Bioacumularea

BIOACUMULAREA

FORMAREA ORIZONTURILOR  A, O SI T

acumularea in sol a substantelor organice caracteristice

Orizontul A

bioacumulare de materiei organice bine humificata si intim amestecata cu materia minerala a solului

Am

- zone mai putin umede

- vegetatie ierboasa sau mixta

- reactie alcalina, neutra sau slab acida

- material parental carbonatic

- humus mull calcic

- culoare inchisa, afanat, bine structurat

-grad de saturatie in baze > 53%

Au

- mediu umed, rece

- material parental acid

- pajisti organice secundare

- humus mull forestier

- grad de saturatie in baze<53%

Orizontul O

- bioacumulare de materie organica in diferite grade de humificare si neamestecata cu partea minerala a solului

Ao

- zone foarte umede si reci, pe roci dure aflate aproape de suprafata

- zone umede forestiere

- paduri cu litiera saraca

- reactie acida

- grosime redusa

- culoare deschisa

Ol - litiera, material organic proaspat, nedescompus sau foarte putin descompus

Of - orizont de fermentatie format din materie organica incomplet descompusa;

Oh - orizont de humificare, stadiu foarte avansat de descompunere;

- orizont folic peste 20 cm grosime.

Orizontul T

- bioacumulare prin inmagazinarea masiva de resturi organice

- caracteristic suprafetelor cu exces permanent de umiditate si vegetatie higrofila

ARGILIZAREA

FORMAREA ORIZONTULUI Bv

-imbogatirea unui orizont cu argila formata "in situ", prin alterarea silicatilor primari si formarea de silicati secundari.

-proces caracteristic pentru solurile formate in zona de silvostepa sau in zona forestiera (paduri de foioase si de amestec).

Orizontul Bv(cambic) verwitterung = alterare

- sarac in humus

- culoare ruginie sau roscata (oxizi de fier liberi rezultati prin alterarea silicatilor primari)

- structura poliedrica, subpoliedrica sau prismatica

B de culoare sau structura sau de alterare

specific pentru solurile din clasa cambisoluri (eutricambosoluri si districambosoluri) si pentru subtipurile cambice ale unor tipuri de sol.

ARGILOILUVIEREA

FORMAREA ORIZONTURILOR Bt si E

climat umed, regim hidric periodic percolativ care genereaza doua procese distincte: translocarea particulelor argiloase si depunerea acestora.

levigarea CaCO₃ si debazificarea complexului coloidal, cationii de Ca si Mg sunt partial inlocuiti cu cationi de H, producand acidifierea solutiei solului.

Eluvierea particulelor argiloase + iluviere (depunere) a particulelor coloidale

Orizontul E (eluvial) - El, Ea

imbogatit rezidual in silice si particule de cuart

culoare albicioasa luvisoluri

Orizontul Bt (argic)

- rezultat prin acumulare de argila eluviata

acumularea oxizilor de Fe

culoare marmorata

Uneori formarea orizontului Bt nu este insotita de separarea deasupra lui a unui orizont El sau Ea ci a unui orizont cu caractere atat de iluviere cat si de acumulare a humusului de tip mull. Acest orizont se numeste molic eluvial, se noteaza cu Ame si este specific faeoziomurilor greice.

Daca orizontul E patrunde in orizontul B sub forma de limbi, orizontul astfel format se noteaza cu E+B, poarta denumirea de orizont glosic (lat. glossa = limba) luvosolul glosic.

trecerea intre orizontul Ea sau El si Bt se face treptat, situatie in care se separa un orizont de tranzitie ce se noteaza E/B.

Uneori insa trecerea este brusca; acest caracter se numeste planic adica separarea a doua planuri cat priveste continutul de argila, denumit si schimbare texturala brusca sau abrupta.

Caracterele planice sunt specifice planosolurilor, care se datoreaza manifestarii intense a proceselor de iluviere - eluviere sau a unui material bistratificat din care primul strat este sarac in argila, iar al doilea bogat in argila.

CHILUVIEREA SAU SPODOSOLIZAREA

FORMAREA ORIZONTURILOR Ea, Bhs si Bs

-Migrarea sescvioizilor de fier/aluminiu si a fractiunilor humice din orizontul superior si acumularea lor in orizontul inferior

-climat umed si rece

-pH< 5

-vegetatie de conifere

-descompunere lenta de catre ciuperci acizi fulvici

-alterare inaintata a silicatilor silice si sescvioizi de Fe si Al

Orizontul Ea (eluvial albic)

Eluviat de baze, hidroxizi si humus imbogatit rezidual in silice si particule de cuart culoare cenusie deschisa

Orizontul B spodic

- Bhs-humicoferiiulvial

rezultat prin acumulare de argila eluviata, acizii humici si oxizi de Fe culoare neagra, neagra cafenie

- Bs-feriiluvial

- acumulare mare de hidroxizi de Fe si Al

- culoare portocalie

CRIPTOPODZOLIREA

FORMAREA ORIZONTULUI Bcp

Specifica podzolurilor care au evoluat o perioada indelungata de timp sub vegetatie ierboasa procesul de bioacumulare este reprezentat de acumularea intensa de materie organica acida, inchisa la culoare, la nivelul orizonturilor A, E si B spodic, mascandu-le

Orizontul B criptospodic Bcp

-orizont spodic de iluviere a materialului amorf activ, predominant humic si aluminic

- nu mai prezinta coloritul roscat specific orizontului spodic, sau acest colorit este mascat de continutul ridicat de materie organica (peste 10%).

- diferentierea dintre orizonturi nu se mai evidentiaza morfologic, ci doar pe baza analizelor chimice de laborator.

- orizontul E este practic "inecat in humus", partea minerala a orizontului ramine alba la ardere in cazul criptopodzolurilor si galbuie - caramizie in cazul subtipurilor de sol prespodice.

GLEIZAREA

FORMAREA ORIZONTURILOR Gr, Go

Excesul prelungit de umiditate, datorat apelor freatice aflate aproape de suprafata solului, climat umed si rece

Proces de reducere a Fe si Mn in profilul de sol datorita apei freatice

Orizont gleic - G

Orizontul Gr (gleic de reducere)

intensitate mare a proceselor de reducere a compusilor de Fe si Mn; se caracterizeaza prin culori verzui, albastrui, vinetii

Orizontul Go (gleic de oxido/reducere)

se formeaza in conditii de exces de apa mai putin accentuat in anumite perioade ale anului, motiv pentru care compusii de Fe si Mn se prezinta atat in stare redusa cat si in stare oxidata

culorile caracteristice : pete verzui, albastrui si vinetii determinate de procesul de reducere, precum si pete rosiatice, ruginii si galbui determinate de procesul de oxidare.

