Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » geografie » geologie
Calitatea solurilor

Calitatea solurilor


Calitatea solurilor

1. Repartitia terenurilor pe clase de calitate

In functie de categoriile de folosinta a terenurilor acestea au fost repartizate pe clase de calitate la nivelul judetului Olt in anul 2008 si sunt prezentate in Tabelul 1.1.

Repartitia spatiala a claselor de fertilitate pe teritoriul judetului Olt se prezinta astfel:

- terenurile apartinand clasei I, pentru categoria de folosinta arabil se intalnesc pe suprafete mici, dispersate la nivelul fiecarui teritoriu comunal, cu precadere in jumatatea sudica a judetului Olt si in special comuna Izbiceni.

- terenurile apartinand clasei a II - a pentru categoria de folosinta arabil ocupa majoritatea teritoriilor comunale, incepand aproximativ de pe aliniamentul Dobrun - Coteana - Valcele - N.Titulescu si pana in Lunca Dunarii (DN Corabia - Bechet), exceptie facand teritoriul comunei Ianca, precum si localitatile Draganesti, Daneasa, Sprancenata.

- terenurile apartinand clasei a III - a pentru categoria arabil se intalnesc in zona centrala a judetului, fiind aproximativ delimitate la S de aliniamentul Voineasa - Brancoveni - Schitu - Tufeni, iar in partea de N de soseaua nationala (DN Pitesti - Dragasani).



- terenurile apartinand clasei a IV - a pentru arabil se gasesc in partea de N a judetului, pe arii mai restranse se intalnesc si in zona ocupata cu soluri de clasa a III - a, precum si in zona joasa a Luncii Dunarii.

- terenurile apartinand clasei a V - a pentru arabil se intalnesc pe suprafete dispersate, cu precadere in zona de N a judetului, in perimetrul ocupat de zona a IV - a dar si in cel al zone a III - a.

Situatia privind clasele de calitate ale terenurilor este prezentata in tabelul 1.1.

Tabelul 1.1.

Folosinta

Clasa I

Clasa II

Clasa I II

Clasa IV

Clasa V

Ha

% din

total

folosit

Ha

% din

total

folosit

Ha

% din

total

folosit

Ha

% din

total

folosit

Ha

% din

total

folosit

Arabil

Pasune

Fanete

Vii

Livezi

Agricol

Situatia privind categoriile de folosinta ale terenurilor pe clase de calitate este prezentata in tabelul 1.2.

Tabelul 1.2.

Categoria de folosinta

Suprafata totala

Clase de calitate

I

II

III

IV


V

ARABIL

 

PASUNI

 

FANETE

 

VII

 

LIVEZI

2. Principalele restrictii ale calitatii solului

La nivelul judetului Olt aproximativ 97 102 ha teren agricol sunt afectate negativ intr-o masura mai mare sau mai mica de fenomene nefavorabile: eroziune, saraturare, alunecari de teren, exces de umiditate, eflatie.

Soloneturile salinizate se afla situate in arealul comunelor din zona de lunca Oltet -Olt cum sunt: Osica de Sus, Farcasele, pe partea dreapta a raului Teslui, dupa intrarea acestuia in Lunca Oltului, precum si la Sud de Draganesti-Olt spre Daneasa si Sprancenata in lunca de subterasa si de tranzitie corespunzatoare perimetrului in care incepe sa se evidentieze paraul Sai.

Dintre lucrarile agropedoameliorative aplicate, rezultate bune au fost obtinute prin efectuarea unei afanari adanci si utilizarea amendamentelor (fosfogips 10 - 20 t/ha).

Vertisolurile alcalinizate si / sau salinizate, au fost identificate in zona Draganesti Olt - Daneasa precum si Falcoiu, in zona de confluenta Oltet - Olt si la Osica de Sus.

Solurile aluviale, inclusiv vertice, gleizate, alcalinizate si / sau salinizate se afla situate in Lunca Oltului la Draganesti Olt, Daneasa, Sprancenata si Gostavatu.

Lacovistile alcalinizate si / sau salinizate au fost delimitate la Daneasa, Farcasele, Falcoiu precum si Grojdibodu si Ianca in Lunca Dunarii. Valorificarea terenurilor ocupate cu aceste soluri reclama efectuarea unor lucrari de desecare si drenaj, insotite de afanarea adanca si amendarea corespunzatoare combaterii alcalinitatii si tendintei de intensificare a acesteia.

