ORGANOGRAFIA

ORGANOGRAFIA

(Studentii vor consulta materialele in cadrul lucrarilor practice)

Plantele superioare au organe complexe care indeplinesc anumite functii. Organele plantelor pot fi: - organe vegetative(radacina, tulpina, frunza);

- organe generative(reproducatoare): floarea, fructul, samanta.

RADACINA .

Are rol de: fixarea plantei in sol, absorbtia apei si sarurilor minerale; uneori indeplineste si functia depozitare a substantelor de rezerva; asigura regenerarea plantei, constituie sediul bacteriilor simbiotice fixatoare de N(la leguminoase).

Clasificarea radacinilor

Dupa origine si functiile lor radacinile se clasifica:

adevarate sau normale au originea din radacinita embrionara;

adventive: formate din alte parti ale plantei;

metamorfozate(modificate). Se cunosc urmatoarele tipuri: radacini purtatoare de muguri(salcam, tei, palamida, macris); radacini tuberizate(au rol de depozitare a substantelor de rezerva, exemplu la sfecla, morcov,ridiche); radacini contractile(papadie), radacini cu nodozitati care sunt specifice pentru leguminoase, intalnindu-se si la unii arbori din alte familii botanice ca, de exemplu la arin, micorize(stejar, alun, unele graminee), radacini cu pneumatofori, radacini asimilatoare(plante din familia Orchideae), radacini proptitoare(la Ficus sp.), radacini sugatoare(caracteristice pentru plantele parazite: Cuscuta sp, Orobanche sp. sau semiparazit(: Viscum album). In aceste cazuri radacinile modificate se numesc haustori.Sunt specii de plante lipsite de radacini( la pestisoara - Salvinia natans - rolul acestora fiind indeplinit de unele frunze, la lintita - Lemna minor - radacini simplificate, La Elodea canadensis(ciuma apelor) absorbtia apei si a sarurilor minerale se face prin tot corpul.

Dupa morfologia lor, radacinile se clasifica:

pivotante;

fasciculate(fibroase);

ramuroase.

Structura anatomica

▪ structura primara(la plantele tinere);

rizoderma;

scoarta;

cilindrul central.

structura secundara(la plantele mature);

cambiul(zona generatoare libero-lemnoasa);

felogenul(zona generatoare subero-felodermica).

TULPINA

Organ axilar cu simetrie radiala cu geotropism negativ. Are rol de: sustinere, conducere a substantelor nutritive. Indeplineste unele functii de asimilatie, de depozitare.

Morfologia tulpinii tinere

Tulpina este alcatuita din noduri si internoduri, la graminee(ex. cereale). Pe ea se gasesc mugurii care sunt lastari scurti cu noduri si internoduri foarte dese. Mugurii pot fi terminali sau axilari(la subsioara frunzei). De pe muguri se formeaza organe. Mugurii pot fi: vegetativi rezulta ramuri + frunze si muguri florali rezulta flori sau micsti rezulta frunze si flori.

Mugurii normali vor forma organe in anul urmator, iar cei dorminzi intra " in actiune" in anumite momente.

Clasificarea tulpinilor

▪ din punct de vedere al raportului pe care il are tulpina cu suprafata solului:

ortotrope;

plagiotrope.

▪ din punct de vedere al functiilor fiziologice:

tulpini asimilatoare(indeplinesc procesul de fotosinteza); tipuri: a) virgate; b) suculente; c) cladodiile, d) filocladiile;

tulpini tuberizate(gulie);

tulpini sau ramuri transformate in spini(gladita);

ramuri transformate in carcei(vita-de-vie)

▪ din punct de vedere al mediului in care sedezvolta:

tulpini aeriene;

tulpini subterane;

tulpini acvatice.

Anatomia tulpinii

▪ structura primara

epiderma

scoarta

cilindrul central

▪ structura secundara

cambiul(zona generatoare libero-lemnoasa)

felogenul(zona generatoare subero-felodermica)

FRUNZA

Organ lateral al tulpinii care se insera(prinde, fixeaza) la nivelul nodurilor(mai ales la graminee) sau la nivelul ramurilor. De regula forma frunzei este latita si se caracterizeaza prin simetrie bilaterala.

Morfologia frunzei:

completa - teaca, petiol, limb;

incomplete - lipseste petiolul, frunza fiind alcatuita din teaca si limb. Frunzele sunt sesile. Petiolul frunzei poate fi neramificat pentru frunzele simple; poate fi ramificat pentru frunzele compuse.

Morfologia limbului:

forme de frunze: circulara etc.(vezi lucrari practice)

frunze compuse: - de tip penat compuse;

- de tip palmat comuse

- trifoliate.

Nervatiunea frunzei este determinata de fasciculele conducatoare liberolemnoase.

Anexele frunzelor - prezinta importanta pentru recunoasterea plantelor sau diferitelor specii in stare verde. Anexele frunzei sunt formasiuni foliacee sau membranoase care apar la baza frunzei.

Stipelele: sunt formatiuni foliacee perechi care sunt situate la baza petiolului. Au forme si marimi diferite.

Ochreea: specifica familiei Polygonaceae(stevia) are aspectul unui manson sau a unei palnii cu aspect membranos situata la baza internodurilor tulpinii.

Urechiusele - sau auriculele sunt formatiuni situate la baza limbului la graminee.