STAGNOGLEIZAREA

FORMAREA ORIZONTULUI  W

Procesul de reducere a Fe si Mn care are loc datorita stagnarii apei de precipitatii in profilul de sol, deasupra unui orizont impermeabil sau slab permeabil orizont specific pentru hidrisoluri (stagnosoluri, gleiosoluri, limnosoluri), precum si pentru subtipurile gleice si stagnice ale altor tipuri de sol.

Orizontul W (stagnogleic)

- aspect marmorat in care culorile de reducere, prezente atat pe fetele cat si in interiorul elementelor structurale, ocupa peste 50% din suprafata rezultata prin sectionarea elementelor structurale;

- precipitare a sescvioizilor sub forma de pelicule si concretiuni;

SALINIZAREA SI ALCALIZAREA

FORMAREA ORIZONTURILOR sa,sc,ac, na

Salinizarea reprezinta procesul de imbogatire a solului in saruri usor solubile, adica peste 0,10-0,15%.

Alcalizarea reprezinta procesul de imbogatire a complexului coloidal al solului in ioni de sodiu adsorbiti peste 5%.

Orizontul sa (salic)

acumularea de saruri solubile este mai mare de 1-1,5%

Orizontul sc (hiposalic)

saruri usor solubile intre 0,1% - 1% daca tipul de salinizare este cloruric si intre 0,15% - 1,5% daca tipul de salinizare este sulfatic

Orizontul na (natric sau alcalic)

-saturatie in Na⁺ schimbabil mai mare de 15% pe o grosime de cel putin 10 cm.

Orizontul ac (hiponatric sau hiposodic)

- saturatie in natriu de 5 - 15% cu o grosime minima de 10 cm.

Procesele de salinizare sunt mai frecvent intalnite in zonele putin umede, chiar aride, pe terenurile cu ape freatice situate la adancimi mici si bogate in saruri de sodiu, situatie in care, sarurile se ridica odata cu apa si se depun, uneori chiar la suprafata, unde formeaza o crusta.

Orizontul salic si hiposalic se grefeaza pe alte orizonturi genetice. Ex. Aosa, Amsa, Aosc.

Cand coboara nivelul apei freatice, acumularea sarurilor la suprafata inceteaza si precipitatiile le antreneaza in profunzime.

In conditiile reactiei puternic alcaline a solutiei solului (datorita prezentei Na₂CO₃ si continut mare de Na⁺ in complexul coloidal), humusul si argila, saturate cu cationi de Na dispersati in apa, migreaza in adancime.

In acest fel, la adancimea de 20-25 cm, se formeaza un orizont argiloiluvial, cu un continut de Na in complexul coloidal de peste 15%. Acest orizont se numeste Bt natric si se noteaza cu simbolul Btna sau Bt solonetic deoarece este specific pentru tipul solonet.

Orizontul salic (sa) este specific pentru solonceacuri iar orizontul natric (Btna) pentru soloneturi, adica pentru clasa salsodisoluri.

Procesul de carbonatoiluviere. Formarea orizontului Cca.

-procesul de spalare a carbonatilor din orizonturile superioare si depunerea lor in profunzime carbonatoiluviere

-orizont carbonatoacumulativ si se noteaza cu simbolul Cca cand are mai mult de 12% CaCO₃ si Ck cand are mai putin de 12% CaCO₃.

-se mai poate forma si prin depunerea hidrochimica a carbonatilor din panza freatica, in zona de interferenta a fronturilor de umezire freatica.

-Regradarea carbonatilor - procesul pedogenetic de carbonatare a orizonturilor superioare ale solului odata cu precipitarea carbonatilor din apa capilara sau cand fauna din sol aduce material carbonatic din orizonturile inferioare

-este specifica in general spatiilor protejate, solurilor de pe terase, formate pe coluvii, iar morfologic se prezinta sub forma de eflorescente, pete, pseudomicelii, etc.

Procese vertice. Formarea orizontului Y

-In soluri cu peste 30% argila gonflanta

-in perioada uscata, ca urmare a contractiei puternice a materialelor argiloase, se formeaza crapaturi largi (>1cm) care are drept urmare fragmentarea in agregate mari;

-in perioadele umede, datorita gonflarii, agregatele apasa unele asupra altora, sunt intoarse sau rasturnate iar suprafetele sunt lustruite.

-orizont vertic (lat. verto = a intoarce) care se noteaza cu y, alaturi de simbolul orizontului cu care se asociaza. Ex. Ay, By, Cy s.a.

-"relief de gilgai".

Daca continutul solului in argila nesmectitica depaseste 45%, orizontul se numeste pelic si se noteaza cu simbolul z.

Morfologic, orizontul vertic are o structura sfenoidala si fete de alunecare la suprafata agregatelor structurale oblice (inclinare 10-60⁰ fata de planul orizontal), la suprafata prezinta o retea poligonala de crapaturi.

Orizontul pelic nu prezinta structura sfenoidala si fete oblice de alunecare, doar o impachetare densa.

Procese vermice

-Specifice solurilor cu intensa activitate a faunei .

-Sunt considerate vermice solurile care prezinta in proportie de peste 50% din volumul orizontului A si de peste 25% din volumul orizontului urmator, canale de rame, coprolite sau galerii de animale umplute cu materiale aduse din orizonturile supra sau subiacente.

Formarea de allofane si a orizontului andic (an)

-Determinate de prezenta in sol a unor cantitati apreciabile de allofane, imogolit, ferihidrit sau complecsi alumino - humici rezultate din alterarea moderata a depozitelor piroclastice.

- Orizontul de acumulare a acestor allofane se numeste orizont andic, notat cu simbolul an

-In afara de andosol (jap. ando = vulcan), procese andice mai apar si la subtipurile andice ale altor soluri formate pe materiale parentale vulcanice (eutricambosoluri andice, districambosoluri andice, erodosoluri andice)

5. Alcatuirea profilului de sol  

Profilul solului - reprezinta o succesiune de straturi deosebite ca aspect, de la suprafata pana la roca mama.

