PRINCIPALELE TIPURI PETROGRAFICE DENUMIRI. PROTOLIT POSIBIL

PRINCIPALELE TIPURI PETROGRAFICE DENUMIRI. PROTOLIT POSIBIL

In unele manuale mai vechi, devenite clasice, diversele tipuri petrografice cunoscute erau repartizate la doua categorii genetice. Acest lucru se facea deoarece se presupunea ca exista doar doua tipuri fundamentale de metamorfism, respectiv metamorfism de contact si regional. Aceasta sistematica nu mai poate fi pastrata astazi, ea avand doua inconveniente:

odata cu progresul petrologiei metamorfice a devenit evident faptul ca tipurile de metamorfism pot fi mult mai numeroase decat s-a presupus cu 100 de ani in urma. Mai mult, s-a modificat enorm conceptul de "metamorfism regional". El are astazi cu totul alta semnificatie decat i se acorda cu cateva decenii in urma

clasificarea genetica lasa impresia ca un anumit tip petrografic se poate forma printr-un unic tip de metamorfism, ceea ce este inexact. Se cunosc mai multe tipuri de roci metamorfice poligenetice.

Deoarece toate rocile metamorfice provin din alte roci trebuie, de la inceput separate doua categorii.

A.    Roci cu grad de transformare redus, care mostenesc trasaturile esentiale ale rocii preexistente. La acestea, protolitul este usor de recunoscut si, prin urmare, ele nu poarta denumiri speciale. In acest caz, pur si simplu se adauga prefixul "meta" la denumirea protolitului, ca de exemplu: "metagranit", "metabazalt", "metatuf", "metaarenit", "metapelit", etc..

B.    Roci metamorfice cu un grad de transformare avansata, care nu mai pastreaza nici structura petrografica si nici compozitia minerala a protolitului. Dupa structura, aceste tipuri petrografice pot fi atat izotrope, cat si anizotrope, iar unele dintre ele au denumiri consacrate.

Extrema varietate petrografica a rocilor metamorfice poate fi redusa la un numar restrans de tipuri, fiecare dintre acestea net distinct fata de celelalte si, in consecinta, usor identificabil. Varietatea ansamblului rezulta din variatia in cadrul fiecarui tip, care se produce fara a se depasi limitele determinante ale acestuia.

Aceasta situatie se reflecta si in nomenclatura folosita. Pe baza unui numar restrans de termeni fundamentali -corespunzand tipurilor petrografice principale -s-au format ori delimitat numeroase denumiri cu ajutorul unor calificative care exprima in cele mai multe cazuri, masura participarii unuia sau altuia dintre componentii minerali.

1. Filite: sunt roci cu sistozitate accentuata formate din sericit si cuart. Sericitul poate fi fangit, paragonit, pirofilit. Roca este fin sistoasa, cu minerale de dimensiuni foarte mici (50% sunt filosilicati). Suprafetele de sistozitate au un aspect matasos. Culoarea este verzuie sau argintie.

Filite: sericit + clorit + cuart ± biotit + calcit, magnetit, hematit etc..

Ele se formeaza prin metamorfism progresiv al rocilor argiloase (metamorfism regional).

Pirofilitul apare in rocile argiloase conform reactiei:

caolin + cuart T pirofilit + H₂O

Filitele se aseamana cu rocile argiloase din care provin, dar au cateva diferente:

- sunt mai sarace in apa;

- contin alcalii in cantitate mai mare;

- sunt mai sarace in aluminiu.

Filitele se pot forma si in urma unui metamorfism retrograd din roci magmatice (roca cuarto-feldspatica) formandu-se filonite asemanatoare filitelor. Ele au o sistoazitate planara, accentuata, datorata blastezei. In Romania apar in toata zona sisturilor cristaline cu grad scazut de metamorfism din Carpati si fundamentul Platformei Moesice.

Micasisturi (mice + cuart)

Ele sunt roci foarte sistoase, a caror compozitie mineralogica este dominata de prezenta muscovitului si/sau a biotitului in lamele mari. Acestia creaza asa zisele suprafete "lucioase", aspect deosebit numai pentru aceste tipuri de roci.

Functie de natura micei se pot deosebi:

- micasisturi muscovitice;

- micasisturi cu doua mice (muscovit si biotit);

- micasisturi biotitice.

La acestea se mai adauga mai mult sau mai putin disten, sillimanit, granat, pirop, staurolit, clorit etc

Functie de aparitia celor trei polimorfi Al₂SiO₅ (disten, sillimanit, andaluzit) domeniul de stabilitate al micasisturilor muscovitice poate varia de la 20 Km adancime (presiune inalta > 8 Kb) pana la 7 Km (presiunea < 2 Kb).

