ASOCIATII NATURALE DE ROCI MAGMATICE

ASOCIATII NATURALE DE ROCI MAGMATICE

Pentru a putea intelege cateva elemente privind petrografia regionala a rocilor magmatice, trebuiesc definite cateva notiuni de esenta. Notiunea de asociatie naturala de roci desemneaza modul in care se asocieaza in litosfera rocile, ca urmare a desfasurarii proceselor genetice. Elementul hotarator pentru conturarea notiunii il reprezinta sursa comuna pentru toate rocile care fac parte din asociatie. Notiunea comagmatic (= consagvin) are acest inteles, de derivare a rocilor dintr-un unic corp de magma. Cu alte cuvinte, asociatii de doua sau mai multe specii petrografice rezultate prin diferentiere dintr-un acelasi corp magmatic.

Un prim element definitoriu il reprezinta distributia spatiala a rocilor, care poate fi prin contacte, apropiere sau pur si simplu repartitie. Toate acestea trebuie sa sugereze apartenenta la acelasi proces genetic.

Suprafata pe care se distribuie o asociatie naturala de roci magmatice se poate face pornind de la nivelul tectonicii globale in placi si se numeste provincie petrografica. Din acest context se pot distinge magmatismul de la marginea placilor si cel din interiorul acestora (fig. 36 - plansa XI).

La marginea placilor se disting situatiile de convergenta (coliziune). Aici sunt generate magme si prin urmare, asociatii de roci magmatice cu un caracter tholeitic, calcoalcalin, shoshonitic.

La marginile divergente se formeaza asociatii cu un caracter tholeitic. In cazul rifturilor din domeniul continental apar, pe langa primele si asociatii cu un caracter calcoalcalin.

Magmatismul din interiorul placilor este reprezentat prin zonele fierbinti (hotspot). O prima concluzie este aceea ca, atat in domeniul oceanic cat si in cel continental, sunt generate magme, care formeaza asociatii de roci cu un caracter atat alcalin cat si nealcalin (tholeitic).

Aceasta este o imagine bine conturata, raportata in mod clar la modelul tectonicii globale. Exista insa si asociatii a caror eventuala aparitie genetica este, deocamdata, incerta din acest punct de vedere.

Pentru simplificare, exista relatii intre tipurile fundamentale de magme si conditiile tectostructurale de generare. Pe baza acestor tipuri "fundamentale" se poate explica aparitia celor mai multe dintre asociatiile naturale de roci magmatice. Ideal este ca, aceste asociatii de roci sa fie discutate pe relatia: asociatie de roci - tip de magma - conditii tectostructurale.

1. ASOCIATIILE DE ROCI DIN REGIUNILE DE EXPANSIUNE A LITOSFEREI

Magmele alcaline si nealcaline, generate in regiunile de expansiune litosferica sunt fundamental bazice. In consecinta, asociatiile de roci care iau nastere sunt esentialmente bazaltice, cu o participare modesta a diferentiatelor cu un caracter acid si intermediar.

Pe baza compozitiei mineralogice normate CIPW, tipurile de bazalte pot fi sistematizate in:

a) bazalt cu Q si Hy (cuart si hypersten);

b) bazalt cu Hy si Ol (hypersten si olivina);

c) bazalt cu Ol (olivina);

d) bazalt cu Ne (nefelin).

Aceasta clasificare se fundamenteaza in realitate pe gradul de saturare in SiO₂ si din acest motiv este adesea insuficienta, deoarece nu se tine seama de raportul alcalii/alumina si continutul de alcalii, esentiale pentru denumirea bazaltelor.

1.1. REGIUNILE DE EXPASIUNE DIN DOMENIUL OCEANIC (RIFT)

Aici sunt eliberate magme bazice tholeitice. In rifturile active sunt cunoscute si magme cu un caracter alcalin (probabil datorate unor zone fierbinti care se gasesc pe traseul riftului sau in imediata apropiere a sa). Natura tholeitica arata ca aceste magme au fost generate la adancimi reduse in astenosfera.

Produsele zonelor de rift sunt bazaltele. In ansamblu, asociatiile ofiolitice sunt cele care caracterizeaza produsele rifturilor actuale. Se accepta ca asociatiile peridotit - serpentinitice si spilitice reprezinta portiuni vechi ale litosferei oceanice.