Orizont genetic - este un strat paralel cu suprafata terenului, care prezinta proprietati morfologice diferite de cele ale straturilor supra sau subiacente

Orizont mineral - orizontul care contine cel mult 35% materie organica, daca partea minerala are peste 60% argila sau cel mult 20% materie organica daca nu contine argila.

Orizont organic orizontul format prin acumulare si descompunere de material organic si care contine cel putin 35% materie organica daca partea minerala are peste 60% argila sau cel putin 20% materie organica daca nu contine argila.

material organo-mineral este considerat materialul mineral care contine intre 25 si 35% materie organica, daca continutul de argila este peste 60% sau intre 5 si 20% materie organica daca nu contine argila, (la continuturi intermediare de argila limitele mentionate se modifica proportional cu acestea).

Incadrarea solurilor in clase (categorii sau taxoni) se realizeaza pe baza unor elemente diagnostice: orizonturi diagnostice si caractere diagnostice.

Orizont diagnostic - este considerat orice orizont care constituie un criteriu pentru definirea unitatilor taxonomice superioare din sistemul de taxonomie a solurilor. Un orizont diagnostic este definit atat prin caracterele generate de procesul de pedogeneza care l-a creat, cat si prin alte insusiri, exprimate cantitativ, cum sunt: grosimea, culoarea, continutul de materie organica, etc.

Orizonturile diagnostice nu sunt echivalente orizonturilor pedogenetice care sunt definite calitativ, desi uneori se suprapun pe profil.

Orizonturile diagnostice sunt definite cantitativ, prin proprietati masurabile, utilizate pentru identificarea si diferentierea unitatilor de sol.

Orizonturile diagnostice pot fi:

-PRINCIPALE

-DE ASOCIERE

-SPECIALE

Caracter diagnostic - este considerat orice insusire sau grup de insusiri folosite drept criterii pentru definirea unitatilor din sistemul de taxonomie a solurilor.

Sunt caracterele care nu sunt incluse in definitia orizonturilor diagnostice ci se refera la alte caracteristici importante ale solului sau care, asociate cu anumite orizonturi diagnostice, fac ca aceste orizonturi sa fie folosite diferentiat in clasificare, sunt considerate caractere diagnostice.

Material parental diagnostic - se refera la materialele parentale care imprima solului unele caractere specifice nelegate de procesele de pedogeneza, ci indeosebi de substratul mineral al solului, fie cu caracter permanent, fie numai in primele faze de evolutie a acestuia.

Material fluvic - sedimente aluviale, marine si lacustre, care primesc straturi noi la diferite intervale

Material scheletic calcarifer - roci calcaroase sau materiale parentale provenite din dezagregarea unor roci calcaroase.

Material antropogen - material mineral sau organic neconsolidat, rezultat din activitati umane: deponii, halde de steril, depozite de gunoaie sau deseuri, care nu au suferit o solificare de lunga durata

Material marnic - provenite din transformarea marnelor, marnelor argiloase sau argilelor marnoase, contin peste 33% argila si peste 14% carbonati

Material erubazic - rezultate din dezagregarea si alterarea rocilor ultrabazice necarbonatice: piroxenite, gabrouri, serpentine.

ORIZONTURI DE SOL

Orizonturi principale

Orizont o-(organic nehidromorf) - rezultat prin acumulare de material organic la suprafata solului care nu este saturat cu apa decat cateva zile pe an, iar fractia minerala este foarte redusa (mai putin de jumatate din greutate). Se dezvolta pe solurile de sub padure si este constituit din:

Ol - litiera, material organic proaspat, nedescompus sau foarte putin descompus

Of - orizont de fermentatie format din materie organica incomplet descompusa, cu resturi organice cu structura caracteristica vizibila cu ochiul liber sau cu lupa.

Oh - orizont de humificare, materialul organic se afla intr-un stadiu foarte avansat de descompunere, structura resturilor organice vizibila numai cu lupa.

Orizont A-(bioacumulativ) - orizont mineral format la suprafata sau sub un orizont O:

-acumulare de materie organica intim amestecata cu fractiunea minerala;

-nu manifesta proprietati caracteristice orizontului E sau B;

-proprietati rezultate in urma cultivarii, pasunatului sau altor activitati similare

-Sunt considerate orizonturi A si straturile arate, notate cu Ap, chiar daca sunt grefate direct pe orizonturi E, B sau C.

Orizontul T (organic hidromorf sau turbos)

-patura organica de suprafata sau de subsuprafata, format la mica adancime, constituita predominant din material organic in diferite stadii de descompunere si care este saturata cu apa perioade lungi (de peste o luna) in cei mai multi ani, cu exceptia solurilor drenate artificial.

Orizont E-eluvial - este un orizont mineral notat cu E si caracterizat prin:

- continut mai scazut de argila si/sau sescvioizi si materie organica;

- culori deschise avand in stare umeda valori de 4 si mai mari iar in stare uscata mai mari de 5;

- lipsit de structura sau cu structura lamelara.

-Simbolul E poate fi utilizat fara a se tine cont de pozitia in profil, pentru toate orizonturile care indeplinesc cerintele mentionate si care sunt rezultatul unei pedogeneze

-este in general, dar nu si in mod necesar, de culoare mai deschisa decat un orizont B subiacent. In anumite soluri, culoarea este cea a particulelor de nisip si de praf, dar in altele, pelicule de oxizi de fier sau alti compusi mascheaza culoarea particulelor primare.

-un orizont E se diferentiaza de un orizont B subiacent, in acelasi profil, printr-o culoare de valoare mai ridicata sau de croma mai mica, sau prin amandoua, ori printr-o textura mai grosiera sau prin combinarea acestor caracteristici.

Orizont B

-sau orizont de subsuprafata

este un orizont mineral, format sub un orizont A, O sau E, care a pierdut in totalitate structura initiala a rocii, caracterizat prin :

-concentrare iluviala, singura sau in combinatie, de argila silicatica, substante amorfe active compuse din materie organica si compusi (oxizi) cu aluminiu, cu sau fara fier ;

-levigare a carbonatilor;

-pelicule de argila si sescvioxizi care imprima o culoare cu o valoare mai mica sau o croma mai mare sau o nunata mai rosie decat orizontul supra sau subiacent, fara iluviere aparenta de oxizi de fier ;

- alterare care genereaza sau elibereaza argila silicatica si/sau oxizi si care formeaza structura poliedrica sau prismatica daca au loc schimbari de volum odata cu modificarea continutului de umiditate ;

casant la presare intre degete 

Toate orizonturile B sunt de subsuprafata, cu exceptia cazurilor cand o parte din profil a fost erodat sau decopertat.

