Virusul X al lalelelor - Tulip virus X TVX,
Potexvirus, (Ref. Pop, 2009, TVV, IV, 299). A fost raportat prima data la Tulip spp., in Regatul Unit, in prezent fiind
raspandit in Regatul Unit si Suedia (Mowat, 1984, CMI/AAB Descr. Pl. Viruses No. 276, 4 pp). Infectii naturale s-au
gasit numai la plante de Tulipa
spp., la care boala se manifesta prin simptome persistente, constand
in formarea de dungi clorotice sau necrotice brune-cenusii pe frunze
si prezenta de dungi cu pigmentatie intensificata sau
necrotice pe suprafata petalelor. Prin inoculari artificiale, virusul
a fost transmis la Anthriscus cerefolium,
Apium graveolens, Beta vulgaris, Chenopodium amaranticolor, C. quinoa,
Coriandrum sativum, Cucumis sativus, Daucus carota, Gomphrena globosa,
Heracleum sphondylium, Lycopersicon esculentum, Nicotiana benthamiana,
Petroselinum crispum, Spinacia oleracea, Tetragonia expansa, Trifolium
incarnatum si Viola odorata, producand leziuni
locale clorotice si marmorare clorotica la Chenopodium amaranticolor, C. quinoa si Trifolium
incarnatum si infectii latente la Spinacia oleracea, Nicotiana benthamiana, Apium graveolens si Viola odorata. Virionii se gasesc in
celulele foliare epidermale, in celulele infectate observandu-se
incluziuni fusiforme continand virioni. Experimental, virusul
este transmisibil prin inoculare de suc
insa la Tulipa
infectiile reusite sunt numai ocazionale. Infectiile
naturale prin contactul dintre plante sunt considerate posibile, dar rare.
La distanta virusul se
raspandeste prin utilizarea materialului de
inmultire infectat. Sucul foliar contine
numerosi virioni. Inactivarea termica are loc la 60-65oC,
longevitatea in vitro este de 30 zile, iar dilutia limita 10-9.
Virionii sunt filamentosi, de regula flexuosi, avand
lungimea normala clara de 495 nm, diametrul de 13 nm, canalul axial
obscur, baza helixului neevidenta si pasul acestuia de 3,25 nm. La
ultracentrifugare, preparatele purificate se separa in doua
componente, genomul este ARN monocatenar, unipartit,
iar in virioni se gaseste o singura proteina
capsidala. Raspandirea virusului poate fi
prevenita prin producerea, comercializarea si plantarea materialului
saditor certificat liber de virusuri.