Asociatiile ofiolitice

Ofiolite = o asociatie de roci consangvine cu un caracter bazic si ultrabazic, de natura efuziva si intrusiva:

- peridotite (π serpentinizat);

- gabbrouri (ω);

- bazalte ( β);

- diabaze;

- spilite;

- norite.

De cele mai multe ori, acestora li se adauga o patura de roci sedimentare argiloase si silicioase, de mare adancime. Caracterul chimic general este bazic si partial ultrabazic si nealcalin, tholeitic. Ele apar de regula in muntii de cutare, adica in vechi regiuni orogene si extrem de rar in alte situatii. Cea mai frecventa pozitie a lor este cea alohtona fata de contextul petrogenetic in care apar (fig. 37 - plansa XI).

Un exemplu concludent este complexul ofiolitic din Cipru (Mv.Trodos), Grecia continentala (Vourinos); regiunile orogene mezozoice din America de Nord si partea vestica a Pacificului.

Alcatuirea si structura asociatiilor ofiolitice se dovedesc asemanatoare cu cele ale litosferei oceanice actuale. De aici afirmatia ca asociatiile ofiolitice reprezinta fragmente vechi de cruste oceanice, scoase la zi prin procesele de cutare, care le-au afectat pe acestea, in ultimele momente ale coliziunii si inchiderii bazinelor oceanice. In istoria lor se pot distinge (fig. 38 - plansa XII):

a) momentul consolidarii magmelor (aparitia rocilor) in cadrul riftului suboceanic si in imediata lui vecinatate;

b) etapa cand aceste roci au constituit parte din crusta oceanica si s-au deplasat lateral datorita expansiunii fundului oceanic;

c) momentul exondarii lor prin procese tectonice.

In acest context, o parte din rocile care constituie fundurile oceanice vor deveni asociatii ofiolitice in momentul inchiderii bazinelor oceanice in care se gasesc.

Asociatiile ofiolitice pot deveni interesante prin aparitia unor concentratii de minerale utile generate prin diferentiere gravitationala in partea inferioara sau ca urmare a circulatiei de solutii hidrotermale in litosfera oceanica (de regula in partea superioara a coloanei).

In Romania ele apar in sudul si estul M-tilor Apuseni (M-tii Muresului, Trascau). Ele nu au extremitatea inferioara si superioara a coloanei, dar au ceva concentratii de magnetit si titano-magnetit nesemnificative.

Asociatia peridotit - serpentinitica

Aceasta asociatie este alcatuita din dunite si peridotite, majoritatea serpentinizate. Ea apare in aceleasi conditii ca asociatiile ofiolitice, fiind interpretata ca extremitatea inferioara a unei asociatii ofiolitice, posibil chiar fragmente din mantaua superioara.

ex. M-tii Alpi, Dinari, Urali, Appalasi.

Aceste asociatii sunt uneori interesante pentru cromit, magnetit, platina.

Asociatia spilitica

Spilitele sunt roci bazice efuzive caracterizate prin asociatia albit - oligoclaz + clorit + calcit. Ele sunt in fond bazalte cu albit, prin urmare bazalte sodice.

1.2. REGIUNILE DE EXPANSIUNE DIN DOMENIUL

CONTINENTAL

In mod paradoxal sunt mai putin cunoscute decat cele din domeniul oceanic. Procesele de expansiune sunt ramase intr-un stadiu incipient, inca departe de etapa de instalare a unui regim propriu-zis de expansiune. Practic, ne aflam in situatia unor procese de fracturare a litosferei si numai in putine cazuri de formare de litosfera noua (expansiune ss.).

Regiunea care confera cel mai bine aceste lucruri, este riftul est-african. Asociatiile de roci nascute in astfel de zone apar in doua situatii:

1.asociatii de roci aparute acolo unde s-a produs fracturarea litosferei si s-au format cel mult mari fose;

2. asociatii de roci aparute in regiunile unde s-a format litosfera noua.

Cele doua situatii se deosebesc din punct de vedere al manifestarilor vulcanice precum si al produselor.

Asociatiile din fose au un caracter alcalin, puternic alcalin si au luat nastere prin activitate de tip central, in timp ce asociatiile de roci din litosfera noua au capatat un caracter tholeitic si au luat nastere prin activitatea de tip fisural.

Asociatia bazaltelor de platou

Aceasta asociatie este caracteristica zonelor unde procesul de expansiune a atins, probabil, stadii mai avansate. Un model in acest sens il constituie Islanda. Aici, asociatia de roci este alcatuita numai din bazalte si foarte rar roci andezitice. Caracterul chimic este alcalin-tholeitic si foarte rar alcalin. Procesul de diferentiere pare sa fi fost absent.

