, pubis si linia alba

l      cand ia punct fix pe bazin - contractia bilaterala - flecteaza trunchiul inainte

- contractia unilaterala - rotirea trunchiului in partea opusa

l      cand ia punct fix pe torace - contractia lui bilaterala ridica peretele abdominal anterior

M     oblic intern al abdomenului

l      muschi lat cu fibre dispuse oblic, in directie asemanatoare cu a muschilor intercostali interni

l      originea - pe creasta iliaca

l      insertia - pe cartilagele costale, printr-o mare aponevroza ( de asemenea pe linia alba si pubis)

l      actiune asemanatoare cu a m. oblic exterior

M. transvers al abdomenului

l      m. lat cu fibrele dispuse transversal fata de axul longitudinal al corpului

l      asezat in stratul cel mai profund, sub muschiul oblic extern

l      originea - pe - creasta iliacee

- pe ultimele cartilaje costale

l      insertia - pe linia alba

l      prin contractia lui bilaterala, mareste presiunea din cavitatea abdominala

Muschii peretelui posterior al abdomenului

l      participa 3 muschi : - patratul lombelor

l      psoasul

l      iliacul

M     patratul lombelor - muschi lat, de forma patrulatera

l      originea - pe coasta iliaca

l      insertia - pe coasta a XII-a si pe apofizele transverse ale primelor vertebre lombare

l      prin actiunea sa produce: flexia laterala a coloanei vertebrale si a trunchiului, fixeaza ultimele coaste in expiratie fortata.

Muschii diafragmei pelviene si ai perineului

l      diafragma pelviana = planseul cavitatii abdomino - pelviene pe care se sprijina viscerele pelviene si prin care trec: uretra, vaginul si canalul anal

l      este alcatuita din 3 muschi : ridicator anal, coccigian, sfincter anal extern

M     ridicator anal:

l      originea - pe fata interna a osului pubis pe spina ischiatica si pe fascia care le leaga

l      insertia pe partile laterale ale osului sacriu pe coccis si pe o formatie fibrotendinoasa ce se intinde de la varful coccisului la anus

l      cei 2 muschi ridicatori anali - formeaza un dispozitiv in forma de palnie cu deschidere in sus care sustine si ridica planseul pelvian

l      prin ridicarea anusului - dilatatia anusului - reglarea defecatiei

M     coccigian

l      forma trunghiulara

l      situat inapoia m. ridicator anal, avand originea pe spina ischiatica si insertia pe coccis si sacru

l      prin contractia lui, trage coccisul inainte

M     sfincterul anal extern

l      originea - pe varful coccisului

l      insertia - perianala

l      prin contractia lui inchide anusul

Perineul:

l      regiune situata sub diafragma pelviana delimitata : anterior - simfiza pubiana, posterior - coccis, lateral - tuberozitatile ischiatice.

l      In structura perineului intra mai multi muschi: ischiocavernos, bulbocavernos, transvers superficial si profund, m sfincter al uretrei

l      perineul este impartit in 2 triunghiuri ( de o linie imaginara care uneste cele 2 tuberozitati ischiatice) - perineal anterior ( urogenital ): penis, scrot, vulva si perineal posterior

l      in grosimea perineului se gasesc orificiile : anal, uretral, vaginal

Muschii membrelor superioare

l      impartiti in mai multe grupe, dupa asezare si rol:

l      muschii umarului

l      muschii bratului

l      muschii antebratului

l      muschii mainii

Muschii umarului = muschii din regiunea centurii scapulare, in jurul articulatiei scapulahumerale, care asigura mobilitatea ampla a bratului - sunt:

l      m deltoid

l      m subscapular

l      m supraspinosul

l      m infraspinos

l      m rotunzi mare si mic

M deltoid - forma triunghiulara, situata imediat sub piele

l      are 3 parti: claviculara, acromiala, spinala

l      partea claviculara: anterior, originea pe clavicula

l      partea acromiala - in mijloc, originea pe acromian

l      partea spinala - posterior cu originea pe spina scalpului

l      partea mijlocie este cea mai dezvoltata ( fibre bipenate ) si toate cele 3 portiuni converg catre un tendon inserat pe tuberozitatea deltoidiana ( v deltoidian ) a osului humerus.

