PARTICULARITATI ALE ROCILOR METAMORFICE

PARTICULARITATI ALE ROCILOR METAMORFICE

Dintre particularitatile mineralogice se disting:

1. Prezenta unor minerale specifice intalnite exclusiv in metamorfite:

ex. mice - cuart - disten;

mice - cuart - granat;

mice - staurolit - cuart;

plagioclaz - mice - sillimanit;

clorit - albit - calcit;

diopsid - wolastonit - cuart - calcit;

biotit - cordierit - andaluzit etc..

2. Tendinta de realizare a unui echilibru chimic intre mineralele metamorfice este mai accentuata la metamorfite ca la rocile magmatice si rocile sedimentare.

ex. nu exista faze sticloase si colomorfe cunoscute ca fiind instabile;

ex. absenta sau slaba manifestare a zonalitatii chimice in cristalele mineralelor mixte (plagioclaz, hornblenda);

ex. de regula, numarul de faze minerale coincide foarte frecvent cu numarul componentilor chimici, ceea ce intra in acord cu regula fazelor mineralogice, regula care se aplica numai la sistemele aflate in echilibru chimic.

3. La acelasi chimism global, in rocile metamorfice pot sa corespunda doua sau n asociatii minerale, functie de conditiile metamorfismului. Aceste "asociatii izochimice" pot trece unele in altele, prin reactii chimice.

Particularitatea structurala, fundamentala a rocilor metamorfice este sistuozitatea, data de tendinta de orientare a mineralelor anizotrope de filosilicati, amfiboli etc.. Unde nu exista sistozitate, se remarca un numar accentuat de minerale xenomorfe, de includere reciproca a cristalelor, in cazul cand roca este poliminerala.

Prin urmare, aceste particularitati mineralogice si structurale, ne ajuta sa distingem foarte usor rocile metamorfice (filite, micasisturi, gnaise). Exista si cazuri de convergenta cand acestea se aseamana cu rocile magmatice (ex. granulite asemanatoare rocilor magmatice plutonice). In acest caz, numai contestul geologic de formare le deosebesc unele de altele.

1. Criterii de sistematica

In momentul de fata, se tinde sa se clasifice rocile metamorfice dupa un unic criteriu, de preferinta descriptiv. Totusi, pentru ca literatura de specialitate foloseste inca termeni din alte clasificari, se vor prezenta cateva criterii, pe scurt, cu terminologia corespunzatoare lor:

1. Natura rocii preexistente:

a) ortometamorfite (ortoroci): provenite din roci magmatice;

b) parametamorfite (pararoci): provenite din roci sedimentare.

Daca transformarea rocii preexistente este slaba, se adauga prefixul "meta" la denumirea rocii respective ( ex. metagranit, metapelit).

Daca roca a suferit o profunda transformare mineralogica, se folosesc temenii: paraamfibolit (marna total transformata) sau ortoamfibolit (pentru un bazalt total transformat).

Structurile vechilor roci preexistente se numesc "relicte" sau "palimseste" (ex. structuri porfirice relicte, structuri arenacee relicte). In acest caz, denumirea structurala veche se pastreaza dar, pentru ca a intervenit blasteza, ele se denumesc "blastoporfirice" sau "blastoarenitice".

Acest criteriu are limite, pentru ca uneori este foarte greu sa distingi natura rocii initiale.

2. Tipul de metamorfism:

In acest context, au aparut clasificari care cuprind, ca exemple:

- roci metamorfice de contact;

- roci ale metamorfismului regional;

- roci metasomatice etc..

In acest caz se clasifica metamorfismul si nu rocile metamorfice pentru ca se stie ca o roca metamorfica se poate forma in unul sau doua-trei tipuri de metamorfism. Rocile care corespund unui singur tip de metamorfism, reprezinta o exceptie si nu o regula.