Rocile formeaza stive groase. In extremitatea inferioara apar dyck-uri tot cu un caracter bazaltic. Intre curgerile de lave se gasesc soluri si depozite cu un caracter lacustru (prin urmare punerea in loc s-a facut subaerian). Stivele de curgeri determina forme morfologice de platou (fig. 39 - plansa XII).

Cele mai cunoscute asemenea asociatii sunt: America de Nord (Platoul Columbiei-River, Platoul Snake River), America de Sud (Patagonia), Africa - Est (Platoul Etiopian), Siberia - Est, China - Nord, Groelanda de Est si Vest, Islanda.

Asociatiile bazaltelor de platou sunt interpretate ca fiind generate prin vulcanism fisural, in regiuni unde litosfera a fost fisurata in intregime, permitand ascensiunea magmelor din manta. Acolo unde nu a avut loc o ascensiune, curgerile de bazalte s-au pastrat integral pana astazi. Acolo unde cele doua blocuri continentale au inceput sa se indeparteze, a aparut o depresiune (rift) care a fost inundata de ocean. Platoul de bazalte (β) initial a fost dizlocat, remaniat, bazaltele devenind coaste ale noului bazin (ex. Coastele Est si Vest ale Groelandei si Islanda).

Nu sunt cunoscute concentratii de minerale. In Romania nu exista astfel de asociatii de roci.

Asociatiile de roci bazice alcaline din fosele continentale

Modelul pentru aceste asociatii il reprezinta Riftul Est African.

Caracterul chimic este alcalin si extrem de alcalin in care domina roci mafice. Nu sunt excluse roci neutre si chiar acide. Rocile sunt de natura vulcanica. Vulcanismul este de tip central si mixt, rocile cuprinzand intreaga gama de la bazalt la riolit. Distributia rocilor este controlata de tectonica. Fosele au luat nastere dupa faza bazaltelor de platou (fisurare) si indepartarea celor doua blocuri. In fapt, riftul Est African, este dezvoltat pe o directia N-S. El reprezinta un mare sistem de dizlocatii insotite de prabusiri ale litosferei, care au dus la formarea de fose cu largimi de 8 - 10 km. Riftul are o lungime de aproximativ 5000 km si se continua in Nord pana in Siria (Asia Mica).

2. ASOCIATII DE ROCI DIN REGIUNILE DE SUBDUCTIE SI  COLIZIUNE A PLACILOR

In aceste zone iau nastere magme nealcaline. Manifestarile au loc atat la suprafata (regiuni vulcanice cu asociatii andezitice) cat si in profunzime (asociatii de roci granitice). Manifestarile andezitice apar atunci cand placile care converg sunt alcatuite din crusta oceanica. Se constata de asemenea o dezvoltare a proceselor metasomatice (granitizari). Manifestarile granitice apar in prezenta blocurilor continentale, aflate in procesul de subductie.

Intre cele doua aspecte, de suprafata (manifestari andezitice) si de profunzime (manifestari granitice) exista o diferenta de timp: fenomenele intrusive sunt mai timpurii si deci, functie de desfasurarea orogenezei, sunt considerate sinorogene; cele extrusive sunt mai tarzii si prin urmare sunt considerate ca subsecvente (tardeorogene) fata de orogeneza. Nu se exclude posibilitatea ca cele doua manifestari sa aiba loc in momente sensibil apropiate, sau chiar in cadrul aceleasi etape, deci simultan.

1. Asociatia andezitica

Ea este constituita din roci vulcanice (andezite bazaltoide, dacite, riolite, trahite, bazalte) atat ca roci masive, cat si ca roci fragmentare (piroclastite). Aceste manifestari vulcanice pot fi insotite de manifestari hipabisale (corespondente celor vulcanice - ex. dioritul microgranular sub forma de piroclastite). Rocile sunt rezultatul unei activitati vulcanice tip central cu un caracter mixt. Formele de zacamant sunt: panza de lava, neck-ul, dyck-ul, lacolitul, stratul (de piroclastite). Asociatia apare intotdeauna cu un caracter alcalin, in cea mai mare parte a cazurilor calco-alcalin.