l      Contractia - celor 3 portiuni simultan - abductia humerusului ( departeaza bratul de trunchi si-l ridica in pozitia orizontala)

l      contractia portiunii claviculare - duce bratul inainte si-l roteste medial

l      portiunii scapulare - duce bratul inapoi si-l roteste lateral

l      ceilalti muschi sunt muschi profunzi ai umarului, cu :

l      originea pe scapula

l      insertia - pe tuberculul mare si mic al humerusului

l      acesti muschi participa la actiunile de: adductie, abductie si rotatie ai bratului

Muschii bratului - impartiti in 2 regiuni:

l      muschii regiunii anterioare a bratului: bicepsul brahial, brahialul, coracobrahialul

l      muschii regiunii posterioare a bratului: tricepsul brahial

Muschiul biceps brahial - m lung, situat pe fata anterioara a bratului

l      extremitatea superioara - 2 capete - lung - originea pe tuberc. Supraglenoidiana ( trece extrasinovial)

- scurt - originea - apofiza coracoida

care se unesc formand corpul muschiului

l      extremitatea inferioara - inserat printr-un tendon mai lat pe tuberozitatea radiala

l      actiuni - capul lung - contribuie la miscarea de abductie ( ridicarea bratului )

l      participa, de asemenea, la miscarea de supinatie a bratului.

Muschiul brahial - muschi lung, situat intre biceps si fata anterioara a humerus, avand originea pe fata anterioara a humerusului si insertia pe tuberozitatea ulnei

l      contractia lui produce flexia antebratului pe brat.

Muschiul coracobranhial:

l      originea - pe apofiza coracoida a scapului

l      insertia - pe humerusului

l      contractia lui - produce flexia bratului ( trage bratul inainte )

Muschiul triceps brahial - m voluminos ocupa toata zona posterioara a bratului

l      3 capete de origine: scapula - cap lung, 2 capete : lateral si medial pe humerusului

l      insertie pe olecran

l      produce extensia antebratului pe brat

Muschii antebratului - in 3 mari grupe:

l      muschii regiunii anterioare a antebratului

l      m regiunii posterioare

l      m regiunii laterala

l      cei mai multi au originea pe extremitatea distala a humerusului, o mica parte pe radius si ulna

l      multi dintre ei au extremitatea distala sub forma de tendoane lungi care se insera pe falangele degetelor

Muschii regiunilor anterioare a antebratului - dispusi in 2 straturi:

l      stratul superficial - m rotundul pranator

l      m flexor radial al carpului

l      m palmar lung

l      m flexor ulnar al carpului

l      stratul profund - m flexor profund al degetelor

l      m flexor lung al policelui

l      m patrat promator

l      majoritatea produc flexia antebratului, mainii, degetelor

l      o parte produc pronatia antebratului si mainii acestia fiind m rotud pronator si m patrat pronator.

Muschii regiunii posterioare a antebratului - 2 straturi:

l      stratul superficial - m anconeu

l      m extensor al degetelor

l      m extensor al degetelui mic

l      m extensor ulnar al corpului

l      stratul profund - m supinator

l      m aductor lung al policelui

l      m extensor scurt al policelui

l      m extensor lung al policelui

l      m extensor al indexului

l      prin contractia lor, acesti muschi, produc, in principal, extensia antebratului, mainii, degetelor.

Muschii regiunii laterale a antebratului:

- sunt in numar de 3: - m brahioradial

l      m lung extensor radical al carpului

l      m scurt extensor radial al carpului

l      contractia lor produce:

l      flexia antebratului pe brat

l      extensia mainii pe antebrat

l      abductia mainii

Muschii mainii se impart in 3 mari grupe: - mm. policelui

l      mm degetului mic

l      mm regiunii palmare mijlocii

Muschii policelui = formeaza p masa musculara= eminenta tenara:

l      m abductor scurt al policelui

l      m flexor scurt al policelui

l      m apozant al policelui

l      m adductor al policelui

Muschii degetului mic = eminenta hipotenara:

l      mm palmar scurt

l      m abductor al degetului mic

l      m flexor scurt al degetelui mic

l      m opozant al degetelui mic

Muschii regiunii palmare mijlocii:

l      dispusi in 2 straturi : un strat superficial format din 4 muschi lombricali care produc flexia falangelor proximale si extensia falangelor mijlocii si distale; un strat profund format din 7 mm interososi: 3 palmari - adductia, 4 dorsali - abductia degetelor.

