Reflectarea geometriei si dinamicii ciocnirii in comportarea nucleonilor participanti si spectatori

Reflectarea geometriei si dinamicii ciocnirii in comportarea nucleonilor participanti si spectatori

Este de asteptat ca geometria ciocnirii sa fie reflectata de comportarea nucleonilor participanti si spectatori. În functie de aceasta exista mecanisme de reactie (ciocnire) specifice. De aceea, este de asteptat sa apara comportari specifice in ciocniri centrale si in ciocniri periferice. De asemenea, numarul de participanti, respectiv, de spectatori, poate influenta evolutia regiunii participante dupa creare. În consecinta, un astfel de studiu ar putea fi de interes pentru obtinerea informatiilor dinamice necesare.

Deoarece Colaborarea SKM 200 de la IUCN Dubna a realizat un numar mare de ciocniri, simetrice sau profund asimetrice, in moduri de declansare diferite, o astfel de analiza, care nu implica corectii suplimentare in raport cu sistemul de detectori si cu modul de obtinere a rezultatelor experimentale, este posibila si utila in cunoasterea dinamicii ciocnirilor nucleare relativiste si in determinarea unor aspecte legate de comportarea materiei nucleare aflate in conditii deosebite de densitate si temperatura.

Obtinerea numarului de protoni participanti in ciocniri nucleu-nucleu la 4.5 A GeV/c se face pe baza relatiei (II.46), cu explicitarea tipurilor si numarului de fragmente asociate pentru fiecare caz in parte. Relatia la care se ajunge este urmatoarea [4,5,20,45,60]:

, (II.47)

unde este numarul de particule cu impuls p ³ 3.5 GeV/c pe particula, produse in intervalul unghiular corespunzator modului de declansare a camerei cu streamer a spectrometrului SKM 200, T(q_ch q_n), este numarul de fragmente pozitive, de ionizare mare, care au lungimea corzii trasei mai mica decat o valoare r, este numarul de fragmente pozitive, de ionizare mare, care au lungimea corzii trasei cuprinsa intre r si R, cu , este numarul de fragmente pozitive, de ionizare mare, care ies din camera si au un impuls , unde este impulsul Fermi.

Valorile specifice diferitelor marimi incluse in relatia (II.47), stabilite in functie de caracteristicile tehnice si performantele spectrometrului SKM 200, cele ale masei de explorare folosita pentru explorare si masurare si conditiile cinematice specifice ciocnirilor considerate, precum si modul de lucru pentru obtinerea datelor si rezultatelor experimentale sunt date in lucrarea [20].

Avand in vedere importanta pentru obtinerea unor rezultate experimentale si pentru descrierea fenomenologica a dinamicii ciocnirii trebuie mentionat aici ca, din considerente de conservare a numarului de nucleoni (masei) si numarului atomic (sarcinii), s-a propus introducerea unei relatii de legatura intre numarul de nucleoni participanti, Q_N, si numarul de protoni participanti, Q, de forma urmatoare [3-5,45,60]:

, (II.48)

unde A_P,T sunt numerele de masa ale nucleelor proiectil si, respectiv, tinta, iar Z_P,T sunt numerele atomice ale acelorasi nuclee.

Rezultatele astfel obtinute pot fi utilizate pentru a da o descriere fenomenologica, geometrica, dinamicii ciocnirilor nucleare relativiste la energii de cativa GeV/nucleon.