Monitorizarea calitatii solurilor

Monitorizarea calitatii solurilor

1. Monitorizarea solurilor la nivel local

La nivelul judetului Olt prin monitorizarea calitatii solului s-au stabilit principalele restrictii privind calitatea solurilor ce sunt determinate de :

- factori naturali ( clima , forme de relief , caracteristici edafice , etc.)

- actiuni antropice agricole si industriale. In multe cazuri, factorii mentionati pot actiona sinergic in sens negativ si avand ca efect scaderea calitatii solurilor si chiar anulare functiilor acestora.

Ca masuri cu caracter general s-au vizat urmatoarele :

aplicarea rezultatelor cercetarii in domeniul stiintei solurilor si al studiului ecosistemelor;

reanalizarea structurii folosintelor;

constituirea perimetrelor de ameliorare;

continuarea monitorizarii starii de calitate a solurilor.

Masurile privind solurile agricole au in vedere urmatoarele obiective generale:

retehnologizarea amenajarilor de imbunatatiri funciare;

refacerea starii fizice a solurilor prin afanarea adanca;

prevenirea si reducerea poluarii chimice a solurilor cu metale grele, sulf, fluor, reziduuri petroliere, pesticide, etc.

prevenirea si reducerea poluarii solului cu deseuri, reziduuri lichide, namoluri si elaborarea de tehnologii pentru valorificarea unora din aceste produse ca apa de irigatie, fertilizanti sau amendamente.

Situatia privind suprafetele de tern cartate si afectate de anumite restrictii este prezentata in tabelul 1.1.

Tabel 1.1

Restrictia	Suprafata totala (ha)	Suprafata cartata (ha)	Suprafata afectata (ha)	Din care pe grade
				Slab	Moderat	Puternic	Foarte puternic	Excesiv
Exces de umiditate freatica
Exces de umiditate stagnata
Eroziunea de suprafata

1.1. Dinamica unor caracteristici fizice ale solurilor din siturile de monitoring de nivel I

Dezvoltarea studiilor pedologice in ultimele decenii a condus la legarea din ce in ce mai strans a cunostintelor despre sol cu cele de teren, nu numai la scara mare ci si la scara mica. In acest sens au fost definite unitatile asociate de sol-teren si microzone pedogeoclimatice in metodologia romaneasca de elaborare a studiilor pedologice sau unitatile SOTER si unitatile cartografice de sol si de pedopeisaj (soilscape) in metodologia internationala adoptata de FAO si respectiv Uniunea Europeana, Biroul de Soluri.

Apare necesara in prezent dezvoltarea conceptului de pedoteren sau pamant (ca fond funciar) care integreaza notiunile de sol cu cea de teren. Unitatea elementara de pedoteren (pedotop) reprezinta un segment din invelisul de sol cu configuratie uniforma si pozitie proprie in teritoriu, cu functii distincte in ecosistemele terestre si geosistemele continentale; conceptul integreaza atat aspectele referitoare la conditiile de clima, hidrologie si sol cat si cele de intindere, forma, configuratie.

Pedoterenurile elementare apar sub diferite forme in teritoriu ca structura (organizare) verticala si in diferite moduri de asociere intre ele in teritoriu ca structura (organizare) orizontala a invelisului de sol. De aici rezulta doua moduri de abordare in vederea generalizarii. O abordare se refera la sistematizarea unitatilor de pedoterenuri ca unitati (areale) distincte pe baza insusirilor lor intrinseci corelate cu factorii de mediu; este o sistematizare genetico-tipologica de areale relativ omogene. Cealalta abordare trateaza specificul si sistematizarea unor segmente neomogene de invelis de sol, dar unitare in heterogenitatea lor, tinand seama de pedoterenurile componente, aranjamentul lor (modul de distributie) si configuratia suprafetei invelitului de sol; este o sistematizare topologica sau teritoriala de grupari de pedoterenuri.

Prima abordare se nominalizeaza prin taxonomia pedoterenurilor care are la baza taxonomia solurilor completata cu categoriile de elemente ale formelor de teren. Denumirea pedoterenurilor se realizeaza prin adaugarea unui prefix la denumirea solului, prefix care defineste elementul formei de teren. Se propun urmatoarele prefixe: plano-, (cu subdiviziuni ori- si obli-), clino-, povo-, crovo-, vado-, cupo- si vari-; conventional, plano poate fi omis. Taxonomia solurilor fiind bine cunoscuta nu ne mai oprim asupra Taxonomiei pedoterenurilor.

A doua abordare se refera la unitati teritoriale pedologice complexe cu anumite particularitati caracterizate prin modul de grupare a pedoterenurilor. Tinand seama de complexitatea gruparilor de pedoterenuri se pot separa unitati ierarhice din ce in ce mai heterogene si mai cuprinzatoare si anume: combinatia de pedoterenuri, pedopeisajul elementar, unitatea pedofiziografica, pedoregiunea, pedodomeniul si macrozona termala de soluri. Se face o caracterizare succinta a acestora.

Se prezinta tabelar categoriile de configuratie a teritoriilor, formele principale de teren, unitatile geologico-litologice in functie de asociatia de roci, toate acestea reprezentand criterii de definire a unitatilor ierarhice topologice.

In incheiere se prezinta cateva exemple de abordare integrata a solului si terenului din teritoriul Romaniei.

1.2. Dinamica unor caracteristici chimice ale solurilor din siturile de monitoring de nivel I in perioada 1995 - 2004

Prin proiectele de amenajare antierozionala elaborate si aplicate s-a urmarit concomitent reducerea proceselor de degradare a solului prin eroziune si alunecari sub limitele normale admise si crearea conditiilor favorabile de exploatare agricola a acestor terenuri.

