Virusul stricului
meisoirului - Digitaria streak virus DSV, Mastrevirus, Geminiviridae, (Ref. Pop,
2009, TVV, II, 146). A fost descris
prima data la Digitaria setigera (syn.
D. sanguinalis), in Vanuatu
(Dollet s.a., 1986, J. gen.
Virol. 67, 933), unde este raspandit
si in prezent. Plantele infectate natural manifesta striuri inguste
alburii sau leziuni locale lungi de 1-3 nm. Uneori,
apar si leziuni locale clorotice, adesea galbene, mai late, cu marginea
difuza. Experimental, virusul a fost transmis si la Avena sativa, Hordeum vulgare si Zea mays, care reactioneaza prin striuri clorotice,
leziuni locale si deformarea plantelor, nesusceptibile fiind plantele de Nicotiana tabacum. În
experimentari si la mentinerea si multiplicarea virusului
se folosesc, mai des, plante de Digitaria
sanguinalis. Virionii se
gasesc in celulele foliare infectate din mezofil si meristeme,
fiind localizati in nuclei si vacuolele celulare.Virusul
formeaza incluziuni cristaline in nuclei si placi mari neregulate de virioni aranjati in
randuri regulate. Experimental, virusul nu a putut fi transmis prin inoculare de suc,
nici prin altoire. În natura, se transmite
prin insecta Nesoclutha declivata (Cicadellidae).
Relatia dintre virus si vector este de tip
persistent, virusul nemultiplicandu-se in vector si
netransmitandu-se congenital la urmasi. Sucul foliar contine putini virioni. Pentru diagnosticare
se foloseste imunoelectronomicroscopia cu colorare negativa. Virionii sunt
ingemanati, fara anvelopa, avand 18 nm
in diametru si lungimea de 30 nm, profil unghiular si
aranjamentul capsomerelor evident, in preparatele purificate
aparand o singura fractie. Genomul consta din AND
monocatenar, circular, unipartit, cu patru cadre de citire in virioni se gaseste
o singura proteina capsidala, iar genomul se replica in
nuclei.