Orizont C

-orizont mineral situat in partea inferioara a profilului, constituit din materiale neconsolidate

- poate reprezenta sau nu materialul parental al orizonturilor supraiacente.

Poate fi:

Cn - fara carbonati

Ck - cu carbonati, de regula reziduali

- Sunt considerate orizonturi C si materialele geologice relativ compacte care se desfac in 24 de ore, daca fragmentele uscate sunt puse in apa, sau daca in stare umeda pot fi sfaramate

Orizont R

- orizont mineral, situat la baza profilului, constituit din roci compacte, nu poate fi sapat, are crapaturi. Se includ si straturile de pietris, pitetrisurile cimentate sau rocile fisurate. Poate reprezenta sau nu materialul parental. Poate fi :

Rn - stratul R este nefisurat si impermeabil

Rp - strat fisurat, permeabil sau este format din fragmente de roca sau pietris fluviatil (cu mai putin de 10% material fin).

Orizont G

Orizonturi de asociere

-orizont mineral format in conditiile unui mediu saturat cu apa, cel putin o parte din an, determinat de apa freatica situata la adancime mica.

- Se gaseste in general sub un orizont T sau asociat cu A, B sau C

Gleic de reducere: Gr, format in conditii predominant de anaerobioza :

- colorit uniform cu culori de reducere sau aspect marmorat. Culori de reducere sunt culori neutrale N (cu crome de 1 sau mai mici), culori mai spre albastru decat 10YR, nuante 2,5Y - 10Y cu crome de 1,5 sau mai mici.

- exces de umiditate din apa freatica o mare parte din an. Acest caracter poate lipsi daca solul este artificial drenat, dar revine daca se inlatura drenajul.

G de oxidare - reducere: Go, este orizont G format in conditii de aerobioza alternand cu perioada de anaerobioza:

aspect marmorat in care culorile de reducere apar in proportie de 16 - 50%. Culori in nuante de 10YR si mai rosii cu crome mai mari de 2 (pete de oxidare);

exces de umiditate o parte din an.

Orizont W

(stagnogleic) - orizont mineral format la suprafata sau in profilul solului in conditiile unui mediu in care mare parte din an solul este saturat cu apa acumulata din precipitatii si stagneaza deasupra unui strat impermeabil sau slab permeabil.

Se noteaza cu simbolul W scris dupa simbolul orizontului cu care se asociaza si prezinta urmatoarele caractere:

- aspect marmorat in care culorile de reducere, prezente atat pe fetele cat si in interiorul elementelor structurale, ocupa peste 50% din suprafata rezultata prin sectionarea elementelor structurale;

- precipitare a sescvioizilor sub forma de pelicule si concretiuni;

- se grefeaza pe orizonturi A, E sau Bt.

Orizonturi de tranzitie

-Sunt orizonturi care prezinta o parte din caracterele orizontului supraiacent si o parte din a celui subiacent catre care se face tranzitia.

-Exista 2 tipuri de orizonturi de tranzitie:

orizonturi de tranzitie propriu-zise  la care tranzitia se face treptat si se noteaza cu cele doua majuscule corespunzatoare orizonturilor respective: AB, BC, EB, CR, etc.

-orizonturi de tranzitie mixte (de intrepatrundere) la care trecerea intre orizonturi este neregulata sau in limbi (glosica). In acest caz notarea se face prin introducerea semnului + intre caracterele orizonturilor corespunzatoare: E  + B; B + C, etc.

Caracteristici morfologice secundare de subdivizare a orizonturilor principale

-Se utilizeaza sufixe cu litere mici, la literele mari corespunzatoare orizontului principal, pentru  apreciza anumite caracteristici ale acestuia.

-Pentru a indica anumite subdiviziuni pe verticala a unui orizont pedogenetic se utilizeaza ca sufix cifre arabe. Cand sunt utilizate ca si prefix ele indica o discontinuitate litologica.

-Sufixele literale - pentru marcarea prezentei unor trasaturi morfologice concomitente in orizontul pedogenetic principal, pot fi utilizate doua sau cel mult trei litere. In orizonturile de tranzitie se utilizeaza sufixe literale pentru caracterizarea orizontului ca intreg (ex: EBw, BCk, etc.).

d - caracter aric (strat desfundat) rezultat prin amestecul mai multor orizonturi deranjate prin desfundare sau alta actiune mecanica. Orizonturile diagnostice nu pot fi identificate sau apar numai ca fragmente. Este situat deasupra unor orizonturi diagnostice sau materialului parental al profilului de sol. Se noteaza prin litera d adaugata dupa simbolurile orizonturilor amestecate puse in paranteza (A+B)d.

e-(caracter luvic) acumulare reziduala de graunti de nisip sau praf fara pelicule coloidale

g-(gleizare slaba, 6-15% cu culori de reducere

iz - continut apreciabil de rizomi;

l-caracter lamelar (orizont Bt din benzi constituite din material mai fin decat restul masei)

m-caracter melanic (orizont Bt cu un suborizont mai inchis la culoare, care contrasteaza cu orizonturile adiacente)

n-material coprogenic (turba sedimentara suborganica). Se refera la straturile de material organic, formate pe fundul lacurilor eutrofe, alcatuite din dejectiile faunei si resturile vegetatiei subacvatice. In conditii de submersie se prezinta ca un namol organic slab vascos

p-stratul arat, notat cu Ap

tp-talpa plugului - strat indesat format la partea inferioara a stratului arat din cauza circulatiei excesive si a executarii repetate a araturii la aceeasi adancime

t-orizont intelenit, (orizont cu peste 50% masa vegetala vie sau in curs de descompunere, situat la suprafata solului), partea superioara a orizontului A al solului din pajisti, in care predomina masa de radacini a plantelor ierboase

x-caracter de fragipan, densitate aparenta mare, consistenta dura, friabil, casant

Cifre sufixe - divizarea pe verticala a unui orizont se face prin utilizarea cifrelor arabe, numerotand fiecare subdiviziune incepand de la partea superioara a orizontului (ex: Bt1, Bt2). Sufixul cifric intotdeauna urmeaza dupa notatia orizontului principal (ex : Bt1w, Bt2w), aceasta secventa de subdiviziune nefiind intrerupta nici de discontinuitatea litologica (ex: Bt1w, 2Bt2w).