Analizand in ansamblu interactiunea dintre lucrarile de amenajare antierozionala, intensitatea proceselor de degradare a solurilor si protejarea calitatii solurilor, se desprinde concluzia ca fiecare bazin hidrografic prezinta o schema de amenajare complexa proprie.

Diversitatea invelisurilor de sol din zona studiata precum si morfometria specifica a bazinelor hidrografice au generat procese de degradare prin eroziune si alunecari dintre cele mai diverse.

Gama lucrarilor antierozionale executate in aceasta zona, este foarte variata si cuprinde atat lucrari agropedoameliorative cat si lucrari hidroameliorative.

Pentru evidentierea modului in care aceste lucrari isi ating scopul propus s-a urmarit evolutia solurilor pe termen lung in sistem amenajat, in bazinele hidrografice studiate.

1.3. Dinamica repartitiei siturilor de monitoring de nivel I, pe clase de incarcare a solurilor cu elemente si substante potential poluante (ESPP)

Hidrocarburile aromatice polinucleare (HAP) sunt compusi organici in structura carora apar doua sau mai multe nuclee benzenice. Datorita acestui fapt aceasta clasa de compusi prezinta persistenta indelungata in sol. Unii dintre acestia au actiune cancerigena (benzo[a]piren, crisen, benzo[b] si [k]fluorantren, dibenzo[a,h]antracen si indeno[2,3,4-cd]piren). Din multitudinea HAP Comunitatea Europeana a stabilit un numar de 16 compusi, fiin onsiderati poluanti prioritari. Sursele HAP sunt naturale si antropice. Mecanismele de formare a HAP in mod natural nu sunt inca elucidate. Dintre sursele antropice se pot mentiona emisiile rezultate de la arderea combustibililor fosili in cocserii, in uzine de gaze si rafinarii. De asemenea HAP pot fi existente in cursul operatiilor legate de extractia si transportul titeiului.

In aceasta lucrare sunt prezentate rezultatele experimentale obtinute in casa de vegetatie privind influenta titeiului aplicat graduat (0,5%-10%) asupra unei culturi de Zea Mays pe un sol luvisol albic de la Peris cu si fara inocul. Experienta bifactoriala s-a organizat in vase de vegetatie tip Mitscherlich cu un volum de 18 L (20 kg sol/vas), cu 10 variante experimentale in 3 repetitii, dupa urmatoarea schema:

Factorul A - tratament cu titei, 5 graduari: a₁-sol netratat cu titei; a₂-sol tratat cu 0,5% titei/vas; a₃-sol tratat cu 1% titei/vas; a₄-sol tratat cu 5% titei/vas; a₅-sol tratat cu 10% titei/vas.

Factorul B - tratarea solului cu inocul realizat din microorganisme specifice selectionate din microflora autohtona, 2 graduari: b₁-sol neinoculat; b₂-sol inoculat.

1.4. Monitorizarea zonelor afectate de diferite procese de poluare la nivel II

SJMS_T-AG are ca obiect sistemul sol-teren, ca unitate constituita din sol - corp natural cu organizare proprie care se formeaza si evolueaza in timp la suprafata uscatului, pe seama rocilor, sub influenta conditiilor de clima si relief, avand ca proprietate complexa fertilitatea si teren - intindere de pamant care reprezinta anumite conditii de sol, clima, relief, hidrologie etc., de care depind favorabilitatea pentru plante, modul de folosire, modul de aplicare a masurilor ameliorative si agrotehnice, protectia si conservarea etc. (DSS, 1977; DSES, 1998).

SJMS_T-AG este realizat cu scopul cunoasterii solurilor sub aspectul unitatilor de sol pe baza insusirilor morfologice si fizico-chimice, integrarii unitatilor de soluri in unitati de teren sau teritorii ecologice omogene prin considerarea tuturor factorilor de mediu pentru adoptarea solutiilor optime de exploatare agricola (pretabilitatea terenurilor pentru anumite folosinte, restrictiilor solurilor si terenurilor la anumite folosinte si masuri ameliorative, masuri antierozionale etc.), construirii bancii de date pedoagrochimice pe teritorii administrative, cu referire la: situatia fondului funciar, tipurile de sol, incadrarea terenurilor in clase de calitate, incadrarea terenurilor pe forme de macro si mezorelief, zone naturale protejate, incadrarea terenurilor in microzone pedo-geoclimatice, alunecari de teren, terenuri inundabile, terenuri cu soluri pseudogleizate, terenuri cu soluri gleizate, terenuri cu soluri erodate, colmatate, acoperite, terenuri afectate de eroziune in adancime, terenuri cu soluri poluate, reactia si starea de asigurare a solurilor cu humus, azot, fosfor mobil si potasiu mobil in orizontul Ap sau 0-20 cm, supravegherea, evaluarea, prognoza si avertizarea cu privire la starea calitatii solurilor-terenurilor agricole ale judetului pe teritorii administrative, masurile de protectie si ameliorare a terenurilor agricole in vederea mentinerii si cresterii capacitatii de productie, precum si pentru utilizarea eficienta si durabila a acestora.

Sistemul Judetean de Monitorizare Sol_Teren (SJMS_T-AG) s-a constituit conform prevederilor Ordinului MAAP nr. 223/22.05.2002, datele si informatiile prelucrate din studiile pedologice si agrochimice sunt introduse in programul de operare pe calculator EXCEL, pentru a avea posibilitatea reactualizarii SJMST si transferarii datelor necesare realizarii Sistemului National de Monitorizare Sol Teren pentru Agricultura.