TRIPSUL CALIFORNIAN - Frankliniella accidentalis

TRIPSUL CALIFORNIAN - Frankliniella accidentalis

Aceasta specie este raspandita in America de Nord (SUA, Canada, etc , Noua Zeelanda, Europa ( Franta, Germania, Olanda, Cehia, Slovacia, Ungaria, etc. )In Romania a fost semnalata de Vasiliu - Oromulu Liliana ( in serele de la Isalnita (Dolj) . Figureaza pe lista daunatorilor de carantina a tarii noastre , avand in perzant o raspandire limitata la serele din Bucuresti si din unele judete (Brasov etc ).

DESCRIERE

Femela are corpul de 1 - 1,9 mm, de culoare variabila dupa sezon, de la galbui-deschis vara pana la bruna iarna. Antenele sunt formate din 8 articole. Ghetotaxia protoraceluieste caracteristica , cu cate un par setiform antero- marginali ; intre acestia din urma se gasesc, de regula, 4 peri scurti. Nervura principala a aripilor anterioare, pe toata lungimea ei, este prevazuta cu 15 pana la 18 peri, cel mai adesea intre 16 si 17. Masculul are numai 0 mm si este de culoare galbuie-deschisa.

Oul este reniform.

Larva la ecloziune este alb-hialina, apoi galbuie.

BIOLOGIE SI ECOLOGIE

In conditii de seceta tripsul se inmulteste in tot cursul anului si poate avea intre 12 si 15 generatii (Bryan si Smith, 1950, citati dupa Szabo si Vasiliu- Oromulu Liliana, 1998)

Femelele depun ouale in tesutul frunzelor, florilor si chiar a fructelor.Proloficitatea unei femele variaza intre 20 si 40 oua. Larvele care apar se dezvolta pe seama organelor respective . La incheierea dezvoltarii larvele se retrag in sol pentru transformarea in pronimfe si nimfe.

Incubatia dureaza intre 4 si 13 zile , stadiul larvelor intre 6 si 19 zile, stadiile de pronimfa si nimfa intre 4 si 12 zile, iar cel de adult (perioada preovipozitara ) intre 3 - 5 zile. O generatie se incheie intre 14 si 44 zile.

Ciclul de dezvoltare completa la temperaturile de 15, 20, 25 si 30° C este de 44,1,22,4,18,2 respectiv , 15,0 zile

PLANTA GAZDA SI MOD DE ATAC

Specie polifaga.Ataca numeroase plante legumicole si floricole din sere.Produc pagube mai mari culturilor de tomate , castraveti si ardei precum si la crizanteme , garoafe, gerbera, begonia, etc.

Adultii si larvele inteapa si sug seva din fructe, frunze si flori.Din cauza atacului pe organelle respective apar pete de decolorare, care cu timpul devin argintii si chiar brune.Boboci florali atacati nu se mai deschid.La atacuri mari se obtini productii reduse si de slaba calitate.

tripsul Californian este cunoscut ca factor activ in transmiterea virusului TSWV la tomate .

HOMOPTERA - ALEYRODIDAE

Msculita alba de sera

Musculita alba de sera este originara din regiunile tropicale ale Americii, de unde s-a raspandit in alte regiuni ale globului ( Europa, Asia, Australia etc. ). In tara noastra, ca si in toata zona temperata, se intalneste in sere pe diferite planute legumicole si ornamentale.In timpul verii este semnalata si in natura pe diferite plante cultivate sau spontane. Prima mentiune despre aceasta insecta apare in anul 1929.

DESCRIERE

Adultul, de 1,15 - 1,30 mm lungime, are corpul de culoare alb galbuie, acoperit cu o secretie pulverulenta, ceroasa, alba.Aripile sunt albe.Articolele antenale 5-7 , tibiile si tarsele picioarelor, precum si varful abdomenului sunt brune.

Oul, de 0,24 mm lungime, oval- alungit, prevazut cu un penducul scurt, de culoare verde galbuie la depunere si neagra lucitoare spre sfarsitul incubatiei.