Cifre prefixe - se folosesc cifre arabe prefixe pentru a marca discontinuitatea litologica. Cifra "1" ca prefix nu se utilizeaza, ea fiind subinteleasa, notarea incepe cu cifra 2 (ex: A, B, 2C, 3C).

Orizonturi diagnostice principale

A molic(Am)

zone mai putin umede

- vegetatie ierboasa sau mixta

- reactie alcalina, neutra sau slab acida

- material parental carbonatic

- humus mull calcic

- culoare inchisa, afanat, bine structurat

se caracterizeaza prin:

culoarea inchisa atat in stare naturala cat si in stare deranjata, avand culori si crome mai mici de 3,5 in stare umeda si mai mici de 5,5, in stare uscata.

continut in materie organica de cel putin 1% pe intreaga grosime (0,8 % pentru solurile nisipoase)

structura grauntoasa, glomerulara sau poliedrica (mica si foarte mica);

grad de saturatie in baze V% de 53% sau mai mult;

grosime de cel putin 25 cm sau de cel putin 20 cm la solurile la care orizontul R este situat in primii 75 cm. Grosimea minima devine 10 cm daca orizontul A este situat direct pe roca consolidata - compacta sau pe un orizont cimentat.

Daca un orizont A molic prezinta acumulari reziduale de graunti de cuart sau alte minerale rezistente la alterare, dezbracati de pelicule coloidale sub forma de pete care dau la uscare fetelor de elemente structurale culori cu valori de 3 si mai mari si crome sub 2, se numeste orizont A molic slab luvic (hipoluvic) si se noteaza cu simbolul Ame. De obicei se formeaza la baza orizontului Am si deasupra unui orizont Bv sau Bt si reprezinta stadiul initial de formare a unui orizont E.

A umbric (Au)

- mediu umed, rece

- material parental acid

- pajisti organice secundare

humus mull forestier

caracteristici ca si Am

- deosebirea: grad de saturatie in baze<53%

A ocric (Ao)

- zone umede forestiere

- paduri cu litiera saraca

- reactie acida

- grosime redusa

culoare deschisa

dur si masiv in perioada uscata, sarac in humus

El (luvic): format deasupra unui orizont B argic, slab sau moderat eluviat de argila, culori deschise in stare uscata cu valori mai mici de 6,5; structura poliedrica sau lamelara sau fara structura, grosime minima cel putin 5 cm, textura mai grosiera decat a orizontului subiacent.

Eluvial albic (Ea): format deasupra unui orizont B argic sau spodic, intens eluviat de argila si/sau cu intensa segregare de oxizi sub forma de concretiuni, culori mai deschise decat El, cu valori mai mari de 6,5;

imbogatit rezidual in cuart si alte minerale rezistente la alterare, grosime minima de 10 cm in cazul luvosolurilor sau de 2 cm in cazul podzolurilor.

Prezinta segregare a sescvioizilor sub forma de concretiuni sau pete, in cazul solurilor afectate de stagnogleizare.

Atunci cand nu apare continuu, ci este intrerupt, poarta denumirea de Ea discontinuu.

B cambic: Bv format prin alterarea materialului parental in situ, caracterizat prin:

- culori mai inchise sau cu crome mai mari sau in nuante mai rosii decat materialul parental;

structura poliedrica medie si mare sau columnoid prismatica

- textura mai fina decat materialul parental, plusul de argila rezultand prin argilizare "in situ" (pe loc);

- grosime de cel putin 15 cm iar baza orizontului sa fie la cel putin 25 cm adancime;

- spalare totala a sarurilor usor solubile si a carbonatilor cu exceptia orizonturilor B salinizate sau invadate de carbonati prin regradare;

B argic Bt, contine argila iluviata si are urmatoarele caractere:

-argila iluviata care in materialele de sol structurate formeaza pelicule pe fetele verticale si orizontale ale elementelor structurale

-culori diferite (brun, negru, rosu) dar mai inchise decat materialul parental;

-continutul in argila este mai mare decat cel din orizontul eluvial, Idt = > 1,2,

-spalarea totala a sarurilor usor solubile pe profil si a carbonatilor;

-eflorescente sau pete de carbonati sau alte saruri precipitate secundar pot fi prezente pe fetele elementelor structurale;

-grosime de cel putin 25 cm cand grosimea solului este mai mica de 75 cm, de 35 cm cand grosimea este intre 75 - 100 cm si de peste 45 cm cand grosimea solului depaseste 100 cm;

-continutul in Na schimbabil trebuie sa fie sub 15% din T.

B spodic format prin acumulare de material amorf constituit din materie organica si/sau sescvioizi, material caracterizat printr-o mare suprafata specifica si o capacitate de retinere a apei ridicata.

-Se formeaza normal sub un orizont A, E sau A/E. 

-Se noteaza cu Bhs in cazul in care materialul amorf contine atat humus iluvial cat si sescvioizi, cu Bs cand contine predominant sescvioizi si Bh daca contine predominat humus iluvial.

Prezinta urmatoarele caractere:

- compusi amorfi de materie organica si/sau sescvioizi sub forma de aglomerari subangulare sau rotunjite de dimensiunea prafului si care in cantitate mare pot duce la cimentarea orizontului;

- culori in nuante de 7,5 YR si mai rosii;

- fara structura sau aceasta este foarte slab dezvoltata;

- textura nisipoasa sau luto - nisipoasa cu nisip grosier.

- grosime minima de 2,5 cm.

B criptospodic (Bcp) - in solurile puternic acide, prezinta acumulare iluviala de material amorf activ predominat humic si aluminic si mai putin material amorf feric, astfel ca nu are coloritul mai roscat caracteristic orizontului spodic (10 YR 3/2 sau mai mici) sau acesta este marcat de continutul ridicat de materie organica (in genere peste 10%). De regula se afla sub un orizont A foarte humifer cu peste 20% materie organica slab mineralizata

Cca (carbonatoacumulativ sau calcic): orizont de acumulare a carbonatului de calciu secundar sub forma difuza sau sub forma de concretiuni (eflorescente, pseudomicelii, pelicule, vine, concretiuni moi si tari)

Se formeaza sub un orizont A molic sau B, are urmatoarele caractere:

continut de carbonati de peste 12%;

cel putin 5% din volum carbonati secundari sub forma de acumulari dure sau friabile mai mult decat orizontul C;

grosime minima 20 cm.