Asociatiile andezitice apar in litosfera in moduri variate, controlate de varsta lor si prin urmare de eroziunea carora le-au fost supuse. Manifestarile tinere (tertiare) si recente-actuale, constituie regiuni cu o dezvoltare liniara (L = sute de Km, l = zeci de Km - fig.40 - plansa XIII), paralele cu lanturile de munti de cutare (regiunile orogene) sau cu zonele de subductie active. In cazul formatiunilor mai vechi, eroziunea a putut indeparta panzele de lave, stratele de piroclastite, scotand la zi roci hipoabisale, care nu au decat o dezvoltare punctuala (fig.40 - plansa XIII).

Rocile andezitice sunt foarte sensibile la factori exogeni si endogeni. De aceea, procesele de alterare si metamorfism sunt foarte frecvente si cu atat mai pregnante, cu cat formatiunile sunt mai vechi. De aici, diferentierea care se face intre manifestarile tertiare (noi) - neovulcanite si pretertiare (vechi) - paleovulcanite (corespondentele porfir cuartifer - riolit, porfirit - andezinit, melafir - bazalt, diabaz - dolerit).

Asociatiile andezitice apar de cele mai multe ori pe un fundament (litosfera) continental si foarte rar fundament oceanic (lanturi de insule cu un caracter tholeitic). Cele doua cazuri reprezinta situatia afundarii unei placi oceanice sub alta sau sub una continentala - vestul oceanului Pacific (fig.41 - plansa XIII).

Prin urmare, magmele care au generat asociatiile andezitice s-au format prin topirea crustelor oceanice (compozitie bazica + sedimente) rezultand o topitura cu un caracter intermediar.

In cadrul asociatiilor andezinitice, se constata numeroase variatii petrografice si chimice, de la o regiune la alta si chiar in cadrul aceleasi regiuni. Acest lucru se poate explica satisfacator prin:

- variatia larga a sedimentelor in diverse zone ale placii;

- grosimea si natura crustei de magma in ascensiune;

- viteza de afundare a crustei;

- adancimea de topire a crustei subduse.

Principalele lanturi andezitice, actuale si recente se gasesc in imediata apropiere a zonelor de subductie active. Iata cateva exemple: regiunea circumpacifica,vestul Oceanului Indian etc..

Lanturi andezitice (Neogene, Paleogene) se gasesc si in regiunile cu evolutie practic incheiata (lipirea blocurilor continentale), cum ar fi Lantul Carpatic, Muntii Caucaz, vestul lantului Himalaian. Asociatiile mai vechi sunt mult mai rare si mai putin semnificative.

Conform teoriei tectonicii in placi, existenta unui lant vulcanic andezitic presupune, in mod logic existenta in imediata apropiere a unei margini de placa sub care s-a produs afundarea unei cruste oceanice.

Din punct de vedere al substantelor minerale utile, apar: filoane si impregnatii de oxizi, sulfuri simple si complexe, aur, argint impreuna cu ganga de cuart, calcit, sulfati.

In Romania, cel mai elocvent exemplu il constituie lantul vulcanic din Carpatii Orientali care cuprinde M-tii Oas, Gutai, Tibles, Bargau, Calimani, Gurghiu, Harghita, cat si zona muntilor Apuseni (Metaliferi).

2. Asociatiile granitice sunt cele mai raspandite asociatii ale magmatismului plutonic sau hipabisal. Acestea sunt caracterizate prin:

a) din punct de vedere petrografic, predomina granitele la care se mai adauga toate celelalte specii petrografice de mare adancime si anume granodiorite, diorite, tonalite, monzonite, gabbrouri, sienite;

b) caracterul chimic este fie nealcalin, fie totdeauna calco-alcalin si este asemanator cu cel al asociatiilor andezitice;

c)    asociatiile granitice apar in zone orogene de varsta diferita. Prezenta la suprafata se datoreste fenomenului de eroziune (zonele orogene vechi). In zonele foarte tinere, probabil nu au fost scoase inca la zi. Ele constituie zone alungite, paralele cu lanturile de munti de cutare (de cele mai multe ori in regiunile formatiunilor metamorfice, dar adesea si in formatiuni sedimentare). Lungimea este mai mare de 1000 Km, iar latimea mai mare de 100 Km. Atunci cand apar in cadrul scuturilor sau platformelor, asociatiile granitice reprezinta fragmente din regiuni orogene mai vechi, prinse in cadrul blocurilor continentale, prin sudarea sau coliziunea a doua placi;

d) forma de zacamant tipica pentru asociatiile granitice este batholitul (simplu sau compus din numeroase corpuri puse in loc in momente diferite, dar sudate intre ele). Asociatiile granitice mai de suprafata apar sub forma de lacolite;

e) studiul sistemelor de fisuri de contractie este o chestiune de mare interes pentru asociatiile de granite. In timpul racirii maselor de magme, iau nastere doua sisteme de fisuri:

- unul paralel cu suprafata de pierdere a caldurii constituit din plane paralele intre ele, care determina o descuamare, cojire a corpului;

- unul "radiar", constituit din plane perpendiculare pe acesta.

