Virusul perforarii frunzelor citrusilor

Virusul perforarii frunzelor citrusilor - Citrus tatter leaf virus, CTLV, Capillovirus. A fost raportat prima data la soiul de lamai Mayer, in California (Walace si Drake, 1962, Pl. Dis. Reptr. 46) si de Calavan s.a. (1963, Plant Dis. Reptr. 47, 971) la poraltoiul Troyer. Este raspandit in toate tarile cultivatoare de Citrus din regiunile africana, est asiatica, nord americana si pacifica, fiind cunoscut in Australia, China, Japonia, Coreea de Nord, Coreea de sud, Africa de sud, S.U.A. si alte tari. În conditii de infectii naturale, virusul produce patari clorotice, perforarea limbului si malformatiuni foliare la Citrus lemoni cv. Meyer, perforarea frunzelor sau infectii latente la C. exelsa, infectie sistemica inaparenta la portocal (C. sinensis) si cloroze internervuriene la Poncirus trifoliata. Prin inoculari artificiale a fost transmis la Chenopodium quinoa, Citrus aurantifolia, C. lemon, C. medica, C. sinensis si Poncirus trifoliata, nesusceptibile fiind Chenopodium amaranticolor, Crotalaria spectabilis, Nicotiana sylvestris, N. tabacum si Vigna unguiculata. Inoculat artificial, virusul produce leziuni locale clorotice urmate de marmorarea si incretirea frunzelor la Chenopodium quinoa, pete clorotice nervuriene la Nicotiana clevelandii si N. glutinosa, perforarea frunzelor la Citrus excelsa (din samanta), cloroze internervuriene la Citrus trifoliata si malformarea frunzelor si torsionarea tulpinii la C. sinensis x Poncirus trifoliata cv. Rusk si Poncirus trifoliata x C. paradisi cv. Swingle. Virusul se transmite prin inoculare de suc si altoire, iar in natura se raspandeste prin materialul de inmultire infectat, iar, la crin (Lilium spp.), s-a pus in evidenta si transmiterea prin samanta. Virionii sunt filamentosi, flexuosi, grosi de 19 nm, cu o lungime normala clara de 650 nm, structura helicodala fiind evidenta iar distanta dintre spire de 3 nm. Genomul consta din ARN monocatenar, iar in virioni se gaseste o singura proteina capsidala. Principalele masuri de prevenire se refera la producerea materialului saditor liber de virus.