Orizonturi diagnostice de asociere

B argic- natric: se noteaza cu Btna, orizont asemanator orizontului argic cu urmatoarele caractere:

- saturatia in Na este mai mare de 15%, cel putin pe 10 cm in primii 20 cm ai orizontului;

- structura columnara sau prismatica in primii centimetri sau mai rar poliedrica mare ;

- grosimea minima de 15 cm;

Orizontul salic (sa) - este un orizont mineral imbogatit secundar in saruri, mai usor solubile decat gipsul, in apa rece, cu urmatoarele caractere:

continut in saruri in extract apos 1:5 de cel putin 1% daca tipul de salinizare este cloruric si de cel putin 1,5% daca tipul de salinizare este sulfatic;

grosime minima de 10 cm sau 5 cm pentru solurile nisipoase;

se grefeaza pe orizonturi A, B, C, A/Go si C/Go.

Orizontul hiposalic (sc) - orizont mineral care contine saruri mai usor solubile decat gipsul in apa rece in cantitate mai mica decat orizontul salic, intre 0,1% - 1% daca tipul de salinizare este cloruric si intre 0,15% - 1,5% daca tipul de salinizare este sulfatic, sau intre 0,07 si 0,7% daca contine si soda in cazul solurilor cu textura mijlocie. Grosime minima 10 cm.

Orizont natric sau alcalic (na) - orizont mineral care are o saturatie in Na⁺ schimbabil mai mare de 15%, pe o grosime de cel putin 10 cm.

Orizont hiponatric sau hiposodic (ac) - sau sodizat are o saturatie in natriu de 5 - 15%, cu o grosime minima de 10 cm.

Orizont pelic (z) - orizont mineral de asociere argilos, in general cu peste 40% argila predominant nesmectitica, dezvoltat din materiale parentale argiloase de diferite origini (inclusiv argile marnoase) la care se asociaza urmatoarele caractere :

impachetare densa si structura poliedrica mare in stare umeda care formeaza agregate structurale prismatice sau poliedrice foarte mari, vizibile foarte bine in stare uscata

crapaturi largi si adanci, fete de presiune si local fete de alunecare.

plastic in stare umeda, foarte dur in stare uscata

grosime minima de 50 cm

Orizont petrocalxic (pc) - orizont calxic intarit sau cimentat continuu prin carbonat de calciu si uneori si carbonat de magneziu, uneori si este prezenta si silicea. Gradul de cimentare este foarte puternic astfel ca fragmentele uscate lasate in apa nu se desfac, nu este strabatut de cazma sau sonda cand este uscat.

- masiv si lamelar, foarte tare si extrem de tare cand este uscat si foarte ferm si extrem de ferm cand este umed. Porii capilari sunt astupati astfel ca acest orizont este o bariera pentru radacini. Grosimea orizontului este de peste 10 cm.

Orizont vertic (y) - este un orizont cu un continut de cel putin 30% argila (frecvent peste 50%), predominant gonflanta la care se asociaza urmatoarele caractere:

fete de alunecare oblice fata de orizontala care se intersecteaza cu elementele structurale mari, cu unghiuri si muchii ascutite intrunul dintre orizonturi; structura sfenoidala.

crapaturi largi de peste 1 cm grosime pe un interval de cel putin 50 cm, in partea uscata a anului;

suprafata uscatului se fragmenteaza in micropoliedrii (automulcire) grosime minima de 50 cm.

Orizont fragipan (x) - orizont de suprafata, lutos, caracterizat prin:

- densitate aparenta mare;

- continut foarte scazut de materie organica;

- consistenta dura sau foarte dura in stare uscata,

- friabilitate moderata in stare uscata, la presare in mana se sfarma brusc;

- umed devine slab sau moderat casant, datorita tendintei pedurilor sa se rupa brusc la presiune, in loc sa apara o slaba deformatie;

- permeabilitate foarte mica si excesiv de mica;

- este situat de regula direct sub un orizont eluvial, cambic, argic sau spodic, cu exceptia cazurilor cand solul este trunchiat ;

- structura poliedrica angulara sau prismatica ;

- grosimea minima a unui fragipan este de 25 cm .

-Datorita compactitatii este practic lipsit de radacini si este izolat de apa de percolare.

Orizonturi diagnostice speciale

Orizont A limnic (Al) orizont mineral submers, situat la suprafata depozitelor de pe fundul rezervoarelor naturale de apa (balti, lacuri, lagune) putin adanci. S-a format prin acumulare de suspensii sau precipitate minerale sau organice, resturi de alge, plante si animale subacvatice.

continut de materie organica peste 1%;

stratificatie evidenta si lipsa structurii;

consistenta foarte moale;

culori cenusii, cenusiu - verzui - negre.

Orizont A hortic (Aho) - varietate de orizont antropedogenetic de suprafata format prin fertilizare intensa, lucrare profunda si adaugare timp indelungat de materie organica.

culori inchise cu valori si crome sub 3 in stare de umed, V% >53%

activitate biologica intensa

continutul de P extractabil (P₂O₅) peste 250 ppm in primi 25 cm.

Orizont Am forestalic (Amf) - indeplineste conditiile de orizont molic format sub paduri xerofile, cu structura poliedrica mijlocie si mare in partea mijlocie si/sau inferioara a orizontului, asociata adesea cu "pudrare de cuart" si cu un minim in variatia valorilor pentru pH, baze si saturatia in baze. De regula are deasupra un orizont O slab dezvoltat.

Orizont sulfuratic (sf) - strat de sol mineral sau organic situat in mediu permanent saturat cu apa al carui material contine 0,75% sau mai mult sulf (raportat la materialul in stare uscata) predominant sub forma de sulfuri (mai ales pirita)
- are un continut de CaCO₃ echivalent, mai mic decat triplul celui de sulf (CaCO₃ : S <3).
- pH-ul solului este mai mare de 3,5
- grosimea minima este de 15 cm
- la tratarea cu acid clorhidric sau cu perhidrol degaja un miros de oua stricate.

Orizont sulfuric (su) - orizont de suprafata extrem de acid datorita acidului sulfuric, cu pH in apa sub 3,4.

grosimea minima este de cel putin 15 cm.

rezulta in urma drenajului artificial si oxidarii sulfurilor acumulata in solurile mlastinoase lipsite sau sarace de Ca CO₃.