Larva neonata, de 0,25-0,29 mm are corpul oval, de culoare galben- deschis, cu ochii rosii.In ultima varsta este de 0,75 - 0,95 si are corpul turtit sclerificat, verde palid, prevazut lateral cu o serie de spini scurti, iar dorsal cu 15 -20 peri lungi; corpul sau este alcatuit cu o secretie seroasa , alba.

BIOLOGIOE SI ECOLOGIE

Musculita alba de sera se dezvolta continuu in sere si are, in functie de factorii ecologici pana la 12 generatii pe an.

Femele depun oua pe partea inferioara a frunzelor diferitelor specii ale plantelor din sere( tomate, vinete, castraveti, muscatel etc.) in grupe de 10 20 , uneori chiar mai multe.Depunerea oualor este mai mult prelungita, timp in care o femela depune intre 100 si 500 oua.

Incubatia este de 9 -14 zile . La aparitie larvele sunt mobile si migreaza pe partea inferioara a frunzei, de obicei pe cele mai tinere, unde se fixeaza si se transforma pana la dezvoltarea in adulti.Dezvoltarea larvala dureaza intre 10 si 14 zile, perioada in care larvele naparlesc de 3 ori.Dupa a doua naparlire, larvele se transforma in puparium, iar dupa 12 - 15 zile apar adulti.

Intreg ciclu de dezvoltare la temp medie de 21°C este de 3 sapt, iar la temp de 15 °C este de 4 sapt. De regula generatiile se suprapun in cat se pot intalnii in tot cursul anului toate stadiile insectei.

In timpul veri musculita alba de sera migreaza pe diferire plante de camp, pe care continua se se inmulteasca pana in toamna.Cand temp scad o parete din ele se intorc in sere, iar cele care raman in camp sunt distruse total; la temp de 0°C .Populatia acestei specii este parazitata in mare proportie ded ciuperca Aschersonia aleyrodis si viespea Encarsia Formosa Gah.

PLANTE GAZADA SI MOD DE ATAC

Musculita alba de sera este o musculita polifaga. Ataca numeroase specii de planta legumicole( tomate, ardei, vinete,) si ornamentele (muscatel, petunii, ).

Adultii si larvele colonizeaza frunzele si lastarii din care sug continutul cellular. In urma atacului, frunzele se ingalbenesc , se usuca si cad.Plantele atacate sunt acoperite de dejectiile insectelor care favorizeaza dezvoltarea ciupercilor (alternaria spp, penicillium spp. Etc) cele mai mari pagube se inregistreaza in sere si solaria si vara chiar si in camp.

PADUCHELE CASTRAVETILOR

Acest daunator este raspandit in toate tarile de pe glob.In Romania a fost semnalat de Horvath 1897.Se intalneste pretundineni, atat pe camp, din regiunea de stepa pana in cele montane, cat si in spatiile protejate.

DESCRIRE

Virginogena aptera, lungime 0 - 1,10 mm, culoare galbena, antenele au 75% din lungimea corpului

Virginogena aripata, lungine 1,2- 1,4 mm , culoare neagra si abdomenu verde

BILOGIE SI ECOLOGIE

In camp paduchele castavetilor este o specie migratoare cu o dezvoltare holociclica dioecica.

Pe frunzele si lastarii crusinului se dezvolta in luna aprilie pana in iunie.Migreaza pe diferite plante ierboase pe care se dezvolta mai multe generatii pana in luna august.

PLANTE GAZDA SI MOD DE ATAC

Este o specie polifaga. Ataca numeroade plante cultivate si spontane, dintre care mentionam:castravete, dovlecei, pepene etc. Dintre culturile legumicole si begonia,verbena.In cele floricole, pe aceste plante se intalnesc de la rasarire pana la recoltare.Atacul este pericols in rasarirea plantelor mai ales in perioadele secetoase.Larvele si adultii colonizeaza partea inferioara a frunzelor si chiar butonii florali si florile, unde formeaza colonii.Frunzele atacate se rasucesc formand pseudocecidi,se ingalbenesc si se usuca.