Functie de metamorfism, micasisturile cloritoase au gradul de metamorfism cel mai scazut, iar micasisturile biotitice cel mai inalt grad de metamorfism.

Micasisturile au sistozitate foarte pronuntata datorata unei orientari liniare. Ele s-au format prin blasteza sincinematica. Micasisturile se asociaza cu gnaisele si amfibolitele din seria cristalina a Carpatilor, in zonele cu metamorfism regional.

3. Gnaise

Gnaisele sunt roci mediu si macrogranulare, cu textura gnaisica  (adica textura paralela mai putin pronuntata decat cea sistoasa) ca urmare a predominantei componentelor granulare, prismatice si participarii mult mai reduse a micelor, ceea ce poate conduce pana la forme aproape masive. In general insa, ele pot fi frecvent rubanate (laminate). Sistozitatea lor creste odata cu continutul de mice. Mineralele principale sunt cuartul si feldspatii, carora li se adauga mice, hornblenda. In general roca este de culoare deschisa.

Gnaisele sunt rezultatul metamorfismului regional de intensitate ridicata fie pe seama rocilor sedimentare (paragnaise), fie pe seama rocilor magmatice (ortgnaise). Gnaisele de injectie au luat nastere prin injectarea de material cuarto-feldspatic intr-un fond petrografic variat.

In Romania, ele se asociaza cu amfibolitele si micasisturile, cu care formeaza adesea pachete alternante (M-tii Fagaras - gnaisul de Cumpana si Cozia). Acestea sunt omniprezente in toata seria cristaliana a Carpatilor.

4. Amfibolite

Ele sunt roci mai putin sistoase cu textura paralela ca si gnaisele, dar fara posibilitate usoara de a se desface dupa plane de sistozitate. Mineralele principale sunt reprezentate de amfiboli (hornblende) si plagioclazi, care formeaza paturi albe si verde-inchis in alternanta. Ele provin in urma metamorfismului regional al rocilor magmatice bazice, masive ori piroclastice sau metamorfismului marnelor (ortoamfibolite).

5. Corneene

Termenul de corneana se foloseste pentru a desemna o roca metamorfica cristaloblastica, fara sistuozitate. Ele sunt deci roci masive, fin granulare, de culoare inchisa. Alcatuirea mineralogica este variata, uneori complexa. Se formeaza prin metamorfismul termic al rocilor sedimentare (cel mai adesea) si al rocilor magmatice bazice. Corneenele formate pe seama calcarelor pure sunt diferitele tipuri de marmure. Cele formate pe calcare impure (cu numeroase accidente silicioase si impuritati argiloase) capata aspectul de skarn.

6. Marmure (calcare cristaline)

Ele provin din metamorfismul calcarelor sedimentare. Marmurele sunt roci cristaloblastice formate predominant sau exclusiv din carbonati. Marmurele propriu-zise sunt formate din calcit, insa se cunosc si marmure dolomitice si aragonitice. Pe lanaa carbonati, in marmure se mai pot gasi foarte multe alte minerale, dependente de conditia metamorfismului si de impuritatile existente in calcarele initiale. Astfel se pot intalni: cuart, flogopit, muscovit, staurolit, diopsid, talc, serpentina, granati, calcit, wollastonit, olivina, grafit, magnetit, sulfuri etc De pilda, marmurele bogate in muscovit se numesc cipoline si cele bogate in serpentine, oficalcite.

Genetic, marmurele sunt legate de metamorfismul de contact, cat si de metamorfismul regional. Marmurele de contact sunt roci exclusiv masive (neorientate) si se mai numesc corneene carbonatice, pe cand cele de provenienta din metamorfismul regional pot avea si texturi sistoase.

In Romania, marmurele apar in toata aria de aflorare a sisturilor cristaline din Carpati. Cele mai renumite puncte de exploatare sunt in M-tii Fagaras (Arpas), M-tii Poiana Rusca (marmura de Ruschita care rivalizeaza cu vestita marmura de Carrara din Italia) si Platoul Vascau (marmura de Moneasa).