Ambele sisteme sunt dezvoltate in partea periferica a corpurilor. Studiul fisurilor ingaduie intelegerea formei corpului de roca precum si a dezvoltarii lui in profunzime.

f) Compozitia mineralogica. In ciuda unei alcatuiri simple (Q,A,P + M), granitele se pot prezenta sub diverse aspecte mineralogice. Compozitia mineralogica dezvaluie de fapt, aspecte particulare ale procesului de consolidare.

Semnificatie genetica au in mod special prezenta microclinului sau ortozei, dezamestecurilor pertitice, concresterilor grafice, albitului, mineralelor mafice (Bi, Ho). La acestea se adauga varietatile structurale, macro- si microgranulare, pertitice, porfirice, mirmechitice.

Asociatiile granitice sunt foarte raspandite pe suprafata scoartei terestre. Ele apar in lanturile orogene de toate varstele: regiunea circumpacifica si lantul alpino-himalaian.

ex.: Masivul Arran (Scotia) - sub forma de stock (fig.42 - plansa XIV);

ex. : Batholitul din M-tii Sierra Nevada; M-tii Cascadelor (S.U.A.).

Ambele tipuri de granite sunt generate de aceeasi magma. Granitul microgranular constituie o intruziune ulterioara;

g) asociatii granitice care au luat nastere prin consolidarea intracrustala a magmelor generate prin subductie. Ele pot fi privite, deci, ca un corespondent al asociatiilor andezitice, in adancime. Dupa timpul de punere in loc se disting: asociatii granitice pre-, sin- si tardeorogene. Pe langa asociatiile granitice cu geneza magmatica, se accepta astazi si granite provenite prin procese metamorfice de temperatura scazuta;

h) sunt cunoscute substante minerale utile cu un caracter filonian, de temperatura mare (pneumatolitice - casiterit) cat si de temperatura mica (hidrotermal). In Romania ele apar in vestul Carpatilor Meridionali, M-tii Apuseni - asociatii granitice foarte vechi. Exista si asociatii granitice din ciclul alpin (mai noi), cu arie de raspandire mai redusa.

ASOCIATII DE ROCI GENERATE DE ZONE FIERBINTI

Principalul model este partea centrala a Bazinului Pacific si este reprezentat de cele trei siruri de insule si munti vulcanici submarini care au centre de activitate actuala in Hawai, Sala y Gomez si Mc Donald (submarin). Pe langa aceste puncte fierbinti din litosfera oceanica, mai exista puncte fierbinsi si in litosfera continentala.

3.1. ASOCIATII NASCUTE PE LITOSFERA OCEANICA

Cea mai renumita este zona oceanului Pacific. Asociatia este prin esenta bazaltica. Roca de baza este un bazalt olivina. Din magma corespunzatoare acesteia au existat trei tendinte de diferentiere:

- imbogatire in minerale mafice, rezultand bazalte cu olivine:

- oceanite (foarte bogate in olivine);

- ankaramite (foarte bogate in augit);

- imbogatire in SiO₂ - andezite, trahite;

- imbogatire in alcalii: tefrite (bazalte cu nefelin) fonolite dolerite.

Rocile au fost puse in loc prin aparate de tip central. Ele constituie serii tholeitice consolidate din magme a caror provenienta este in manta. Iata cateva exemple:

Oc. Atlantic: insulele Sf. Elena, Tristan de Cunha, Ascension, Gough, Bouvet - sunt produse ale punctelor fierbinti care se gasesc chiar pe traseul riftului. Ele sunt alcatuite din toata seria de roci bazice la acide, bogate in nefelin si leucit.

