Virusul latent al papadiei

Virusul latent al papadiei - Dandelion latent virus, DaLV, Carlavirus, (Ref. Pop, 2009, TVV, IV, 98). A fost raportat prima data la Taraxacum officinale, in Columbia Britanica (John, 1982, Phytopathology 72, 1239), in prezent este raspandit in Canada, o posibila tulpina a acestuia fiind identificata in Olanda (Dijkstra s.a., 1985, Neth. J. Pl. Path. 91, 77). Infectii naturale se cunosc numai la Taraxacum officnale, care nu prezinta simptome externe. Prin inoculari artificiale, virusul a fost transmis la Chenopodium amaranticolor, C. quinoa si Gomphrena globosa, nesusceptibile fiind Brassica juncea, Capsicum frutescens, Cucumis sativus, Datura stramonium, Helianthus annuus, Lycopersicon esculentum, Nicotiana debneyi, N. glutinosa, N. tabacum, Phaseolus vulgaris, Pisum sativum, Solanum tuberosum, Verbesina encelioides, Vicia faba si Vigna unguiculata. Inoculat artificial, virusul produce leziuni locale clorotice si marmorare sistemica la Chenopodium amaranticolor si C. quinoa si leziuni locale fara simptome sistemice la Gomphrena globosa. Experimental, virusul a fost transmis prin inoculare de suc si Myzus persicae, relatia dintre virus si vector fiind de tip nepersistent. Sucul foliar contine numerosi virioni. Termoinactivarea are loc la 75-80ºC, longevitatea in vitro la 23ºC este de 5 zile, iar dilutia limita 10^-4-10^-5. Virionii sunt filamentosi, de regula flexuosi, avand o lungime modala clara de 640 nm, 12-13 nm in diametru, canalul axial evident si arhitectura helicoidala obscura. Virusul se sedimenteaza sub forma unui singur component, iar genomul este ARN monocatenar.