Etape operationale in cercetarea zacamintelor

Etape operationale in cercetarea zacamintelor

Lucrari geologice

In cele ce urmeaza vom prezenta cateva repere in ceea ce priveste descoperirea, cercetarea, evaluarea si valorificarea unui zacamant. Trebuie spus de la inceput ca aceasta munca este extrem de laborioasa si minutioasa, extrem de costisitoare, mai ales in zilele noastre si poate dura zeci de ani.

Cercetarea geologica cuprinde ansamblul lucrarilor necesare cunoasterii cantitatii si calitatii rezervelor, a conditiilor geologice si tehnico-economice de valorificare a unui zacamant. Activitatea geologica are un spectru foarte larg. Ea cuprinde:

cercetari fundamentale;

asistenta tehnica in valorificare.

Studii si cercetari geologice fundamentale

Aceste studii stabilesc orientarea cercetarilor in etapele urmatoare si prin urmare, au importanta si valoarea lor. Acestea cuprind urmatoarele etape operationale:

a.       pregatire;

b.      cartare;

c.       prospectiune;

d.      explorare;

e.       exploatare

a. Pregatirea

Este extrem de importanta si incumba un volum mare de munca. Ea consta in:

se aduna si se sintetizeaza tot materialul vechi, existent (arhive etc.);

se obtin informatii de la localnici. Cu alte cuvinte se fac deplasari pe teren si se iau informatii, relativ simple, despre anumite "fenomene" sau "curiozitati" intalnite de acestia (ex."pietre stralucitoare", "foc aprins continuu", "legende privind existenta unor harti vechi, mostenite dar nevalorificate"). Orice localnic, dar cu precadere ciobanii, primarul, batranii pot da asemenea informatii;

se intocmesc sectiuni geologice pe baza datelor care se cunosc;

in final se intocmeste un proiect geologic, foarte bine documentat si mai ales argumentat, pentru simplu motiv ca urmeaza a se da fonduri, adica a se investi.

b. Cartarea geologica

Aceasta cartare are ca scop principal cunoasterea geologica in ansamblu a teritoriului (perimetrului avizat in urma proiectului geologic). Concret, se efectueaza studii complexe, se intocmesc harti geologice (la diferite scari: 1:50.000; 1:25.000, 1:10.000; 1:5.000 etc.), se evidentiaza zonele de perspectiva pentru acumulari de substante minerale utile si in final, daca rezultatele sunt pozitive, se estimeaza rezerve de prognoza in vederea elaborarii programelor de prospectiune. Cartarea geologica reprezinta in fapt, prima etapa a prospectiunii. Ea se face la diferite scari, functie de scopul urmarit.

c. Prospectiunea are ca scop:

identificarea zacamintelor;

descrierea conditiilor geologice generale ale acestora;

evidentierea zonelor de oxidatie a minereurilor metalifere;

obtinerea de date orientative pentru evaluarea rezervelor si pentru cunoasterea conditiilor preliminare de valorificare.

Prospectiunea poate fi: geologica, geofizica, geochimica, hidrogeologica, geotehnica etc.. La toate aceste tipuri de prospectiune se pot utiliza metode de prospectiune prin:

lucrari miniere usoare: dezveliri, santuri, puturi, galerii de mica amploare;

foraje (de mai mica adancime).

Prospectiunea geologica cuprinde cercetari la suprafata si in subteran. Ea se efectueaza prin observatii directe, masuratori sau determinari cu busola in lucrari miniere si foraje, precum si studii si analize de laborator. Aceste observatii pot avea caracter de prospectiune preliminara sau de detaliu.

Prospectiunea geochimica se efectueaza pentru cercetarea elementelor utile levigate in conditii de oxidare, la zacamintele situate la (mai la) suprafasa. Cu alte cuvinte se intocmesc, in conditiile prelevarii unor probe de sol (pedogeochimie) si chiar de roca (litogeochimie), harti cu aureole geochimice ale elementelor considerate utile.

Prospectiunea geofizica se bazeaza pe proprietatile fizice ale rocilor. Din acest punct de vedere ea paote fi gravimetrica (densitate), magnetometrica (magnetism), electrometrica (conductivitate electrica), seismica (seismicitate), radiometrica (radioactivitate). Aceasta prospectiune furnizeaza informatii asupra conturului, adancimii corpului de substante minerale utile (s.m.u.) si a compozitiei rocilor inconjuratoare.

Celelalte doua tipuri de prospectiuni dau informatii privind caracteristicile geotehnice ale rocilor (duritate, alterabilitate, grad de rezistenta la compresiune etc.) sau caracteristici hidrogeologice (grad de fisurare, permeabilitate, dizolvare, existenta acviferelor etc.).

In cadrul lucrarilor de prospectiune se mai pot executa:

cercetari tehnologice de preparare in faza de laborator;

analize fizico-chimice de laborator pe esantioane;

verificarea rezervelor de categoria C₁;

determinarea conditiilor preliminare de valorificare.

In final, in urma acestor date colectate se intocmeste un raport de prospectiune de detaliu sau in cazuri extrem de favorabile un raport de explorare preliminara.

d.      Explorarea

Aceasta faza are ca scop fundamentarea deciziei privind oportunitatea valorificarii unui zacamant. Pe baza ei se proiecteaza si se executa lucrari de investitii in vederea punerii zacamantului in exploatare, calculandu-se printre altele rezerve de categoria A, B, C.

Explorarea poate fi:

preliminara;

de detaliu (promovare de rezerve, clasificari);

de extindere (in timpul exploatarii).

Explorarea se realizeaza cu lucrari miniere si foraje de suprafata si in subteran, eventual separat si/sau impreuna. Acest lucru se realizeaza in functie de gradul de cunoastere urmarit precum si in functie de anumiti factori mai importanti, precum:

factorii geologici:

forma si grosimea zacamantului (variatiile acestora);

dimensiunile zacamantului;

gradul de tectonizare al corpului de zacamant.

factorii tehnici-minieri:

relief;

adancimea la care este situat zacamantul;

proprietatile fizico-chimice ale substantei minerale utile si ale rocilor inconjuratoare.

factorii economici:

importanta s.m.u.;

existenta cailor de comunicatie;

posibilitatea de alimentare cu apa si energie electrica;

existenta fortei de munca etc..

Explorarea cu foraje este de regula indicata la zacamintele sub forma de masiv sau stratiforme cu inclinare mica sau medie. Explorarea prin lucrari miniere este indicata pentru:

zacaminte tabulare (filoane, lentile, strate) cu inclinare medie sau mare situate la adancimi convenabile;

verificarea datelor obtinute prin foraje.

Explorarea preliminara (EP):

se stabileste orientativ conturul, forma si structura corpului de s.m.u.. Se estimeaza cantitativ si calitativ potentialul de rezerve si a volumului copertei;

se efectueaza cercetari tehnologice de preparare in faza pilot, iar de la caz la caz, in faza de laborator;

se pot executa lucrari intr-o retea corespunzatoare unor rezerve de categorii inferioare. Se calculeaza rezerve de categoria C₁ si eventual C₂.

Explorarea de detaliu (ED) are ca obiectiv:

clarificarea structurii geologice, formei si conturul zacamantului, cantitatea si calitatea rezervelor;

se pot furniza date tehnico-economice de valorificare;

lucrarile explorarii de detaliu incep pe o portiune cunoscuta zacamantului (mai precis pe o portiune care va intra prima in exploatare);

se executa lucrari de cercetare pentru prepararea pilot (se construieste chiar o uzina de preparare). Se calculeaza rezerve de categoria A+B, B+C₁ etc..