Islanda - pe langa produsele tholeitice ale riftului, apar si roci alcaline generate de un vulcanism de tip central, inca activ. Zona fierbinte se gaseste chiar pe rift.

doua exemple de roci mai vechi se gasesc in bazinul oceanic Indian: cordiliera Ninetyeast (muntii vulcanici submarini de natura bazaltica) si lantul de munti submarini si insulele vulcanice Chango-Laccadive cu un caracter bazaltic.

PRODUSE ALE ZONEI FIERBINTI DIN CADRUL LITOSFEREI CONTINENTALE

Modelul este reprezentat de seria bazalte-andezite-dacite cu un cracter calco-alcalin din regiunea Parcului National Yellowstone (vestul S.U.A.). Aceasta categorie de roci face parte din punctele fierbinti care se deplaseaza odata cu placa litosferica. Aici, in acest parc, activitatea vulcanica s-a incheiat, dar exista o intensa activitate postvulcanica.

Se cunosc si zone unde vulcanismul este inca activ. Un exemplu il constituie Insulele Canare, Insulele Capului Verde, (bazalte, trahite, fonolite). Un alt exemplu il constituie platoul Deccan (India) unde se gasesc bazalte olivine, depuse in conditii subaeriene care constituie o stiva de circa 2000 m grosime. In interiorul acestor placi se gasesc resturi de mici aparate de tip central. Acest platou este considerat ca fiind rezultatul punctelor fierbinti care au generat si insulele Chagos-Laccadive (in momentul cand India a trecut pe deasupra acestui punct).

In Europa, intre valea Rinului si valea Oderului exista un sir de corpuri de roci extrusive si intrusive, de dimensiuni mici cu roci de tipul bazaltelor plagioclazice, cu nefelin, melilit, cu olivina si tefrite, bazanite, fonolite, nefelinite. Se presupune existenta unei zone fierbinti in regiunea vaii Rinului.

In Africa exista zona Bazinului Ciad, predominant bazaltic si de asemenea Tibesti in Asia etc..

4. ASOCIATII DE ROCI MAGMATICE CU POZITIE

TECTOSTRUCTURALA NECLARIFICATA

Exista situatii in care modelul tectonicii globale nu corespunde, conditiile tectostructurale neputand fi precizate. Pentru aceste situatii, se poate presupune ca:

- exista o cunoastere incompleta asupra acestora;

- ele au luat nastere in alte conditii decat cele cerute de tectonica globala (acest lucru este perfect posibil pentru ca este vorba de asociatii de varsta cambriana).

1. Asociatii gabbroice stratificate:

a. Din punct de vedere petrografic ele sunt alcatuite din gabbrouri, norite la care se adauga peridotite, harzburgite, anortozite, diorite, formand paturi orizontale care dau aspectul de statificatie, in cadrul unor lopolite de mari dimensiuni. Succesiunea rocilor este in esenta peridotit - gabbrou + anortozit - gabbrou granofiric. Ele au luat nastere in urma unor procese de diferentiere - cu acumulare gravitationala si prin flotare a cristalelor - intr-o magma bazica cu un caracter tholeitic. Aceste procese au dus la formarea unor strate compacte de magnetit, illmenit, cromit. Ele se gasesc in formatiuni foarte vechi, din scuturi.

a.    Corpul de la Buschweld (Africa de Sud). Se gaseste in formatiuni metamorfice ale cratonului Kaapvaal. El constituie un mare lopolit - 450/250 Km (fig.43 - plansa XIV), in baza caruia au fost detectate canale de alimentare, prin care magma era injectata. Stratificatia este evidenta, atat la nivel petrografic cat si mineralogic, chimic. El cuprinde 5 orizonturi principale in care exista 10 nivele de magnetit compact. Asociatia are un caracter tholeitic. In acest caz este vorba de un magnetism intraplaca.

c. Corpul de la Muscox (Scutul Canadian - fig.44 - plansa XIV). Acest corp este tot un lopolit care afloreaza pe 100/10 Km. El este prezent sub un acoperis de formatiuni mai recente. Asociatia petrografica este reprezentata de gabbrouri, peridotite, dunite, piroxenite, picrite (300-400 m grosime, insumand in total circa 2000 m in zona cu dezvoltare maxima). In acestea se gasesc numeroase nivele de magnetit, cromit, illmenit. Ea este intrusa in gnaise si granite mai vechi. Asociatia are un caracter tholeitic si reprezinta un magnetism intraplaca.

d. Corpul de la Skaergaard (Groelanda - fig.45 - plansa XV). Varsta sa este eocena. Magma a traversat fundamentul cristalin si sedimentele cretacice. Ulterior punerii in loc au fost intruse numeroase dyck-uri de roci bazice. Structura sa stratificata a luat nastere prin cristalizare fractionata, urmata de acumularea pe cale gravitationala si prin intermediul curentilor de convectie. In Romania nu exista astfel de asociatii.

