EVAPORITE (HALITE)

EVAPORITE (HALITE)

Acestea reprezinta in exclusivitate produse de natura chimica. Ele iau nastere in urma precipitarii din solutii hipersaline ca urmare a evaporarii foarte puternice.

Sunt roci cu frecventa redusa la suprafata Pamantului (in special in permian si miocen) si sunt caracterizate printr-o mare plasticitate.

Clasificare din punct de vedere mineralogic

In alcatuirea depozitelor de evaporite intra constituenti autigeni ca:

a) Grupa halogenilor: - sare gema NaCl

- silvina KCl

- carnalit MgCl₂KCl.6H₂O

b) Grupa sulfatilor: - anhidrit CaSO₄

- gips CaSO₄. 2H₂O

- kieserit MgSO₄

- polihalit 2CaSO₄.MgSO₄.K₂SO₄.2H₂O

c) Carbonati: - calcit CaCo₃

- dolomit CaMg(CO₃)₂

d) Sulfuri: - pirita Fe₂S

Subordonat, poate participa o fractiune alogena argiloasa, bituminoasa, oxidica care impurifica constituentii primari. O astfel de compozitie confera evaporitelor o greutate specifica mica si culori deschise.

Evaporitele au un mod de prezentare stratiform si sub forma de corpuri cu dezvoltare cvasiverticala (diapire).

Geneza:

Cea mai mare parte au luat nastere din ape marine. Chimismul acestora poate fi reprezentat prin sistemul:

NaCl - KCl - MgCl₂ - Na₂SO₄ - H₂O.

Ordinea de cristalizare este: carbonati - sulfati - cloruri si compusi de Na, Mg, K. Formarea depozitelor nu poate fi explicata prin evaporarea apei in bazinele marine, deoarece precipitarea incepe numai cand volumul initial de apa scade cu 2% (se ating situatii de suprasaturare), ceea ce inseamna ca pentru explicarea depozitelor cu grosimile constatate astazi, ar fi trebuit sa existe bazine marine cu adincimi imense.

Este posibil ca evaporarea sa fi existat in lagune sau in zone izolate de largul bazinelor prin bare-cordoane de nisip, in climat cald. In asemenea locuri, paralel cu evaporarea si concentrarea solutiei, aveau loc aporturi repetate de apa din restul bazinului marin, apa incarcata cu substanta. In felul acesta se explica precipitarea unui volum imens de apa si prin urmare, grosimea depozitelor formate.

Exista evaporite non-marine, formate in bazinele de tip "sabka" din regiunile aride. Este vorba de lacuri temporare din ariile endoreice care au aport de saruri prin spalarea formatiunilor geologice din jurul acestora. Acest aport poate fi ciclic rezultand o stratificatie cu paturi mineralogice diferite. Ambele tipuri de depozite explicate pina acum sunt autohtone.

Diapirele (depozite alohtone) conserva numai uneori aspecte de stratificatie, datorita deformarii puternice a depozitului, rezultand un aspect textural "haotic".

Evaporite saline

Ele grupeaza depozite de halit si saruri de K si Mg. Primele sunt masive, omogene si contin cantitati reduse de anhidrit, polihalit, dolomit. Depozitele de K si Mg sunt stratificate si contin sulfati si cloruri.

Evaporitele saline se asociaza cu argile si dolomite, substante bituminoase si sunt lipsite de fauna. Acestea iau nastere prin precipitare chimica in lagune.

In Romania sunt foarte raspandite si se gasesc la: Ocna Sugatag, Cacica Solca, Tg. Ocna, Ocnele Mari, Bazinul Transilvaniei (Praid, Ocna Sibiu, Ocna Mures, Ocna Dej).

Evaporite de gips si anhidrit

Acestea se intalnesc sub forma de intercalatii stratiforme, corpuri lenticulare sau mase neregulate in argile si marne, mai rar in calcare si dolomite.

Gipsul si anhidritul imbraca forme de cruste, noduli, lamine si apar in lagune, campii tidale si zone desertice.

Concentratiile de anhidrit apar sub forma de strate, cu lamine de carbonati, de nodule granulare sau ciment interstitial in masa unor calcare sau epiclastite.

In Romania se gasesc in Subcarpati (Maneciu, Slanic, Pucioasa), bazinul Transilvaniei (Copaceni, Cheia, Aghires).