Virusul dezorganizarii pitice galbene a cucurbitaceelor - Cucurbit yellow stunting disorder virus,
CYSDV, Crinivirus, Closteroviridae, (Ref.
Pop, 2009, TVV, III, 295). Virusul a fost detectat prima
data in 1982, la plante de cucurbitacee din Emiratele Arabe Unite (Hassan si Duffus, 1991, J. Agric. Sci. 2, 16) si identificat
ulterior in Spania, Portugalia, Liban, Maroc, Texas si Mexic (Kao s.a., 2000, Plant Dis. 84,
101), afectand grav culturile de cucurbitacee din sere, solarii si
camp. Virusul infecteaza castravetii (Cucumis sativus), pepenele galben (Cucumis melo), dovlecelul (Cucurbita pepo) si bostanul (Cucurbita maxima). Plantele
infectate manifesta, la inceput, pete clorotice
nervuriene pe frunzele mature, care se maresc si conflueaza,
producand ingalbenirea intregii frunze, exceptand nervurile care
raman verzi, ingalbenirea afectand esential
cantitatea si calitatea productiei, boala avand
importanta economica deosebita. Se considera ca
virusul este limitat la celulele asociate cu floemul.
În natura, virusul este transmis de
musculita alba a tutunului Bemisia
tabaci. Virionii sunt in forma de
bastonase flexibile, lungi de 750-800 nm (Liu s.a., 2000, Plant Dis. 84, 803). Genomul consta din doua molecule de ARN monocatenar, de
polaritate pozitiva. Masurile de combatere
constau in aplicarea tratamentelor chimice contra vectorului si
utilizarea masurilor culturale pentru micsorarea ataculuiu,
eficacitatea acestora fiind limitata. De perspectiva este
crearea si utilizarea in productie a soiurilor rezistente,
pana in prezent identificandu-se in C. melo germoplasma C-105, un factor de
rezistena care limiteaza raspandirea sau acumularea
virusului in sistemul vascular.