Virusul mozaicului striat la chloris

Virusul mozaicului striat la chloris - Chloris striate mosaic virus, CSMV, Mastrevirus, Geminiviridae. Boala a fost descrisa prima data la Chloris gayana, in Australia (Grylls, 1963, Aust. J. agric. Res. 14, 143). Infectate natural cu acest virus sunt Avena sativa, Brachiaria subquadipara, Chloris gayana, Dactylis glomerata, Dactyloctenium australe, Eleusine indica, Hordeum vulgare, Ixophorus unisetus, Paspalum dilatatum, Triticum spp. si Zea mays la majoritatea speciilor virusul producand dungi sau pete mozaicale, verzi deschis, galbene sau gri. Experimental a fost transmis la Aegilops variabilis, Dactyloctenium aegyptum, Eleusine coracana, Leptochloa filiformis, Lolium multiflorum, Panicum miliaceum, Phalaris canarieusis, Setaria italica si Triticum aestivum (Greber, 1989, Ann. appl. Biol. 114, 471). Inoculat artificial, virusul produce dungi intrerupte cenusii sau albe si reducerea vigurozitatii plantelor la Chloris gayana si dungi intrerupte galbui la Hordeum vulgare, Chloris gayana, inmultita vegetativ, fiind folosita la mentinerea si multiplicarea virusului. Avand sucul celular concentrat in particule virale, ea este utilizata si in experiente de transmitere, vectorul Nesoclutha pallida fiind hranit pe aceasta specie. Virionii se gasesc in aparatul foliar, in mezofil, meristeme si floem, fiind localizati in nucleu, uneori, gasindu-se si in citoplasma si vacuole (Francki s.a., 1979, Ann. appl. Biol. 91, 51). Virusul se transmite, in mod persistent, prin cicada Nesoclutha (obscura pallida. Perioada minima de latenta in insecta este 12-14 h, iar persistenta in vector de pana la 50 zile. Sucul extras din frunzele infectate contine numerosi virioni. La purificare, se recomanda metoda folosita de Greber (1989, l.c.). La contrastarea particulelor se foloseste acetatul de uranil si fixarea virionilor cu glutaraldehida. Virionii sunt ingemanati, constand din doua icosaedre incomplete, complexul masurand 18 x 30 nm. Preparatele purificate se sedimenteaza sub forma unei singure componente, genomul consta din AND monocatenar, circular, unipartit, iar in virioni, se gaseste o singura proteina capsidala. Boala poate fi prevenita prin evitarea atacului si combaterea insectei vectoare.