Muschii membrelor inferioare: 4 mari grupe:

l      muschii bazinului

l      muschii coapselor

l      muschii gambei

l      muschii piciorului

l      sunt mult mai dezvoltati decat muschii membrelor superioare, pentru ca au valori importante in :

l      sustinerea greutatii corpului

l      in mentinerea echilibrului corpului

l      in efectuarea miscarilor de deplasare a corpului in spatiu

Muschii bazinului - formeaza o masa musculara in jurul articulatiei coxofemurale, care mobilizeaza femurul pe trei axe perpendiculare una pe alta - acesti muschi sunt dispusi in 2 loji:

- originea - coloana vertebrala - anterioara (iliaca)

An - bazinul osos

- insertia - extremitatea proximala - posterioara ( fesiera )

a femurului

In loja anterioara (iliaca) - 2 muschi : - m psoasul mare

l      m iliac

datorita insertiei comune, pot fi considerati ca un singur muschi iliopsoas

Muschiul psoas mare : - originea - pe coloana lombara

l      insertia - pe trohanterul mic al femurului

Muschiul iliac : - originea - pe fosa iliaca interna a osului coxal

l      insertia - pe trohanterul mic al femurului

Au un rol important in mers; cand iau punct fix pe bazin si coloana vertebrala - produc flexia coapsei pe bazin; femur - produc flexia bazinului pe coapsa prin contractia muschilor psoas si iliac

In regiunea posterioara ( fesiera ) se afla mm fesieri in numar de 3: m fesier mare, m fesier mijlociu, m fesier mic. Ei formeaza 2 mase musculare situate pe partile posterioare ale bazinului si au originea pe fata externa a osului coxal si insertia pe extremitatea superioara a femurului. Ei produc extensia coapsei pe bazin si au rol important in mentinerea pozitiei ortostatice a corpului, in miscarile bazinului si in mers.

Muschiul fesier mare - m. lat, greo, dreptunghiular, asezat imediat sub pielea regiunii fesiere.

l      Are originea in fosa iliaca externa a osului coxal si pe osul sacru, insertia pe linia aspra a femurului

l      contractia lui produce : extensia, abductia si rotatia laterala a coapsei.

Muschiul fesier mijlociu - lat, triunghiular, sub muschiul fesier mare.

l      are originea pe oxul coxal si insertia pe trohanterul mare

l      contractia lui produce abductia, extensia si rotatia mediala a coapsei

Muschiul fesier mic - lat, triunghiular, sub fesierul mijlociu.

l      are originea pe osul coxal

l      insertia pe trohanterul mare al femurului

l      contractia lui produce abductia, extensia si rotatia mediala a coapsei

Muschii pelvitrohanterieni - 5 muschi :

l      are originea pe oasele bazinului si insertia pe trohanterul mare al femurului

l      acestia sunt: - m piriform sau piramidal

l      m obturator intern

l      mm gemeni superior si inferior

l      m patratul femural

l      m obturator extern

l      actiunea lor principala - rotatia laterala a coapsei

Muschii coapsei - 3 mari grupe:

l      muschii regiuni anterioare a coapsei : - m tensor al fasciei lata

l      m croitor

l      m cvadriceps femural

l      muschii regiunii mediale a coapsei: - m gracilis

- m pectinen

- mm adductori

l      muschii regiunii posterioare a coapsei: - m biceps femural

- m semitendinos

- m semimembranos

Muschiul tensor al fasciei lata - m lung, asezat pe fata anterioara a coapsei

l      are originea pe spina iliaca anterosuperioara si insertia pe tractul ilotibial al fasciei lata ( fascia de invelis al coapsei)

* tractul iliotibial este o ingrosare a acestei fascii ce se prinde pe condilul extern al tibiei

l      prin contractia lui produce flexia si rotatia mediala a coapsei

l      contribuie la mentinerea pozitiei ortostatice prin punerea in tensiune a tractului iliotibial care fixeaza femurul pe tibie.