Ligula: - prelungire membranoasa a epidermei interne a tecii, proprie plantelor din familia Gramineae.

Dispozitia frunzelor sau filotaxia: modul de insertie a frunzelor pe tulpina.Pot fi asezate sub forma de: - rozeta

- dispunere alterna

- dispunere opusa

dispunere in spirala.

Clasificarea frunzelor dupa dezvoltarea ontogenetica si filogenetica si functiile lor

cotiledoane(frunze embrionare)

catafile(frunze inferioare)

nomofile(tropofile)

hipsofile(frunze superioare)

Nervatiunea frunzelor

uninerve

penatinerve

palmatinerve

curbinerve

cu nervuri paralele

cu nervuri ramificate dichotomic

Dispozitia frunzelor pe tulpina(filotaxia)

alterna

opusa

verticilata

Frunze modificate

frunze protectoare

frunze agatatoare

frunze transformate in organe de absorbtie

filodiile

frunze suculente

frunze transformate in solzi

frunzele plantelor insectivore.

Prefoliatia. Reprezinta modul de dezvoltare a frunzelor in muguri. Sunt doua situatii in care prefoliatia este: cutata si rasucita.

FLOAREA SI INFLORESCENTA

La plantele superioare asigura perpetuarea speciei.O floare este alcatuita din: peduncul floral, ax floral, invelisul floral. androceu si gineceu. Sunt flori fara peduncul(codita) care se numesc flori sesile.

Simetria florii poate fi actinomorfa(radiala )sau zigomorfa(bilaterala). Pozitia gineceului poate fi: inferioara, superioara, mijlocie. Florile pot fi: monoice si dioice. Polenizarea poate fi: directa - autopolenizare la plantele autogame sau indirecta la plantele alogame.

Floarea se reprezinta prin:diagrama florala si formula florala(simboluri,numere ).Studentii vor beneficia de informatii suplimentare in cadrul lucrarilor practice.

INFLORESCENTE

Inflorescente simple

inflorescente racemoase(monopodiale)

cu axul lung si subtire( amentul la salcie, racemul la traista-ciobanului);

cu axul lung si gros( spadixul la rodul-pamantului);

cu axul scurt si subtire(umbela la ceapa);

cu axul scurt si gros(capitul la trifoi, calatidiu la floarea-soarelui).

▪ inflorescente cimoase(simpodiale)

monocaziu(cima unipara);

dicaziu(cima dipara);

pleiocaziu(cima multipara)

Inflorescente compuse

▪ inflorescente homotactice(alcatuite din inflorescete simple, de acelati fel)

Exemple: spic compus la grau, racem compus la ridiche, calatidiu compusla floarea de colt

▪ inflorescente heterotactice( formate din diferite tipuri de inflorescente)

Exemple:corimbul cu calatidii la coada-soricelului, panicul spiciform la coada-vulpii, panicul cu spiculete la ovaz, spic digitat la pirul gros.

INFLORIREA

Aparitia florilor la plante este un indiciu ca acestea sunt capabile de reproducere.Inflorirea este determinata de factori de mediu ca: temperatura, umiditatea, lumina, substantele nutritive. Momentul infloririi precum sidurata infloririi variaza in functie de specie si de conditiile de mediu.

POLENIZAREA

Polenizarea este procesul prin care graunciorii de pollen din antere ajung pe stigmatul gineceului.

Polenizarea directa(autopolenizarea sau autogamia

Este polenizarea cu polen propriu(exemple: la unele graminee: orz, grau).

Polenizarea incrucisata(alogamia)

Este polenizarea cu polen strain.Factorii polenizarii sunt: gravitatia, vantul( la betulacee, fagacee), insectele(entomofila) - la cele mai multe plante alogame, pasarile(Salvia spendens), apa, omul.

SAMANTA

Samanta rezulta in urma fecundarii ovulului si dezvoltarea acestuia cu partile componente pana la maturitate.

Mofologia semintei:

▪ tegumentul seminal alcatuita din doua parti: testa si tegmen

cotiledoanele( doua la plantele dicotiledonate)

▪ embrionul - planta in miniatura si anume: radicula, tigela(tulpinita), gemula(muguras), cotiledoane

La graminee(monocotiledonate) cotiledonul este numit scutellum.

FRUCTUL

Morfologia fructului

epicarp;

mezocarp;

endocarp.

Clasificarea fructelor

fructe uscate dehiscente: folicula( spanz: Helleborus sp.), pastaia( fasole: Phaseolus vulgaris), silicva( varza: Brassica oleracea, mustar salbatic: Sinapis arvensis ), silicula( traista-ciobanului: Capsella bursa-pastoris, pungulita: Thlaspi arvense), capsula(mac: Papaver somniferum, maselarita:Hioscyamus niger, bumbac: Gossypium hirsutum);

fructe uscate indehiscente: cariopsa(grau: Triticum aestivum), nucula(tei: Tilia tomentosa), samara(ulm: Ulmus carpinifolia, frasin: Fraxinus excelsior), disamara(artar: Acer campestre), pastaie indehiscenta(sparceta: Onobrychis viciifolia)

fructe carnoase polisperme:baca(rosii: Lycopersicon esculentum, vita-de- vie: Vitis vinifera), hesperida(castan: Aesculus hippocastanum), poama(mar: Malus domestica);

fructe carnoase: drupa(caracteristica pentru prun, cires, piersic).