3. Chimismul global:

In metamorfism (majoritatea cazurilor) se pastreaza chimismul global, modificandu-se compozitia minerala si/sau structura. De aceea, multi petrologi grupeaza rocile metamorfice in clase izochimice, in care intra roci deosebite din punct de vedre mineralogic si/sau structural. Iata cateva exemple:

1) roci bazice (chimismul global este asemanator bazaltelor sau gabbrourilor). Ele provin din roci magmatice bazice sau roci sedimentare cu chimism bazic (marne);

ex. sisturi verzi, amfibolite, eclogite;

2) roci aluminoase (chimismul global este asemanator rocilor sedimentare argiloase).

ex. filite, micasisturi, gnaise;

3) roci carbonatice (chimismul global este asemanator calcarelor).

ex. marmure;

4) roci acide (chimismul global este asemanator granitelor).

ex. gnaise cuarto-feldspatice;

5) roci magneziene (chimismul global este asemanator ultramafitelor serpentinice).

ex. sisturi talcoase, sisturi antigoritice.

Aceasta clasificare are avantaje pentru ca se poate urmari usor gradul de metamorfism. Ea are si dezavantaje pentru ca exista peste tot in natura tranzitii chimice de la o clasa la alta; apoi nu intotdeauna se pastreaza chimismul global, datorita metasomatozei (ex. trecerea de la o clasa aluminoasa la cea acida, ca urmare a metasomatozei alcaline si silicioasa).

4. Criteriul structural:

Prin deformare, prin blasteza, de cele mai multe ori, metamorfismul sterge complet structura preexistenta. Structurile rezultate prin deformare rupturala se numesc "cataclastice", pe cand cele rezultate prin blasteza se numesc "cristaloblastice", care la randul lor pot fi:

- homeoblastice (granule quasiegale);

- heteroblastice (porfiroblastice asemanatoare structurii porfirice);

- poikiloblastice (asemanatoare structurii poikilitice).

Apoi, orientarea preferentiala a cristalelor de tip liniar si planar da nastere la roci sistoase (structuri nematoblastice si respectiv lepidoblastice).

Luand in consideratie structura, rocile metamorfice se pot clasifica in:

A. Roci cataclastice

B. Roci cristaloblastice: a) roci sistoase;

b) roci nesistoase.

Aceasta clasificare este negenetica, dar da informatii asupra tipului de metamorfism.

ex. clasa A: metamorfism dinamic;

clasa Ba: metamorfism regional (metamorfism de contact, metamorfismul zonelor de fractura unde pot apare sisturi patate, filonite).

clasa Bb: clasa corneenelor care pot sa apara in cadrul oricaror tipuri de metamorfism enumerate mai sus.

5. Criteriul mineralogic

El este cel mai important. Criteriul are o hiba, deoarece reflecta, pentru cei mai multi petrologi, numai aspectul calitativ, nu si cantitativ. Pe baza acestui criteriu, combinat cu cel structural, s-au definit tipurile de roci metamorfice fundamentale, dintre care cele mai importante sunt:

Roci nesistoase:

1. Corneene: roci nesistoase, fin granulare.

2. Fels: utilizat in limba germana pentru orice roca nesistoasa corneeana.

3. Skarn: roca nesistoasa formata din silicati calcici + calcit + cuart.

4. Marmura: roca cristaloblastica formata din carbonati.

5. Cuartit: roca cristaloblastica formata din cuart.

6.Granulit: roca masiva asemanatoare granatilor sau slab sistoasa (feldspat + cuart + minerale mafice).

7. Eclogit: roca masiva (piroxeni + granati).

Roci sistoase (mai putin sistoase):

8. Amfibolit (amfiboli + cuart ± minerale mafice).

9. Gnais (feldspat + cuart + mice).

Roci foarte sistoase:

10. Micasist (mice + cuart).

11. Filit (sericit + cuart).

12. Sist verde (albit + clorit sau actinot, epidot)

13. Sist cristalin (cloritos, amfibolitic, talcos, tremolit calcitic).

14.Cataclazit: roci cataclastice rezultate prin fragmentarea cristalelor. Se mai poate distinge natura mineralogica a rocii preexistente (ex. granit cataclazat).

15. Milonit: iau nastere prin macinare; nu se mai poate recunoaste natura rocii preexistente.

16. Ultramilonit: milonit in care se gaseste sticla, datorita topirii partiale a rocii milonitice.