Muschiul croitor - m lung ( cel mai lung al corpului ), in forma de panglica, asezat superficial, pe fata anterioara a coapsei, pe care o strabate in diagonala de sus in jos si din afara inauntru.

l      are originea pe spina iliaca anterosuperioara si insertia pe extremitatea superioara a tibiei

l      prin originea si insertia lui, trece peste articulatia coxofemurala si cea a genuchiului

l      contractia lui produce flexia coapsei pe bazin si rotatia laterala a coapsei

l      impreuna cu alti muschi, colaboreaza la rotatia mediala si la flexia gambei pe coapsa

Muschiul cvadriceps femural - muschi voluminos asezat in partea anterioara a coapsei

l      are 4 capete de origine :- m dreptul femural pe spina iliaca anteroinferioara si deasupra sprancenei

l      m vastul medial - acetabulum

l      m vastul lateral pe: - linia intertrohanteriana

l      m vastul intermediar - trohanterul mare si linia aspra femurala

l      insertia se face printr-un tendon comun, numit tendonul rotulian, pe tuberozitatea tibiei, in grosimea caruia se afla rotula

l      contractia lui produce extensia gambei pe coapsa avand un rol important in statica si mers.

Muschiul gracilis - m lung, asezat in regiunea mediala a coapsei

l      are originea pe osul pubis si insertia pe fata mediala a tibiei

l      contractia lui produce adductia coapsei si flexia gambei pe coapsa

Muschiul pectineu - muschi lat, subtire, de forma patrulatera

l      are originea pe creasta pectineala a osului pubis si insertia pe extremitatea superioara a femurului

l      contractia lui produce adductia coapsei si flexia acesteia pe bazin

Muschii adductori : - lung;

l      scurt ;situati in partea superioara a regiunii mediale a coapsei

l      mare.

l      are originea pe osul pubis si tuberozitatea ischiatica, insertia pe linia aspra a femurului

l      contractia lor produce adductia coapsei ( trag coapsa spre planul median )

Muschiul biceps femural - asezat in partea posterioara a coapsei imediat sub piele

l      are 2 capete de origine: - lung - pe tuberozitatea ischiatica

l      scurt - pe linia aspra a femurului

l      insertia - printr-un tendon comun pe capul fibulei

Muschiul semitendinos - asezat in partea posterioara a coapsei :

l      are originea pe tuberozitatea ischiatica si insertia pe extremitatea superioara a tibiei, tendonul de insertie este foarte lung ( semitendinos)

l      contractia lui produce flexia gambei pe coapsa

Muschiul semimembranos - asezat pe partea posterioara a coapsei

l      are originea pe tuberozitatea ischiatica si insertia pe condilul medial al tibiei

l      contractia lui produce flexia gambei pe coapse

Muschiul gambei - impartiti in 3 mari grupe de muschi:

l      muschii regiunii anterioare a gambei

l      muschii regiunii posterioare a gambei

l      muschii regiunii laterale a gambei

Muschii regiunii anterioare a gambei: m tibial anterior, m extensor lung al degetelor, m extensor lung al halucelui

l      are originea pe extremitatea superioara a tibiei si fibului, pe membrana interosoasa; insertia pe oasele piciorului

l      contractia lor produc flexia dorsala a piciorului si extensia degetelor

Muschii regiunii posterioare a gambei - 2 straturi:

l      stratul superficial - muschii triceps: sural si plantar

l      stratul profund - muschii : popliteu, tibial posterior, flexor lung al degetelor, flexor lung al halucelui

l      contractia acestor muschi produce flexia plantara a piciorului si a degetelor

Muschiul triceps sural - cel mai puternic muschi din regiunea posterioara a gambei - format din:

l      m solear - originea pe capul fibulei si tibiei

l      mm gemeni - medial si lateral cu originea pe condilii femurului

l      acesti 3 muschi se insera printr-un tendon comun = tendonul lui Achile pe osul calcaneu.

l      Contractia lor produce extensia piciorului in miscarea de ridicare pe varfuri si flexia gambei pe coapsa

