ROCI CRISTALOBLASTICE FARA SISTOZITATE (MASIVE) (roci ale metamorfismului de contact)
Rocile din jurul corpurilor magmatice au fost denumite roci de contact (fig.115).
Factori:
- cresterea temperaturii;
- flux de substanta care se poate face prin fluide sau difuzie.
Tipurile petrografice fundamentale care alcatuiesc grupa rocilor crisoblastice sunt extrem de diferite sub aspectul compozitiei mineralogice si structurilor specifice, diversitate care deriva din conditiile fizice si geologice diferite de formare a lor.
Produse petrografice:
corneene de contact;
metamorfite de contact (skarne).
Corneene de contact
Termrnul de corneeana se foloseste pentru a desemna orice roca metamorfica (cristaloblastica), fara sistuozitate. De cele mai multe ori, corneenele se formeaza in aureolele de contact ale corpurilor magmatice, in absenta deformarilor mecanice (metamorfism static). Roci cu structura similara se cunosc si in ariile metamorfismului regional, fara legatura cu corpurile magmatice.
Compozitia mineralogica:
Cu foarte putine exceptii corneenele sunt formate din asociatii bi- sau poliminerale, stabile din punct de vedere chimic, numite parageneze. Se cunosc peste 70 de asociatii de acest tip, numite pe scurt, asociatii paragenetice. Elementul de baza si definitoriu al tipului paragenetic il reprezinta numarul si calitatea fazelor minerale componente si nu proportia dintre ele:
ex: Albit - Epidot - Actinot - Clorit - Cuart;
Albit - Epidot - Mice - Cuart;
Calcit - Tremolit;
Dolomit - Calcit - Talc.
Mai importante sunt:
1. corneene provenite din roci argiloase (bogate in aluminiu):
- corneene aluminoase;
2. corneene provenite din roci carbonatice:
- din calcare - marmure;
- din dolomite - marmure dolomitice (temperatura mica);
- marmure cu periclaz si brucit (temperatura mare).
CaMg(CO3)2 CaCO3 + MgO + CO2
MgO Mg(OH)2 - brucit
filon hidrotermal
T
|
|
|
|
|
Mineralele specifice corneenelor aluminoase sunt:
n andaluzit (eventual sillimanit);
n corindon;
n biotit (muscovit);
n cuart
Marmurele (calcarele cristaline), dupa natura carbonatilor, se pot clasifica in:
- marmure calcitice;
- marmure dolomitice.
Marmurele provin prin metamorfismul calcarelor sedimentare. Ele sunt roci cristaloblastice, formate predominant sau exclusiv din carbonati. Pe langa carbonati, in marmure se mai gasesc si alte minerale, dependente de conditia metamorfismului si de impuritatile existente in calcarele initiale: cuart, muscovit, tremolit, talc, calcit, brucit, flogopit, antofilit, disten, serpentina, granati, vezuvian, wollastonit, olivina magneziana, periclaz, grafit, magnetit.
Prezenta in cantitate mai mare a unora dintre acestea, conduce la varietati mineralogice:
n marmore cu muscovit (cipoline - denumire derivata de la localitatea unde s-au gasit);
n marmure cu brucit (predazite);
n marmure cu sericit (oficalcite).
Din punct de vedere genetic, marmurele sunt legate de:
n metamorfismul de contact (neorientate) - corneene carbonatice;
n metamorfismul regional (pot avea si texturi orientate).
Gradul de metamorfism nu este reflectat de structura lor, ci de natura mineralelor secundare si accesorii.
Ex. Marmurele dolomitice cu muscovit, cuart, caracterizeaza un grad de metamorfism mai scazut decat marmurele cu tremolit, disten. Similar pentru marmurele cu brucit fata de marmurele cu periclaz.
Skarnele sunt roci cu structuri corneene (masive), formate in principal din silicati calcici anhidri: piroxeni calcici (diopsid - hedenbergit), granati calcici-grossular - andradit), wollastonit. Aceste trei grupe pot aparea izolat sau impreuna, fiind insotite intotdeauna de calcit si cuart. Accidental mai pot apare in skarne: tremolit, scapolit, epidot, feldspati plagioclazi, sfen, mice, sulfuri, oxizi.
Skarnele sunt roci poligenetice. Mai frecvent, skarnele apar in aureolele de contact (pe cale metamorfica), prin reactia dintre calcar si substante de origine magmatica (deci suport carbonatic si aport de SiO2):
CaCO3 + SiO2 CaSiO3 + CO2
2 CaMg(CO3)2 + SiO2 temp. mica 2CaCO3 + Mg2SiO4 + 2CO2 skarn olivinic
2 CaMg(CO3)2 + SiO2 temp. mare 2CaMgSi2O6 + 2CO2 skarn diopsidic
Acestea sunt skarne metasomatice sau propriu-zise. Mai rar ele se formeaza si in urma metamorfismului izochimic al calcarelor cu impuritati silicioase (corneene cu silicati calcici).
Structuri caracteristice:
n structuri corneene (masive), nesistoase;
n structuri blastice in general - porfiroblastice;
- granoblastice;
- poikilobalstice;
- zonalitati (piroxeni, vezuvian).
Sunt foarte frecvente structurile de inlocuire (mai ales la skarne):
SiCa CaCO3
piroxeni hornblenda
granati vezuvian
Observatii practice
macroscopic (componenti minerali, structuri, tipuri petrografice);
microscopic (structuri).
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |