SAPUNURI - Sapunurile

SAPUNURI

Sapunurile sunt saruri asa acizilor grasi, sau ale acizilor naftenici sau ale acizilor rezinici. Sapunurile pentru spalat sunt sapunurile alca­line, saruri de sodiu sau potasiu ai acestor acizi. In ultimii ani productia mondiala de sapun este in usoara scadere, ca o urmare a fabricarii unor agenti de spalare (detergenti) sintetici, ca : alchil­benzen-sulfonatul de sodiu, sarurile de sodiu ale alcoolilor sulfati si alte produse.

Metoda veche de fabricare a sapunurilor necesitand o instalatie simpla (un cazan) consta in fierberea materiei grase cu hidroxid do sodiu in decurs de mai multe ore. Are loc reactia :

In cazanul de fierbere, la sfarsitul acestei reactii, se gaseste un amestec practic omogen. Pentru a separa sapunul se adauga sare de bucatarie si se lasa in repaus ; sarea de bucatarie precipita sa­punul. Dupa cateva ore se observa ca s-au format doua straturi :

stratul superior, ce consta din sapun (care mai contine circa 50% apa), si stratul inferior din 12% NaCl, 5°/o glicerina, cateva procente de sapun, impuritati diverse si restul apa.

Stratul superior se toarna in forme, de exemplu in lazi de lemn, si se lasa sa se intareasca prin racire. Blocul de sapun format se taie cu un fir metalic in calupuri, se stanteaza cu denumirea fabricii, se usuca intr-un uscator cu aer; cald si se trimite la depozit. Stratul inferior se supune unor procese de purificare, concentrari si distilari, in vederea separarii glicerinei.

Industria moderna abandoneaza aceasta metoda, deoarece glicerina este greu de recuperat, iar sapunul obtinut nu este de calitate supe­rioara.

Metodele moderne de fabricare a sapunului sunt continue si pornesc de la acizi grasi distilati care se pot obtine si din materii grase de calitate inferioara, deci ieftine.

Fabricarea continua a sapunului. Acizii grasi distilati, in cazul cand se fabrica in apropierea sectiei de sapun, se aduc sub forma topita, la 50-80°C, pe conducte termoizolate ; la fel se pot aduce si de ia distante mai mari (de ordinul sutelor de kilometri), in cis­terne auto sau de cale ferata de asemenea termoizolate.

Hidroxidul de sodiu se aduce sub forma de solutie apoasa, con­centrata, in, cisterne.

Dupa cum se vede, in figura de mai jos pompa P1 preia acizii grasi, iar pompa; P2 - solutia de hidroxid de sodiu din cate un rezervor.

Cunoscandu-se indicele de aciditate a acizilor grasi si concentra­tia solutiei de hidroxid de sodiu, debitul celor doua pompe poate fi reglat in asa fel ca in reactorul cilindric, prevazut cu trei sicane si trei agitatoare, sa intre cantitatile stoechiometrice din cei doi reactanti. In practica este foarte important ca sapunul sa fie neu­tru. Un exces de hidroxid de sodiu (alcalinitate libera) provoaca degradarea tesaturilor supuse spalarii sau pielea de pe maini. In schimb, un exces de acizi grasi diminueaza puterea de spalare.

Sapunul brut care iese din reactor trece printr-un pH-metru special care corecteaza in mod automat deficientele, injectand dupa nevoie hidroxid de sodiu sau acizi grasi in cantitatea necesara obtinerii unei bune neutralitati.

Procesul de saponificare are loc sub presiunea de 3 at si du­reaza 30 min.

Fabricarea sapunului de rufe. In acest scop se utilizeaza un amestec de acizi grasi mai ieftini proveniti, de exemplu, din seu de bovine si ulei de floarea-soarelui. Sapunul lichid obtinut in instalatia descrisa mai sus se trimite intr-o instalatie de racire unde se solidifica in blocuri, se taie, in calupuri, se stanteaza si se tri­mite la depozit.

Fabricarea sapunului de toaleta. In acest scop se utilizeaza un amestec de acizi, grasi de calitate superioara proveniti din ulei de cocos, grasimi animale, uleiuri vegetale etc., cu colofoniu de cu­loare foarte deschisa. Se lucreaza in instalatia descrisa mai sus.

Blocurile de sapun, se taie in felii subtiri si se introduc intr-un uscator cu aer cald dupa care se amesteca pe valuri cu diferite ingrediente, ca : materii colorante si parfumuri. Masa obtinuta se preseaza in forme corespunzatoare purtand inscriptii cu denumirea sapunului, dupa care urmeaza ambalarea in cartoane individuale si apoi in, lazi.

Sapunurile altor metale. Sapunurile metalelor alcaline sint so­lubile in apa, spre deosebire de sapunurile metalelor grele, care sunt insolubile in apa, dar solubile in hidrocarburi. Acest lucru prezinta o mare importanta practica, deoarece avem posibilitatea sa utilizam metalele grele drept catalizatori omogeni in diferite procese chimice.

Naftenatul de cobalt se prepara printr-o reactie de dubla sub­stitutie. Intr-o solutie fierbinte de hidroxid de sodiu 2% se adauga acizi naftenici pana la neutralizare. Solutia de naftenat de sodiu astfel obtinuta se trateaza cu o solutie diluata de sulfat de cobalt sub continua agitare. Are loc reactie :

2R-COONa + CoSO4 (R-COO)2CO + Na2SO4

Sulfatul de sodiu ramane dizolvat in apa de reactie in timp ce naftenatul de cobalt, de culoare violeta, se separa sub forma unui strat vascos care se solidifica la rece dand o masa cu aspect rasinos.

Dizolvand naftenatul de cobalt in toluen, acesta poate fi oxidat in faza lichida prin barbotare de aer la acid benzoic.

Naftenatul de cobalt se utilizeaza ca sicativ in industria pelicu­logenelor.

Naftenatul de mangan, naftenatul de plumb, linoleatul de mangan si linoleatul de plumb se utilizeaza de asemenea ca sicativi. Acesti sicativi se fabrica in tara noastra la uzina 'Dero' - Ploiesti.

Sarurile de bariu, calciu, cadmiu si si de aluminiu ale acizilor grasi si sintetici se utilizeaza ca adaosuri la prelucrarea materialelor plastice..