Muschii regiunii laterale a gambei - sunt 2 :

l      m peronier lung : originea pe tibie si fibula; insertia pe oasele metatarsiene

l      tendoanele acestor muschi coboara inapoia maleolei externe ( fibulare), ajung pe muchia laterala a piciorului, apoi se prind pe oasele metatarsiene

l      contractia lor produce : pronatia, abductia si flexia plantara a piciorului

Muschii piciorului - 2 grupe:

l      muschii regiunii dorsale a piciorului

l      muschii regiunii plantare a piciorului

Regiunea dorsala a piciorului - un singur muschi, extensorul scurt al degetelor

l      are originea pe osul calcaneu, insertia pe falangele proximale ale primelor 4 degete

l      contractia lui produce extensia degetelor

Regiunea plantara a piciorului - subimpartita in:

l      regiunea plantara mediala

l      regiunea plantara laterala

l      regiunea plantara mijlocie.

Muschii regiunii plantare mediale ( muschii halucelui ):

l      m abductor al halucelui

l      m flexor scurt al halucelui

l      m adductor al halucelui

l      produc prin contractia lor abductia, flexia si adductia halucelui

Muschii regiunii plantare laterale sau muschii degetului mic:

l      m abductor al degetului mic

l      m flexor al degetului mic

l      m opozant al degetului mic

l      produc prin contractia lor abductia, flexia si opozitia degetului mic

Muschii regiunii plantare mijlocii:

l      m flexor scurt al degetelor

l      m patrat al plantei

l      m lombricali

l      m interososi ai piciorului

l      m interososi plantari

l      m interososi dorsali

l      rol izotomic si izometric in mentinerea boltii piciorului

Compozitia chimica a muschilor:

l      muschii reprezinta 40% din G organismului

l      formati chimic din - substante anorganice

l      substante organice

l      substante anorganice:

l      apa - reprezinta 70-80% din G muschilor

l      sarurile minerale - 1% din G muschilor

l      dintre sarurile minerale - Na

l      K - cea mai mare concentratie in m striat

l      are importanta in excitabilitatea si contractibilitatea muschiului striat

l      exista un raport strict determinat intre K si Na in conditii normale

l      muschiul mai contine ioni de Mg si Ca care au rol de activatori ai enzimelor

l      substantele organice - reprezinta peste 20% din G m striat:

l      proteinele

l      substantele azotate neproteice

l      glucidele

l      lipidele

Proteinele - constituentii principali din punct de vedere cantitativ si functional

l      majoritatea proceselor biochimice sunt catalizati de proteine enzime, iar contractia musculara, respectiv scurtarea fibrei musculare, nu este altceva decat o contractare a filamentelor proteice.

Proteine caracteristice fibrei musculare: - miozina, actina

l      miogen, mioglobina

l      mioglobina - componenta proteica a acestui tesut, are o structura fibrilara, formand filamente musculare groase de 100 amperi.

l      Are reactivitate fata de ioni si proprietati catalitice, favorizand desfacerea legaturilor fosfat din molecula de ATP

l      intervine in reglarea cuantumului de energie necesar in contractia musculara

l      activata de ionii de Ca si Mg

l      actina - alta proteina importanta pentru fenomenele de contractie musculara

l      tot proteina fibrilara contractila

l      mioglobina - proteina asemanatoare hemoglobinei - fixeaza reversibil oxigenul molecular oximioglobina compus ce reprezinta o rezerva locala de oxigen

l      miogenul - proteina cu proprietati enzimatice ce intervina in procesele biochimice de contractie musculare.

Substantele azotat neproteice - cu rol in contractia muschilor:

l      creatina - sub forma unui compus cu P - fosfocreatina ce serveste ca acumulator de energie ca donar si acceptar de grupari fosfat in procesul de transformare al ATP si ADP si invers; creatina se elimina prin urina sub forma de creatinina.

l      Nucleotizii din compozitia tesutului muscular sunt numerosi, dintre care acizii adenilici: adenozindifosforic (ADP ) si adenozintrifosforic (ATP) care intervin direct in procesul contractiei musculare, fiind acumulatori de energie, din glicogen si glucoza. Energia acumulata in ATP este pusa la dispozitia fibrei musculare sub forma de energie mecanica sau caldura. Alti nucleotizi continuti sunt: ac. Uridintrifosforic, guanozintrifosforic, citidintrifosforic, si cei doi transportori de hidrogen: nicotinadenindinnucleotid (NAD) si nicotinadenindinucleotidfosfat (NADP )

l      acetilcolina - important pentru contractia musculara fiind mediatorul chimic prin care comanda nervoasa este receptionata de muschi la nivelul placilor neuromusculare, adica al legaturilor functionale dintre nervi si muschi; este eliberata de catre terminatiile in butoni ai axonilor, dar dupa ce a inversat polaritatea fibrei musculare, acetilcolina dispare fiin distrusa instantaneu de catre o enzima colinesteraza

Glucidele - principalul material energetic al muschiului

l      gasite sub forma de glucoza si glicogen

l      muschiul mai contine diferiti compusi glucidici proveniti din metabolismul intermediar al glicogenului si glucozei : glucozo - 6- fosfat, fructoza - 6 - fosfat, triozofosfati, acid lactic, acid piruric

Lipidele din muschi - sub forma de grasimi neutre, fosfolipide si colesterol

l      grasimile neutre sub in depozitele de tesut conjunctiv care leaga fibrele musculare, iar fosfolipidele intra in structura diferitelor formatiuni subcelulare: sarcozomii, sarcolema, etc.

Procesele chimice care au loc in muschi in timpul contractiei musculare:

l      muschiul - o "masina" care transforma energia chimica in mecanica. Principalele reactii chimice care au loc in muschi sunt:

l      Transformarea ATP in ADP cu eliminarea de energie

l      resinteza ATP din ADP si fosfocreatina

l      degradarea glicogenului si a glucozei cu eliberare de energie si formare de ATP

l      paralel cu aceste reactii chimice, au loc fenomene mecanice de scurtare a fibrei musculare

l      se admite ca fibra musculara este formata din 2 tipuri de filamente alternante: miozina si actina, paralele dar separate spatial

l      filamentele de miozina sunt localizate exclusiv in benzile A, pe cand cele de actina se gasesc atat in benzile I si in benzile A, ele extinzandu-se intre liniile Z si patrunzand in spatiul benzilor A

l      exista mai multe teorii care incearca sa explice mecanismul contractiei musculare, respectiv transformarea energiei chimice in mecanice, una dintre acestea fiind teoria mecanismului glisant, adica se pare ca in timpul contractiei musculare, filamentele nu se scurteaza ci se intrepatrund, adica alunecare sau glisare a filamentelor de actina de-a lungul filamentelor de miozina, in interiorul benzilor A, in directia centrului sarcomerului.

Datoria de oxigen - in timpul unui efort muscular, muschii lucreaza in conditii de anaerobioza, deoarece aparatele respirator si cardiovascular nu reusesc sa introduca decat o mica parte din oxigenul necesar - organismul contracteaza "o datorie de oxigen" pe care o plateste in timpul perioadei de relaxare sau in cel al perioadei de efort fizic normal

-datoria maxima de oxigen la om in timpul unui effort muscular intens poate ajunge pana la 18 l, deci durata perioadei de revenire sau de achitare a acestei datorii de oxigen poate fi pana la 80 minute

Proprietatile muschilor:

l      excitabilitate

l      contractibilitate

l      extensibilitate

l      elasticitate

l      tonicitate

Excitabilitatea - proprietatea fundamentala a muschilor de a reactiona prin contractie la diversi stimuli, excitanti: naturali ( influx nervos ), artificiali ( agenti fizici sau chimici)

l      fibra musculara in repaus este polerizata (+) extern, (-) intern, diferenta de potential electric fiind de 90 mV, acesta fiind potentialul de repaus

l      transmiterea excitatiei de la nervi la muschi se face prin placa neuromusculara si este mediata chimic de Ach situata in veziculele din butonii terminali ai neuronului motor periferic, care se sparg cand unda de excitatie a ajuns la sinapsa -> declanseaza modificari ionice si electrice la nivelul placii neuromusculare, insotind fenomenul de excitatie

l      dupa intensitatea lor, excitantii pot fi : subliminari, liminari, supraliminari, maximali, supramaximali