Orizonturi antropedogenetice - orizonturi minerale pedogenetice de suprafata, puternic transformate prin fertilizare indelungata si aratura adanca, sau cele rezultate prin inaltare (acretie) cu adaos de material, prezentand caractere mult modificate fata de cele initiale (cum este orizontul Aho).

6.Proprietatile fizice ale solului

TEXTURA

gradul de maruntire a particulelor coloidale si proportia acestora in alcatuirea solului.

Gruparea fractiunilor granulometrice, in clase de marimi s-a facut in functie de caracteristicile fragmentelor de diferite marimi si modul lor de comportare in sol:

Nisipul grosier - este foarte permeabil, afanat, cu un inceput de capilaritate, o slaba retinere a apei si substantelor nutritive;

Nisipul fin - permite ridicarea apei prin capilaritate, retine apa, usor permeabil pentru apa si aer, are o coeziune redusa, este usor strabatut de radacini, slaba adsorbtie a substantelor nutritive, este un material inactiv sau putin activ din punct de vedere fizico - chimic

Praful - formeaza spatii lacunare mici care permit ridicarea apei prin capilaritate, retine bine apa, adsorbtie a substantelor nutritive mai buna decat nisipul.

Argila - coeziune mare datorita dimensiunilor foarte mici, formeaza spatii lacunare foarte mici, are o capacitate mica pentru aer, retine foarte bine apa, devine plastica si lipicioasa, adera la unelte, prin uscare devine compacta, mare putere de adsorbtie a elementelor nutritive, este sediul reactiilor chimice din sol.

CLASE TEXTURALE

-textura nisipoasa

grosiera sau usoara are un procent ridicat de nisip, care datorita suprafetelor neregulate formeaza spatii lacunare mari, determina un contact redus intre particule care fac solul afanat si usor de lucrat, dar care nu retin apa, care se scurge in profunzime usor si repede,  sau nutrienti, ca urmare aceste soluri sunt uscate si nefertile (nu exista conditii de cresterea vegetatiei si acumulare de humus)

-textura lutoasa

mijlocie, are proprietati intermediare intre textura grosiera si cea fina, are o buna capacitate de retinere a apei fara sa devina plastica, este usor de lucrat, retine substantele nutritive, este textura ca mai potrivita pentru marea majoritate a organismelor din sol

-textura fina

sau argiloasa, in stare umeda este plastica, in stare uscata devine dura, are o porozitate totala ridicata dar porii sunt foarte fini, are o capacitate ridicata de retinere a apei si elementelor nutritive, dar circulatia apei in sol este redusa datorita fortelor de tensiune ridicate, are capacitate redusa pentru aer, sunt soluri reci procesul de mineralizare este mai redus (transformarea resturilor organice in forme anorganice care nu sunt accesibile plantelor)

Variatia texturii pe profil

uniforma sau cu variatii de la un orizont la altul (procesele de pedogeneza sau datorita caracateristicilor materialului parental)

Textura uniforma caracteristica solurilor formate in zone cu catitati mai reduse de precipitatii levigarea particulelor coloidale minerale pe profilul de sol Orizontul Bv

O textura neuniforma: in zonele de silvostepa sau forestiera, alterarea , precipitatii

se exprima cantitativ prin indicele de diferentiere texturala, notat cu simbolul Idt, calculat ca fiind raportul dintre pocentul de argila din orizontul B argic si orizontul supraiacent (A sau E).

Rolul texturii

importanta in procesul de solificare

O textura grosiera o levigare mai intensa, o dezvoltare mai mare pe adancime a profilului de sol, o diferentiere slaba a orizonturilor, slaba acumulare de humus, favorizeaza eroziunea.

O textura fin se opune levigarii, determina formarea de profile scurte, cu orizonturi bine evidentiate, stimuleaza acumularea de humus.

influenteaza regimul aero - hidric al solului si celelalte proprietati ale solului

O textura grosiera are o permeabilitate mare pentru apa si aer, o capacitate mica de retinere a apei, afanare excesiva, continut mic de humus si elemente nutritive = fertilitate naturala scazuta.

O textura fina presupune o permeabilitate mica pentru apa si aer, capacitate ridicata de retinere a apei, afanare redusa, continut ridicat de humus si substante nutritive, capacitate mare de adsorbtie.

influenteaza conditiile de crestere a plantelor, constituie criteriul de baza in alegerea sortimentului de culturi (unele culturi valorifica mai bine o textura nisipoasa = cartof, sfecla, vita de vie iar altele cea fina = graul).

determina stabilirea diferentiata a lucrarilor agrotehnice, agrochimice si ameliorative O textura fina necesita o mobilizare a solului pe adancimi mai mari, ingrasaminte chimice in doze mai mari si la intervale mai lungi de timp, norme de irigare mai mari O textura grosiera necesita aplicarea ingrasamintelor chimice in doze mai mici si la intervale mai scurte de timp.

Structura solului

-modul de grupare a particulelor de sol formand agregate

Agregate = ped-uri 

Stabilitatea agregatelor = pedalitate

= tipul de structura, marimea elementelor structurale, gradul de dezvoltare al structurii

microstructura rezultata din gruparea particulelor de ordin coloidal in agregate mici, pana la 10 microni numite microagregate. Formate din unirea particulelor coloidale minerale si humice care imbraca particule mai mari de argila si pulberi formand particule primare care sunt particulele structurale de ordinul cel mai inferior din sol si care reunite in agregate formeaza microagregate

macrostructura se formeaza macroagregate cu marimi ce pot ajunge la cativa cm

Tipuri de structura

1. Monogranulara: graunti minerali nelegati

2. Masiva: masa unui orizont sau a unei parti dintr-un orizont apare ca un monolit in care nu se recunosc agregate structurale ci numai particule elementare cimentate cu un liant

3. Glomerurala: agregate structurale de forma sferoidal-cuboida, poroase, caracteristica orizontului Am .

4. Grauntoasa: agregate structurale sferice asezate mai indesat, caracteristica solurilor intens cultivate.

4. Poliedrica angulara: elementele structurale egal dezvoltate pe directia celor trei axe rectangulare, fete plane, delimitate de muchii ascutite, asezate indesat rezultand un aspect colturos (angular)

5.Poliedrica subangulara: asemanatoare cu cea angulara dar cu muchii rotunjite. Bv

6. Sfenoidala: caz particular de structura poliedrica angulara, agregatele structurale avand axul lung inclinat intre 100 si 600 fata de orizontala (ex.: la vertisoluri)

7. Prismatica: agreatele sunt alungite, orientate vertical, cu fete plane, muchii ascutite iar capetele prismelor nerotunjite. Bt

8. Columnara: asemanatoare cu cea prismatica dar capetele agregatelor structurale sunt rotunjite (ex.: la orizontul Btna)

9. Foioasa sau lamelara: agregate sub forma de placi sau lamele, orientate orizontal. Specifica orizonturilor El, Ea, solurilor tasate, cu hardpan

FORMAREA STRUCTURII SOLULUI

a) Coagularea - gruparea particulelor primare coloidale in microagregate datorita prezentei unei abundente de ioni coagulanti - de calciu - in complexul coloidal si in solutia solului = precipitari izoelectrice.

