Virusul stricului bananului

Banana streak virus BSV - Virusul stricului bananului, Badnavirus, Caulimoviridae, (Pop, 2009, TVV, III, 441). Se cunosc tulpinele australiene si nigeriene BSGFV, BSMyV si BSOLV (Geering s.a., 2000, Phytopathology 90, 921; Geering s.a., 2001, Mol. Plant Pathol. 2, 207), care prezinta heterogenitate serologica si genetica ridicata. Tulpina BSOLV este foarte comuna in noii hibrizi realizati in cadrul programului international de ameliorare a genului Musa, in Africa, America Centrala si America de Sud (Daniells s.a., 2001, Ann. Appl. Biol. 139, 51). Secventele nucleotidice ale acestei tulpini s-au gasit integrate, in mod discontinuu, in genomul nuclear al soiului Obino l'Ewai utilizat ca genitor in cadrul programelor de ameliorare, precum si alte soiuri create recent. În anumite soiuri si conditii, cum ar fi cele create la hibridare si in culturile meristematice, are loc reactivarea secventelor virusului integrat, care, eliberate din genomul gazdei, se reunesc cap la cap, formand molecula circulara infectioasa a genomului viral (Ndowora s.a., 1999, Virology 255, 214). Virusul poate fi diagnosticat prin imunoelectrono-microscopie, ELISA, IC-PCR si, mai precis, economic si rapid, prin Real-Time PCR (Delanoy s.a., 2003, Plant Dis. 87, 33). Boala a fost descrisa prima data la Musa spp. in Maroc, (Lockhart, 1986; Lockhart si Autrey, 1988), in prezent fiind considerata cea mai importanta viroza a babanului, virusul fiind raspandit in Africa (Thottappilly s.a., 1998), America Centrala (Pasberg-Gauhl s.a., 2000), America de Sud si Australia (Geering s.a., 2000), avand mari implicatii economice. La plantele de Musa spp. infectate natural, boala se manifesta prin striuri foliare clorotice, piticire, aparitia de crapaturi si necroze interne la pseudotulpini si fructe, necrozarea in forma de tigara a frunzelor si formarea de manunchiuri de lastari in lungul pseudotulpinilor (Pasberg-Gauhl s.a., 2000). Inoculat artificial, virusul produce striuri foliare clorotice si necrotice la Musa spp. Experimental, virusul se transmite prin inoculare de suc, iar in natura se raspadeste prin multiplicarea materialului de inmultire infectat. Virionii sunt baciliformi, de 119/30 nm. Genomul este ADN dublucatenar circular. Pentru prevenirea si stoparea raspandirii virusului se aplica masurile de carantina fitosanitara, producerea si plantarea de material liber de virus eliminarea din cultura a plantelor infectate si cultivarea soiurilor tolerante.