Psamosolurile salinizate si / sau alcalinizate au fost semnalate la Potelu in Lunca Dunarii, in cadrul unui relief specific de dune joase. Pentru valorificarea acestora sunt necesare lucrari de nivelare, apoi de desecare si amendare precum si fertilizare cu caracter ameliorativ.

In zona de S-V a judetului Olt in zona Ianca, Potelu, Stefan cel Mare se intalnesc nisipuri si soluri afectate de eflatie, care necesita masuri speciale de ameliorare printre care se pot aminti: perdele de protectie, asolamente speciale, irigatii, fertilizari specifice.

O suprafata insemnata este ocupata in cadrul judetului de soluri podzolice cat si alte soluri acide. Remedierea deficientelor acestor soluri se face prin aplicarea amendamentelor calcaroase, afanari adanci, fertilizari organice, asolamente specifice.

Suprafetele afectate de alunecari de teren, in cea mai mare parte stabilizate, se intalnesc in nordul judetului in zona localitatilor Vitomiresti, Dejesti, Simburesti, Leleasca, Vulturesti, Verguleasa, dar si in partea de vest a judetului in zona localitatilor Dobrun, Voineasa, Iancu Jianu. Ca masuri speciale de combatere a acestui fenomen deosebit de daunator privind calitatea solurilor mentionam: lucrari speciale de amenajare a versantilor, impaduriri cu rol de protectie, captarea izvoarelor de coasta.

Suprafetele de teren afectate de eroziunea de suprafata ocupa aproape 15500 ha, iar cele afectate de eroziunea de adancime prin eflatie ocupa o suprafata de 6200 ha. Aceste terenuri se afla situate in zona nisipurilor mobile Ianca, Potelu, Stefan cel Mare.

Terenurile afectate de eroziunea de suprafata provocata de apa se gasesc raspandite in partea nordica a judetului Olt, in special pe versantii care marginesc vaile principalelor cursuri de apa.

Suprafetele afectate de exces de umiditate sunt raspandite sporadic pe aproximativ tot cuprinsul judetului insumand cca. 3550 ha.

Combaterea excesului de umiditate stagnanta se poate realiza prin: amenajarea de santuri si rigole de scurgere a apei in exces, drenaj cartita, modelarea terenului in benzi cu coame (aratura in spinari), afanare adanca.

In etapa actuala se poate spune ca poluarea solurilor include nu numai totalitatea fenomenelor si proceselor determinate de patrunderea din afara a unor substante sau elemente nocive, ci si toate dereglarile ce intervin in echilibrul complex, de natura fizica, chimica si biologica realizat si ajuns la un anumit grad intr-o perioada indelungata de timp.

Ca urmare a activitatii economice a omului are loc poluarea mediului inconjurator cu diverse produse chimice folosite in procesul productiei agricole, cu reziduuri industriale solide, lichide si gazoase, cu reziduuri organice de la complexe si ferme de animale, de la statiile de epurare ale oraselor mari, cu detergenti, cu produse de la arderea combustibilului etc.

Tabel 2.1

Natura factorului restrictiv

Suprafata  totala (Ha)

Suprafata

(Ha)

Eroziune de suprafata

Slab erodat

Moderat erodat

Puternic erodat

Foarte puternic erodat

Excesiv de erodat

Eroziune de adancime

Siroiri

Rigole

Ogase

Ravene

Alunecari de teren sau prabusiri de mal

Gleizare

Slab gleizat

Moderat gleizat

Puternic gleizat

Foarte puternic gleizat

Excesiv gleizat

Stagnogleizare

Sla- stagnogleizat

Moderat stagnogleizat

Puternic stagnogleizat

Foarte puternic stagnogleizat

Excesiv stagnogleizat

Textura solului in orizontul superior

Grosiera

Foarte fina

Salinizare

Slab salinizat

Moderat salinizat

Puternic si foarte puternic salinizat

Situatia privind suprafetele de teren afectate este prezentata in tabelul 2.1.

Tabelul 2.1.

Nr. crt.

Natura factorului restrictiv

Suprafata afectata ( ha)

Aciditatea solului

Salinizare

Alunecari de teren

Eroziune totala

Inundabilitate

Compactare





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.