Skarne

Skarnele sunt roci cu structuri corneene (masive), formate in principal din silicati calcici anhidri: piroxen calcic din seria diopsid- hedenbergit, granat calcic si wollastonit. Aceste trei grupe de minerale pot sa apara izolat sau impreuna la care se mai pot adauga totdeauna calcit si cuart, uneori vezuvian). Accidental mai apar tremolit, epidot, plagioclaz, sfen, mice, sulfuri, oxizi etc

Skarnele sunt roci poligenetice. Ele apar in aureolele de contact, pe seama calcarelor in urma actiunilor hidrotermale si pneumatolitice eliberate de un corp magmatic, aflat in imediata vecinatate a calcarelor. In Romania ele se gasesc in mod special in apropierea corpurilor de banatite (laramite) de la Oravita, Ocna de Fier, Sasca Montana, Ciclova.

8. Alte tipuri de roci metamorfice

1. Sisturile verzi sunt roci sistoase alcatuite din albit si unul sau mai multe minerale verzi: clorit, actinot, epidot. Functie de proportia si natura acestora se pot deosebi sisturi cloritoase, epidotice si sisturi verzi cu actinot.

Sisturile verzi sunt tipice metamorfismului regional cu grad scazut, rezultand din tufuri vulcanice andezitice si bazaltice, din bazalte si gabrouri, diorite, marne etc.. Ele pot rezulta si din retromorfismul amfibolitelor si gnaiselor cu plagioclaz si biotit. Ele se gasesc in aceleasi arii ca si filitele, cu o specificatie aparte in Dobrogea de Nord si Centrala.

2. Cuartitele sunt roci cristaloblastice formate predominant sau exclusiv din cuart. In general, alaturi de cuart, pot sa apara in cantitati subordonate toate mineralele existente in micasisturi si filite, micele fiind cele mai frecvente. Cresterea proportiei de mice in cuartitele micacee determina o tranzitie gradata de la cuartite la micasisturi sau de la cuartite la filite. De aceea, in teren, cuartitele apar adeseori asociate cu micasisturi si filite. Ele apar in Romania aproape in toate ariile cristaline ale Muntilor Carpati.

3. Eclogitele sunt roci granoblastice, practic nesistoase, formate in principal din granati (un termen intermediar intre pirop si almandin) si omfacit (un amestec intre diopsid si jadeit). Alaturi de cele doua minerale se mai intalnesc cuart, rutil si disten. De cele mai multe ori, eclogitele apar ca mici corpuri in sisturi cristaline, in serpentinite. Ele se formeaza din roci bazice (bazalte, gabrouri, marne, amfibolite si sisturi verzi), in conditiile unor temperaturi si presiuni foarte mari. In Romania apar izolat in Muntii Capatana, Sebes, Cibin si Leaota.

4. Roci cu structuri cataclastice si milonitice (cataclazite si milonite). Aceste roci apar in imediata apropiere a fracturilor tectonice. Ele sunt formate din granule cu accentuate deformari plastice si rupturale. Formele primare ale cristalelor sunt de regula inlaturate, fiind inlocuite cu forme clastice. Gradul de sfaramare a cristalelor difera de la caz la caz si, din acest punct de vedere se pot separa doua grupe de roci cataclastice:

1. cataclazite propriu zise, care au un grad de sfaramare relativ redus, asa incat mai poate fi recunoscuta roca initiala, la microscop;

2. milonite, roci cu o macinare foarte puternica a cristalelor, caz in care este foarte greu de precizat natura rocii initiale. In plus, in milonite poate avea loc o topire partiala a cristalelor fine, datorita caldurii de frecare, care faciliteaza o cimentare puternica a fragmentelor cristaline cu o pelicula de sticla. De aceea, milonitele sunt, de regula roci dure. In unele cazuri, acolo unde exista alunecari acentuate pe planele de fractura, milonitul recristalizeaza, luand aspectul unui filit. Roca rezultata pe aceasta cale se numeste filonit.

IN LOC DE FINAL

Desigur, aceasta lucrare poate fi discutata si interpretata. Evident ca cea mai mare parte din informatii nu imi apartin. Ele sunt rodul unor lucrari pe care le-am studiat si le-am modelat asa cum am crezut eu de cuvinta, adica "bunul simt" pentru cei care astazi se numesc ecologi. La bibliografie, cu scuza de rigoare a acelora care "judeca", am trecut numai pe cei care i-am consultat. Acest lucru nu inseamna ca nu am tinut cont de cei care inaintea mea au scris manuale de referinta. Ganditi-va totusi ca la nivelul anului 2007 exista o explozie (un blow-up) de informatii si ca actulamente nu mai este la moda sau neaaparat necesar sa citezi 345de autori, ca si cum acest lucru ar fi adevarat. Eu am sa citez numai pe cei care au fost trecuti in text si pe cei ale caror carti sau lucrari mi-au fost de un real folos pentru atingerea scopului final, adica o carte de petrografie "pentru ecologi".