Virusul marmorarii morcovului - Carrot mottle virus,
CMoV, Umbravirus, (Pop, 2009, TVV, III, 54). Carrot mottley dwarf este
o boala complexa produsa de Carrot red leaf Luteovirus si Carrot mottle Umbravirus (Stubbs,
1948, Aust. J. sci. Res. 1, 303; 1952, Aust. J. sci. Res. 5, 309). De lettuce
speckles mottle Umbravirus poate fi
deosebit prin faptul ca acesta poate fi transmis prin inoculare de suc la salta
iar CMoV nu. A fost raportat prima data la D. carota in Anglia,
de Watson s.a. (1964, Ann.
appl. Biol. 54, 153). În prezent este raspandit
in Australia, Canada, Germania, Japonia, Noua Zeelanda, Regatul Unit
si S.U.A., producand pagube importante mai ales in
coinfectii cu Carrot red leaf Umbravirus
(Wolf si Schmelzer, 1972, Zbl. Bakt. II, 127, 665). În natura, virusul a fost
identificat la D. carota, Anethum
graveolens, Pastinaca sativa, Petroselinum crispum, Aegopodium podagraria, Ammi
majus, Anthriscus cerefolium, A. sylvestris si Conium maculatum,
care nu manifesta simptome externe. Dupa unii autori, plantele de D. carota infectate natural au o
dezvoltare vegetativa mai redusa decat normal, iar pe
suprafata frunzelor apare o patare galbena-verzuie, difuza,
alte simptome fiind epinastia si contorsionarea petiolurilor si
strambarea frunzelor in forma de lira.
Împreuna cu carrot red leaf virus produce boala complexa
"carrot mottley dwarf", caracterizata prin piticire severa,
asociata cu ingalbenirea si inrosirea
frunzelor. Prin inoculari artificiale, virusul a fost transmis la Apium graveolens, Capsicum annuum,
Chenopodium amaranticolor, C. capitatum, C. quinoa, Coriandrum sativum, D.
carota, Datura stramonium, Gomphrena globosa, Nicotiana benthamiana, N.
clevelandii, N. glutinosa, N. megalosiphon, N. rustica, N. tabacum,
Petroselinum crispum, Petunia hybrida, Phaseolus vulgaris, Trifolium incarnatum
si alte specii, nesusceptibila
fiind Lactuca sativa (Murant, 1975, Can. Pl. Dis. Surv. 55,
103). Inoculat artificial, virusul produce leziuni locale punctiforme
clorotice, apoi necrotice, fara infectie sistemica la Chenopodium quinoa, leziuni locale mici,
brune (iarna) la Phaseolus vulgaris
soiul The Prince, marmorari clorotice sau ingalbeniri asociate
cu pete necrotice si franarea cresterii la Coriandrum sativum, leziuni locale galbene slab necrotice si
picatele nervuriene sistemice la Nicotiana
clevelandii si inele necrotice locale si infectie
sistemica la N. tabacum,
plantele de Lactuca sativa fiind
nesusceptibile. Experimental, virusul este
transmisibil prin inoculare de suc. În natura, este transmis,
in mod persistent, prin afidul Cavariella
aegopodii, fiind retinut la naparlire si avand o
perioada de latenta scurta in vector, peroada
totala minima de la achizitionare pana la transmitere
fiind de 9 ore. Transmiterea prin vector se realizeaza
cu ajutorul unui virus ajutator (carrot red leaf virus), ARN CMoV
incapsidandu-se in capsida acestuia, devenind astfel
transmisibil prin afide (Watson
s.a., 1964, l.c.). Sursele de infectie sunt semincerii
speciilor de umbelifere cultivate si umbeliferele susceptibile spontane.
Inactivarea termica are loc la 67-70ºC, longevitatea in vitro este
de 9-24 ore, dilutia limita 10-3. Virusul a fost
partial purificat (Murant
s.a., 1969, J. gen Virol. 4, 329) este slab imunogen si lipsit de
proteina capsidala. Preparatele purificate se sedimenteaza sub
forma unui singur component, iar genomul este ARN
monocatenar, linear, monopartit. Masurile de prevenire constau in
insamantarea culturilor de morcov si alte umbelifere
susceptibile izolat de simincerii acestora si tratarea lor contra afidelor
vectoare, prin care, in Anglia, s-a obtinut o dublare a productiei de morcov.