Virusul deformarii frunzelor afinului

Blueberry shoestring virus BSSV - Virusul deformarii frunzelor afinului, Sobemovirus, (Pop, 2009, TVV, III, 546). Diagnoza se bazeaza pe prezenta dungilor rosietice pe tulpini si utilizarea metodei serologice ELISA (Martin, 1998, Proc. Int. Symp. on Small Fruit Virus Dis., Acta Hort. 471, p.71). Boala a fost descrisa prima data la Vaccinium spp., in statul New Jersey (S.U.A.) de Hutchinson in 1950, natura ei virala fiind stabilita de Varney (1957, Phytopathology 47, 307). Este considerata indigena in S.U.A. si, probabil, Canada, fiind comuna in statele New Jersey si Michigan de unde a fost introdusa peste tot unde se cultiva afinul. Plantele infectate au cresteri anormale, iar productia de fructe este mult redusa. Infectii naturale cu acest virus s-au gasit la soiurile de afin cultivat (Vaccinium corymbosum) si la specia spontana V. angustifolium, la care produce simptome persistente care variaza cu sezonul, constand in formarea de dungi rosii pe tulpini, deformarea accentuata a frunzelor, uneori, patarea florilor si reducerea drastica a productiei. Astfel, la soiurile de afin cultivate, primele simptome constau in formarea de dungi rosii pe noile tulpini aparute primavara, mai ales pe partile expuse razelor solare, care pot fi confundate cu petele rosii confluente de pe tulpinile batrane produse de Blueberry red ringspot virus. Pe masura ce lemnul imbatraneste, patarile rosii produse de ambele virusuri tind sa devina obscure, insa, in cazul unor soiuri infectate cu BSSV, acestea raman suficient de evidente pentru a atesta prezenta virusului respectiv. Ramurelele bolnave pot fi prezente printre cele aparent sanatoase, sau ramuri fara simptome pot apare pe crengi grav atacate. Caracteristice sunt, de asemenea, simptomele foliare, care variaza in intensitate, de la frunze inguste, ascutite sau in forma de panglica, pana la frunze care manifesta numai incretirea si deformarea limbului.

Atat pe frunzele mai mult sau mai putin normale cat si pe cele malformate pot apare benzi nervuriene rosii, uneori acestea limitandu-se la nervura principala si la partea bazala a nervurilor laterale, formand un desen in forma frunzei de stejar. Florile plantelor bolnave pot fi deformate si patate cu dungi de culoare roza. Pe fructele inca verzi ale tufelor bolnave apare o colorare rosie purpurie prematura pe partea expusa soarelui, uneori acoperind o parte sau toata jumatatea superioara a boabelor, boala afectand grav cantitatea si calitatea productiei. În camp, boala afecteaza soiurile de afin albastru cu habitus inalt (June, Jersey, Burlington, Rancocas, Earlyblue si Weimouth), iar Coville si Blueray au fost infectate artificial. Simptomele plantelor de V. angustifolium sunt asemanatoare cu a celor apartinand soiurilor cultivate inalte, cu exceptia ca nu s-au observat benzi rosii in lungul nervurilor (Lockhart si Hull, 1962). Prin inoculare de suc, Lockhart si Hull (1962) au transmis virusul de la V. angustifolium la Phaseolus vulgaris soiul Slender Green, la care a produs leziuni locale clorotice mari dupa 3 zile de la inoculare, care dispar dupa 14 zile, lucrare care nu a fost insa confirmata. Ca indicatori pot fi folosite soiurile de afin foarte sensbile, ca Jersey, Burlington, sau Cobat. Virionii s-au gasit in mezofil, epiderma, meristeme, xilem, floem si parenchinul palisadic, fiind localizati in citoplasma, nuclei si vacuole citoplasmatice mici, incluziunile celulare fiind absente, iar in celulele palisadice gasindu-se materiale asemanatoare bastonaselor (Hartman s.a., 1973). Sucul foliar contine putini virioni. Virusul a fost purificat de Ramsdell (1979 a, b). Experimental, virusul poate fi transmis prin inoculare de suc (Lockhart si Hull, 1962) si altoire. În natura, se raspandeste prin afidul Masonaphis pepperi, relatia dintre virus si vector fiind de tip semi-persistent, precum si prin recoltarea de butasi pentru inmultire de la tufele infectate. Virionii sunt izometrici, de 27 nm in diametru, cu profil rotund si aranjamentul capsomerelor neevident. În preparatele purificate apare un singur component, punctul izoelectric este pH 4 - 4,7, genomul consta dintr-o singura molecula de ARN monocatenar, linear, iar virionii contin o singra proteina capsidala. Masurile de prevenire constau in recoltarea butasilor pentru plantare de la clone testate libere de virusuri, eliminarea prompta a tufelor recent infectate si combaterea sistematica a afidului vector, studii de ecologie si combatere fiind efectuate de Morimoto s.a. (1985, Phytopathology 75, 709).