l      dupa excitatie urmeaza o perioada refractara

Contractibilitatea - proprietatea muschiului, a fibrelor musculare de a raspunde la stimuli naturali sau artificiali prin schimbarea formei, scurtarea lor si de a transforma energia chimica potentiala in lucru mecanic cu ajutorul parghiilor osoase

l      contractia este precedata de excitatie, care la randul ei este insotita de modificarea permeabilitatii membranelor miofibrilelor, respectiv de patrunderea Na si iesirea K in timpul aplicarii excitantului ( este fenomenul de inversare a polaritatii sau de depolarizare)

l      contractia musculara insotita de scurtarea muschiului este izotomica - caracteristica muschilor membrelor

l      contractia musculara neinsotita de scurtarea muschiului se numeste izometrica - caracteristica mm care mentin corpul in statiune bipeda, ex: muschii jgheaburilor vertebrale, ai gatului etc.

l      secusa musculara - contractia aparuta ca urmare a unei stimulari electrice unice; forma elementara de contractie musculara

l      faza de contractie dureaza intre 7,5 ms - 100 ms, perioada de relaxare fiind mai lunga decat cea de contractie

l      tetanosul muscular sau contractie tetanica este o forma de activitate voluntara a muschilor ( spre deosebire de secusa); este o contractie sustinuta declansata de descarcarea de impulsuri nervoase repetate la intervale scurte, adica impulsurile nervoase excita fibra inainte de a avea loc relaxarea, producand o activare suplimentara a elementelor contractile, o sustinere a contractiei

l      forta si amplitudinea contractiei musculare este variabila cu lungimea, dispozitia fibrelor musculare si cu intensitatea excitantului

l      contractia musculara este insotita de modificari electrice

l      electromiograma = suma potentialelor din unitatile motorii excitate si contractate

l      contractia musculara este insotita si de fenomene termice, adica in timpul contractiei musculare, numai 30% din energie este transformata in energie mecanica, restul de 70% este transformata in energie calnica ( deci masa musculara reprezinta una dintre principalele surse de caldura animala).

l      In sfarsit, contractia musculara este insotita si de modificari de volum ale muschilor care se datoresc scaderii diametrului longitudinal si cresterii celui transversal; ca intreg, cresterea volumului mm se datoreste si cresterii fluxului sanguin de la nivelul tesutului muscular aflat in activitate.

Oboseala musculara - scaderea reversibila a capacitatii de lucru, aparuta in timpul muncii

l      oboseala, stare fiziologica temporara este produsa de o activitate excesiva, prelungita, se caracterizeaza prin scaderea potentialului functional al organismului si printr-o senzatie subiectiva caracteristica

l      oboseala musculara este dependenta de mai multi factori, dar mai ales de lucrul mecanic efectuat pe unitatea de timp, care cu cat este mai mare, cu atat oboseala se instaleaza mai repede si mai intens; pt acelasi efort fizic, depinde de raportul dintre perioadele de lucru si cele de odihna

l      strans legata de cantitatea de sange care circula deci de viteza cu care sunt indepartati din muschi produsii terminali de metabolism cat si de viteaza cu care sunt aduse substante combustibile sau energetice ( glucoza ) si oxigenul aportul acestuia reprezentand factorul esential care limiteaza randamentul muschilor si de care depinde aparitia oboselii muschilor

l      in mod normal, capilarele sanguine sunt comprimate in timpul contractiei musculoase iar sangele este pompat din capilare spre venele si teritoriul inimii drepte, aceasta fiind urmata de reumplerea capilarelor cu sange proaspat incarcat cu oxigen in repaus.

Caracteristicile oboselii musculare:

l      cresterea pragului de excitatie

l      prelungirea perioadelor refractare

l      cresterea duratei contractiei si a relaxarii

l      intarzierea scurtarii fibrei

l      scaderea randamentului

l      scaderea K si a glicogenului din muschi

l      acumularea acidului lactic si a altor produsi de degradare ai glucozei si a acizilor grasi

oboseala apare rapid cand rezervele de energie sunt golite, scade viteza reactiilor chimice datorita scaderii cantitatii oxigenului si glucozei din muschi, datorita blocarii unor enzime prin modificarile de ph produse de acumularea de acid lactic, ceea ce modifica si schimbul de ioni Na si K dintre celula si lichidul interstitial.