Metodica evaluarii rezervelor - Clasificarea rezervelor de substante minerale utile

Metodica evaluarii rezervelor

A.    Clasificarea rezervelor de substante minerale utile

Exista o sumedenie de clasificari ale acestor reserve de substante minerale utile. Este unanim acceptata totusi o clasificare etalon care tine cont de o pleiada de factori. Unii dintre ei au fost amintiti mai sus. Ceilalti vor fi subliniati in cele ce urmeaza.

grupe

1. Rezerve geologice (Rg)

categorii (A; B; C₁; C₂; P)

2. Rezerve exploatabile (Re).

Rezerve industriale (Ri).

Rezreve geologice (Rg)

Categoria A:

Aceste rezerve prezinta cel mai inalt grad de cunoastere si prin urmare sunt cele mai sigure. Gradul de cunoastere impune date complexe asupra urmatoarelor elemente: contur, forma, continut, continuitate, hidrogeologie, determinarea rocilor din culcus, coperis (acoperis), compozitie mineralogica, tehnologii de exploatare, preparare, sorturi industriale, steril etc..

Categoria B:

Aceste rezerve sunt aproximative, dar ca grad de cunoastere se apropie foarte mult de primele.

Categoria C₁:

Acestea sunt rezerve informative. Ele se calculeaza pentru toate cele trei clase de zacamant (I; II; III). Informativ se cunosc: conturul, forma, grosimea, tipul rocilor inconjuratoare, compozitia, calitatea, modul de preparare tehnologica, domenii de utilizare etc

Categoria C₂:

Aceste rezerve au un caracter tot informational. Ele sunt cercetate cu lucrari de explorare izolate sau nu sunt cercetate deloc si se estimeaza prin extrapolarea de la rezervele de categorie superioara. Pentru acest tip de rezerve se cunosc numai conditiile de zacamant, caracteristicile calitative, prepararea si fluxul tehnologic precum si domeniul de utilizare.

Categoria P:

Aceste rezerve reprezinta rezervele de prognoza si ele se estimeaza pe baza factorilor si conditiilor geologice generale. Ele se mai pot estima si in extinderea rezervelor de categoria C₂.

2. Rezerve exploatabile (Re)

Aceste rezerve sunt cunoscute si sub numele de rezerve de bilant. Ele constituie obiectul exploatarii pe baza unui proiect adecvat.

Re = Rb - pierderi

3. Rezerve industriale (Ri = Rb)

Cantitatea de materie prima minerala care se obtine direct din mina. Fata de Re, la rezervele industriale se tine seama de pierderile cantitative, calitative si dilutie.

B. Parametrii de calcul ai rezervelor

Pentru calculul rezervelor se folosesc de obicei urmatorii parametrii de calcul:

S - suprafata zacamantului (ea se alege functie de forma si inclinarea sa).

g - grosimea totala (se refera la grosimea utilului - g_u);

g_u - g₁ + g₃, g₂ - grosimea sterilului (intre cele doua grosimi de util g₁si g₃).

p - densitate.

(t/m³) (9)

c - continutul sau concentratia in substanta utila (se calculeaza pentru componentii principali si accesorii, chiar si pentru componentii daunatori); se exprima in %;

d - distanta dintre doua suprafete (S medie);

R - rezerva de substanta minerala utila;

Intre acesti parametrii exista urmatoarele relatii (S, g, p, d - parametrii cantitativi; c - parametru calitativ):

R = S g p

V = S g

R = S d p 

C. Calculul de rezerve

Pentru calculul de rezerve exista un principiu si anume transformarea corpurilor geologice exploatate in forme geometrice. Pentru acest calcul se pot folosi mai multe metode. Unele dintre acestea vor fi prezentate mai jos (mai mult sau mai putin detailat, functie de importanta si modul de utilizare al lor).

Metoda mediei asimetrice

este o metoda globala;

are un caracter mai mult orientativ;

se aplica mai ales in cazul zacamintelor explorate cu foraje.

Metoda blocurilor

Varianta blocurilor geologice

In acest caz blocurile se delimiteaza dupa urmatoarele criterii:

conditiile tectonice in care se afla zacamantul;

sorturile industriale de minereu care se pot valorifica imediat (acestea pot constitui blocuri geologice);

distributia substantei minerale utile (s.m.u.) care ar putea delimita niste blocuri);

diferenta de greutate volumetrica (g), care poate duce de asemenea la delimitarea unor blocuri geologice;

Varianta blocurilor de explorare

Blocurile se delimiteaza in urma explorarii.

In cadrul acestor metode se intocmesc urmatoarele documentatii:

planul general de proiectie in care sa se vada compartimentarea sectorului explorat, in blocuri;

la fiecare plan de orizont, sa fie proiectate orizonturile de deasupra (la zacamintele inclinate);

toate sectiunile geologice posibile;

schita la scara a fiecarui bloc, dupa care se va calcula suprafata blocului.

Practic, rezervele se calculeaza pe intreg blocul, netinandu-se seama de accidentele tectonice sau de efilari. Blocul se imparte de obicei in triunghiuri. In acest caz, suprafata (S) se calculeaza pentru fiecare triunghi. Grosimea medie (g) se determina totdeauna ca fiind media aritmetica din toate lucrarile de explorare pozitive (fig. 40).

	Fig. 40 - Metoda blocurilor geologice

Vom prezenta in continuare, principalii parametrii si formulele adecvate pentru calculul rezervelor:

R = rezerva de s.m.u. [ t ] sau [ m³ ];

C_L = continutul mediu pentru fiecare lucrare;

V = volumul s.m.u.;

S = suprafata in planul de proiectie;

P = numarul de foraje in care s-au facut determinari de g

N = numarul total de foraje;

l_i = lungimea fiecarei probe;

n = numarul de probe din fiecare lucrare.

(13)

(14)

(15)

(17)

 

Daca consideram:

K_m - coeficientul de mineralizare (adica cat din suprafata de rezerve este reala si utila);

L_m - lungimea mineralizatiei;

L_T - lungimea totala;

S_m - suprafata mineralizata in proiectie;

S_t - suprafata totala de proiectie;

L_m - lungimea medie (L_m = L₁ + L₂ + L₃);

  (19)

  (20)

(foarte rar) (21)

R_reala R k_m 

Metoda panourilor

constructiile grafice sunt foarte simple;

panourile sunt in acelasi timp si unitati de exploatare;

se poate planifica mult mai usor productia.

Aceasta metoda are si dezavantaje, in sensul ca se aplica numai in cazul zacamintelor tabulare de grosime medie si mica.

Metoda poligoanelor sau metoda Boldirev

ea se aplica in cazul zacamintelor stratiforme explorate cu lucrari miniere verticale;

zacamintele optime sunt stock-vergurile explorate cu foraje.

Metoda sectiunilor paralele verticale

zacamantul este explorat cu lucrari miniere orizontale.

In fapt sunt extrem de variate metodele de calcul ale rezervelor la fel cum sunt si conditiile geologice in care acestea s-au format. Am prezentat pe scurt ceea ce am crezut de cuvinta ca ar trebui sa stie un ecolog si nu numai. Pentru detalii suplimentare apelati la bibliografia de specialitate si mai ales cea recomandata la sfarsitul acestei carti.