Virusul
latent al cartofului dulce - Sweet potato latent virus SPLV,
Potyvirus, Potyviridae, sinonim Sweet potato virus N, (Ref. Pop, 2009, TVV, II, 505). A fost
raportat prima data la Ipomoea
batatas soiul Tainung 63, in Taiwan (Liao s.a., 1979 agric. Res.
China 28, 127), unde este cunoscut si in prezent. Infectii
naturale s-au gasit numai la
I. batatas, simptomele
disparand la scurt timp de la infectie, majoritatea soiurilor
fiind infectate latent. Prin inoculari artificiale, virusul a fost
transmis la Chenopodium amaranticolor, C.
murale, C. quinoa, Ipomoea nil, I. setosa, Nicotiana benthaminana, N.
clevelandii, N. debneyi, N. megalosiphon si N. tabacum, producand
mozaic si piticire la Nicotiana
benthamiana, leziuni locale necrotice brune la Chenopodium amaranticolor si C. quinoa, marmorare sistemica pe
primele 6-8 frunze si lipsa simptomelor pe frunzele ulterioare la Ipomoea nil, inele clorotice la Nicotiana tabacum cv. Dutch "A",
marmorare si deformare la Nicotiana
megalosiphon si pete sub forma de intepaturi de
ac sistemice la Nicotiana clevelandii.
Virionii se gasesc in toate partile
plantelor. Virusul produce incluziuni cristaline in nucleu si
de tip "pinwheels" in citoplasma. Experimental, virusul poate fi
transmis prin inoculate de suc si altoire. În
natura se raspandeste prin tuberculi infectati.
Nu se transmite prin contactul dintre plante, iar toate
incercarile de transmitere prin afide au dat rezultate negative.
Sucul foliar contine putini virioni.
Inactivarea termica are loc la 60-65°C, longevitatea in vitro este de pana la 24
ore, iar dilutia limita 10-2-10-3. Virionii
sunt filamentosi, de regula flexuosi, avand lungimea
modala 700-750 nm, canalul central obscur si structura
helicoidala obscura, iar capsida este formata dintr-o singura proteina.
Boala este prevenita prin producerea si
plantarea materialului saditor liber de virus.