- se formeaza mai ales microagregate

- nu este o agregare durabila.

b) Aglutinarea (lipirea) si cimentarea - consta in unirea si cimentarea particulelor minerale, sau a particulelor minerale cu cele coloidale de substante humice => micro si macroagregate. cu o mare stabilitate hidrica.

c) Legarea si presarea - consta in fenomene pur fizice de unire a particulelor intre ele ca urmare a unor forte exterioare.

Factori de formare

◘ coloizii solului: organici si minerali ◘ oxizii de Fe si Al

◘ CaCO₃ ◘ microorganismele ◘ macrofauna ◘ umezire-uscare

coloizii solului - Dintre acestia rolul cel mai important il au humusul si argila, care trebuie sa existe in anumite cantitati, pentru a forma o structura de calitate. Astfel, cu toate ca humusul are o capacitate de agregare de 120 de ori mai mare decat argila, in lipsa argilei, el formeaza agregate marunte, cu o rezistenta mecanica mica, dar cu o stabilitate hidrica ridicata.

Prezenta argilei in lipsa humusului duce la formarea de agregate structurale mari, cu rezistenta mecanica ridicata, dar cu o stabilitate hidrica scazuta.

Atat humusul cat si argila trebuie sa aiba adsorbiti cationi de Ca si Mg pentru ca acestia provoaca o coagulare ireversibila si deci o structura de durata.

Oxizii de Fe si Al sub forma coloidala au de asemenea rol in formarea agregatelor structurale.

CaCO₃ - are rol in structura solului prin faptul ca determina coagularea ireversibila a coloizilor minerali si organici, dar in acelasi timp poate servi direct ca si ciment al agregatelor structurale.

microorganismele din sol secreta sau contribuie la formarea unor substante care au proprietatea de a lega intre ele particulele de sol; bacteriile prin secretiile de mucus, contribuie la stabilitatea hidrica a agregatelor. Formarea agregatelor structurale de origine microbiana a fost demonstrata prin stimularea activitatii biologice a solului, prin introducerea in sol a sulfatului de amoniu si glucozei. Cele mai eficiente microorganisme implicate in formarea structurii solului sunt bacteriile din genul Bacillus (B. Subtilis) si ciupercile din genul Cladosporium

macrofauna si mai ales viermii, trec prin tubul lor digestiv cantitati enorme de resturi vegetale si sol, formand cea mai perfecta structura glomerulara numita si structura coprogena sau "zoogena" specifica pentru unele orizonturi de suprafata cu humus de tip mull, unde datorita numarului mare de rame, aceasta structura este foarte frecventa.

La structurarea solului contribuie si fenomenele alternante de umezire-uscare.

Prin uscare   contractii, presiuni inegale, crapaturi in masa solului in care patrunde aerul.

Prin umezire brusca   gonflari inegale si comprimarea aerului care poate cauza mici explozii in masa solului.

bulgarii se maruntesc in fragmente instabile, in prezenta apei bulgarii se refac.

Inghetul -dezghetul cauzeaza fragmentarea prin fenomenul de maruntire.

Degradarea structurii solului

a) Cauze mecanice

- actiunea precipitatiilor atmosferice (lovirea picaturilor de apa si umezirea brusca a agregatelor de sol poate provoca distrugerea structurii);

- actiunea uneltelor agricole (mai ales daca solul este lucrat la un grad necorespunzator de umiditate);

- deplasarea utilajelor agricole; necesitatea aplicarii sistemului de executare a mai multor lucrari printr-o singura trecere;

- pasunatul excesiv, nesistematic, etc.

b) Cauze fizico-chimice

- indepartarea ionului de Ca din complexul coloidal;

- cresterea continutului de ioni de Na in complex care produce dispersia coloizilor;

- intrebuintarea excesiva a substantelor fertilizante care determina dispersia argilei, s.a.

c) Cauze biologice

- intensificarea exagerata a activitatii biologice, care are drept rezultat mineralizarea rapida a materiei organice

Refacerea structurii solului

v      -aplicarea amendamentelor calcice si a fertilizantilor fosfatici cu calciu (in solurile unde au fost indepartati ionii coagulatori)

v      -aplicarea produselor fertilizante organice, masa verde si gunoi de grajd nefermentat sau cel mult semifermentat

v      -practicarea asolamentelor cu plante perene, indeosebi amestecuri de leguminoase si graminee cu tufa deasa, care imbogatesc solul in materie organica proaspata, humus activ, calciu si azot de origine atmosferica

v      -folosirea, mai ales in culturile intensive, ca cele de legume, a substantelor numite "stabilizatoare de structura" sau "conditionatori de structura" cum ar fi: Krilium, Vama, Sipan, Aracet

Evolutia in timp a solului nelucrat

In primii ani de repaus proprietatile degradate ale solului nu sufera mari schimbari, solurile erodate au culori deschise, formeaza crusta in partea superioara, nu exista inca conditii pentru cresterea activitatii biologice a solului

Dupa trei sau mai multi ani solurile degradate cu textura mijlocie incep sa aiba in absenta lucrarilor solului si datorita cresterii continutului de materie organica creste numarul ramelor, structura orizontului superior se schimba din slab - mediu poliedrica in grantoasa. Sub acest orizont solul poate forma un strat orizont subtire cu structura lamelara

Dupa 10 sau mai multi ani solul este aproape refacut, cresterea continutului de materie organica si activitatii biologice duce la formarea unei structuri stabile. Suborizonturile cu structura lamelara sunt dezagregate de actiunea radacinilor, galeriilor sapate sau actiunii inghetului si dezghetului.