Virusul
mozaicului striat la chloris - Chloris
striate mosaic virus,
CSMV, Mastrevirus, Geminiviridae. Sinonim: Australian wheat striate
mosaic virus.Tulpini: Chloris (C)
si Microlaena (M). Boala a fost descrisa prima data la Chloris gayana, in Australia, de Grylls (1963, Aust. J. agric. Res. 14,
143). Infectate natural cu
acest virus sunt Avena sativa, Brachiaria
subquadipara, Chloris gayana, Dactylis glomerata, Dactyloctenium australe,
Eleusine indica, Hordeum vulgare, Ixophorus unisetus, Paspalum dilatatum,
Triticum spp. si Zea mays la majoritatea speciilor virusul producand dungi sau pete mozaicale, verzi
deschis, galbene sau gri. Experimental
a fost transmis la Aegilops variabilis, Dactyloctenium
aegyptum, Eleusine coracana, Leptochloa filiformis, Lolium multiflorum, Panicum
miliaceum, Phalaris canarieusis, Setaria italica si Triticum aestivum.
Inoculat artificial, virusul produce dungi intrerupte
cenusii sau albe si reducerea vigurozitatii plantelor la Chloris gayana si dungi
intrerupte galbui la Hordeum
vulgare, Chloris gayana, inmultita vegetativ, fiind
folosita la mentinerea si multiplicarea virusului.
Avand sucul celular concentrat in particule virale, ea este utilizata si in experiente de
transmitere, vectorul Nesoclutha pallida
fiind hranit pe aceasta specie.
Virionii se gasesc in aparatul foliar,
in mezofil, meristeme si floem, fiind localizati in
nucleu, uneori, gasindu-se si in citoplasma si
vacuole. Virusul
se transmite, in mod persistent, prin cicada Nesoclutha (obscura pallida.
Perioada minima de latenta in vector este
12-14 h, iar persistenta in vector de pana la 50 zile.
Sucul extras din frunzele infectate contine numerosi virioni. La contrastarea particulelor se
foloseste acetatul de uranil si nu acid fosfotungstic. Se
recomanda fixarea virionilor cu glutaraldehida (Greber, 1986, In: Viruses of Plants
p.396. Eds A.A. Brunt s.a., 1997. Univ. Press Cambridge,
UK). Virionii sunt
ingemanati, constand din doua icosaedre incomplete,
complexul masurand 18 x 30 nm. Preparatele purificate se
sedimenteaza sub forma unei singure componente, genomul consta din
AND monocatenar, circular, unipartit, iar in virioni, se
gaseste o singura proteina capsidala. Boala poate fi prevenita prin evitarea atacului si
combaterea insectei vectoare.
.com