2. Asociatiile de sienite cu nefelin

Din punct de vedere petrografic, ele cuprind sienite nefelinice in foarte multe tipuri mineralogice si structurale (ijolite, nefelinite, foiaite). Magmele au avut un caracter alcalin, puternic sodic. Foarte caracteristic este aspectul inelar al ariei de aflorare (se pot distinge uneori 10 inele concentrice). O asemenea forma de aflorare corespunde unor forme de zacamant de tipul dyck-uri inelare, panze conice. Ele apar in Scuturile Scandinav, Siberian, S-W African, Brazilian.

Masivul Hibin (Peninsula Kola) este constituit din 10 inele - sienite, foiaite) care prezinta concentratii de "pamanturi rare". Alte corpuri asemanatoare: Ivigtut (Groelanda) si Grabenul Oslo. Magmele acestor asociatii provin din manta, magmatismul specific fiind cel de interplaca.

Masivul Ditrau este situat in Carpatii Orientali, fiind constituit din sienite cu nefelin, granite alcalino-feldspatice, roci foiaitice, essexite, foide. Conditiile de formare si chiar petrografia sunt inca in discutie, sau daca vreti, incerte.

3. Asociatiile anortozitice (roci alcatuite din feldspati plagioclazi). Pe langa acestea mai pot apare gabbrouri. Ele sunt corpuri de dimensiuni mici, cu varste foarte mari, intruse in formatiunile metamorfice ale scuturilor precambriene. Anortozitele si gabbrourile formeaza magme bazice cu acumulare gravitationala si flotare a cristalelor. Magmele provin din manta si au un caracter tholeitic. De ele nu sunt legate substante minerale utile.

ex. Adirondack, Nain, Nichikaman - Scutul Canadian;

Groenlanda de SV.

4. Asociatii de carbonatite si roci mafice alcaline

Carbonatite = roci alcatuite numai din carbonati (CaCO₃, dolomit, ankerit).

ex. vulcanii din Marele Rift Est African. Acestea au produs lave constituite din Na₂CO₃. Alaturi de carbonati, se mai asociaza sienite nefelinice, piroxenite care constituie partea cea mai mare a corpurilor. Ele apar in scuturi precambriane si au diametre mici. Au o structura inelara foarte slab exprimata. Magmele provin din manta si au un caracter alcalin. Au sau nu "pamanturi rare".

ex. Alno (Suedia), Magnet-Cave (SUA), vulcanul Oldainyo Lengai (Africa de Est).

5. Asociatii ignimbritice

Ignimbrite = roci vulcanice fragmentare, coerente sau necoerente care au luat nastere prin emisiunea fisurala a unor lave extrem de bogate in componenti gazosi. Bulele erau asa de numeroase, incat ajungeau sa formeze un "fond" in care materia magmatica aparea numai ca particule de mici dimensiuni. Astfel de magme erau niste emulsii, "spume". Dupa depunerea pe sol, particulele din partea superioara a paturii formate se aplatizau si se sudau intre ele datorita greutatii partii superioare a acesteia. Roca formata era coerenta, cu particulele de sticla aplatizate. Fiecare emisiune, dadea nastere la astfel de secvente. Cantitatea mare de materie emisa facea ca relieful initial sa fie "ingropat" si sa ia nastere forme morfologice de platou (fig.46 - plansa XV).

Astfel de asociatii au fost descrise in regiuni cu vulcanism vechi si nou. Pozitia lor tectono-structurala nu este cunoscuta. Nu exista substante minerale utile. In Romania, zona muntilor Vladeasa (M-tii Apuseni) este un exemplu elocvent.

6. Asociatii lamprofirice:

Lamprofire = roci inchise la culoare, formate predominant din feldspati (feldspati alcalini si plagioclazi) si subordonat mafice. Ele se prezinta in majoritatea cazurilor alterate. Aceste asociatii apar numai in dyck-uri si filoane de dimensiuni mici, pe un fond de roci metamorfice. Ele iau nastere din magme formate in manta. In Romania, zona cristalino-mezozoica a Carpatilor Orientali si Meridionali este recunoscuta pentru asemenea fenomene.