Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » chimie
Pile de combustie

Pile de combustie


PILE DE COMBUSTIE

Ideea pilei de combustie - inceputul secolului XIX H. Davy,

Ø       posibilitatea realizarii 1839 - avocatul englez, Sir William R. Grove care folosea hidrogenul, pe care il oxida cu oxigen intr-un voltametru.

Ø       1932 Francis Bacon - prima pila de combustie functionala, hidrogen - oxigen cu electrolit alcalin.



Ø       Bacon si col. - sistem de pile de combustiede 5 kW.

Ø       cercetarile au fost impulsionate si finantate de NASA - National Aeronautics and Space Administration

Ø       Validarea PC - in prin programele Gemini (pila de combustie H2/O2 cu electrolit polimer solid, (realizata de General Electric) si Apollo (pila H2/O2 alcalina (Pratt si Whitney, dupa Bacon).

Ø       Interesul tot mai mare strans legat de alternativa pe care ele o constituie pentru motoarele cu ardere interna, puternic poluante.

Pilele de combustie - deosebit de atractive prin caracteristicile pe care le prezinta:

v    randament energetic ridicat;

v    poluare chimica si acustica nula sau foarte scazuta amplasate in centrele oraselor sau chiar in cladiri locuite;

v    atingerea instantanee a parametrilor de functionare;

v    existenta unui numar mare de combustibili oxidabili electrochimic;

v    realizare modulara usoara,

v    flexiibilitate in amplasare,

v    adaptabilitatea la un mediu termic foarte larg.

Daca se valorifica (prin cogenerare) si caldura ce insoteste transformarea energetica din pilele de combustie randamentul de conversie se ridica la 90%.

PRINCIPIUL FUNCTIONARII PILELOR DE COMBUSTIE

Principiu de functionare : un combustibil (hidrogenul, metanolul, CO sau unele hidrocarburi - gaze naturale) alimentat continuu la anod este oxidat catalitic la catod cu oxigen sau aer .

Combustibilul - alimentat la anod, ionizeaza catalitic.

Electronii - prin circuitul exterior (alimenteaza consumatorul de energie electrica) la catod reduc oxidantul.

Ionii formati la anod traverseaza electrolitul spre catod, reactioneaza cu ionii oxidantului generand produsi secundari (in principal apa ) si caldura.


O2

 
H2

 

H2O

 

Consumator

de energie

 


Reactiile potential active (RPA) si reactia globala (REMA) din pila H2 - O2

v    la anod

2H2 + 4HO- → 4H2O + 4e-

v    la catod

O2 + 2H2O + 4e- → 4HO-

v    REMA

2H2 + O2 → 2H2O

TIPURI DE PILE DE COMBUSTIE

Dupa modul de alimentare cu combustibil

o      pile de combustie directe combustibilul nemodificat;

o      indirecte - combustibil obtinut prin conversie catalitica si

o      regenerative combustibil regenerat intr-o instalatie anexa pilei.

Pile de combustie

Caracteristici de finctionare

Combustibil/oxidant

A. Directe

a) reci

t < 100 0C

H2/O2; compusi organici/O2; compusi cu azot/O2, H2O2; metal/O2, halogn.

b) calde

t ÷ 200 - 750 0C

H2/O2; CO/O2; NH3/O2;

c) fierbinti

t  > 750 0C

H2/O2; CO/O2

d) biochimice

glucoza/O2; hidrati de carbon/O2; uree/O2;

B) Indirecte

Cu sistem de reformare

gaz natural/O2; metanol/O2; etanol/O2; carbune/O2; NH3/O2;

C) Regenerative

termic, electric, fotochimic, radiochimic.

Diverse cupluri

Denumirea uzuala, sub care se comercializeaza tine cont de natura electrolitului. Astfel exista:

pile de combustie alcaline (AFC - Alkaline Fuel Cell),

pile de combustie acide (PAFC - Phosfophoric Acid Fuel Cell),

pile de combustie cu carbonati topiti (MCFC - Molten Carbonate Fuel Cell) ,

pile de combustie cu oxizi solizi (SOFC - Solid Oxide Fuel Cell) si

pile de combustie cu membrane polimerice schimbatoare de ioni ( PEMFC - Proton Excenge Membrane Fuel Cell).

Principalele caracteristici ale celor mai dezvoltate pile de combustie

AFC

PAFC

MCFC

SOFC

PEMFC

Electrolit

Hidroxid de potasiu, imobilizat

Acid fosforic,

imobilizat

Carbonati topiti,

imobilizati

Oxizi solizi

Membrane schimbatoare de ioni

Temperatura de operare ( C)

Combustibil

H2, CH3OH

H2, reformat

H2/ CO2, reformat

H2/ CO2 /CH4, reformat

H2, reformat

Oxidant

O2/aer

O2/aer

CO2/ O2/aer

O2/aer

O2/aer

Purtator de sarcina

HO-

H+

CO32-

O2-

H+

Catalizatori

Pt

Pt

Ni

Perovschiti

Pt

Presiune de operare (atm)

Cogenerare caldura

eventual

eventual

da

da

nu

Randament (%) fara cogenerare

PERFORMANTE SI UTILIZARI

Pila de combustie alcalina H2 - O2

v    Puterea : - ordinul catorva wati (sateliti meteorologici pentru comunicatii); sute de kW ( nave - laborator deservite de oameni); cuprinsa intre 300 W si 5 MW (microcentrale electrice)

v    1998, la Londra (Anglia) a fost lansat de catre compania ZEVCO (Zero Emmision Vehicle Company) un prototip de taxi alimentat de o baterie de pile de combustie alcaline cu o putere de 5.000 W.

PILE DE COMBUSTIE CU ELECTROLIT ACID

q alimentarea unor consumatori stationari, in spitale, hotele, cladiri oficiale, scoli, instalatii militare, aeropoarte (terminale).

q unitati comercializate - putere intre 50 si 200 kW dar au fost construite prototipuri capabile sa furnizeze 1MW sau 5MW.

q in Japonia, Statele Unite ale Americii si Europa, exista in stare de functionare peste 200 de unitati de pile de combustie cu acid fosforic avand o putere instalata de peste 75 MW.

PILE DE COMBUSTIE CU ELECTROLIT TOPIT

Ø  aplicatii terestre stationare centralele electrice cu puteri 10kW - 2MW alimentarea unor unitati industriale izolate pentru care cheltuielile de transport a energiei produse de termo sau hidrocentrale sunt mult mai mari.

PILE DE COMBUSTIE CU ELECTROLIT SOLID

¨   Gabaritul redus - aplicatii urbane, centrale electrice bazate pe sistem hibrid: pila de combustie - turbina cu abur - 250 kW si 25 MW.

PILE DE COMBUSTIE CU ELECTROLIT MEMBRANA

POLIMERICA





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului

Detectia radiatiilor
REACTIILE DINTRE ALIAJE SI CAPTUSEALA CUPTORULUI - ALIEREA
Nucleotide - Mono si difosfat nucleozide
Metale folosite in stomatologie
Carbonati
SCHEME DE PRINCIPIU PENTRU SISTEMELE DE DISTRIBUTIE A GAZELOR
STUDIU DOCUMENTAR PRIVIND UTILIZAREA POLIMERILOR CA MATERIALE BIOCOMPATIBILE
OXIDAREA CARBURII DE CALCIU

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu