Tehnologie Afaceri Scoala Didactica Legislatie Familie

 

Compozitia mineralogica depinde de:

n     natura rocii preexistente;

n     gradul de blasteza.

In cazul breciilor tectonice, cataclazitelor si a milonitelor, compozitia mineralogica este exclusiv relicta, depinzind deci de roca initiala. In cazul blastomilonitelor compozitia mineralogica este variabila de la caz la caz, in general predominand mineralele din grupa silicatilor.

Clasificarea si prezentarea principalelor tipuri petrografice Brecii de falie

Sunt roci necoezive, compuse din fragmente angulare sau rotunjite, rezultate prin zdrobire si macinare, prinse intr-o matrice cu aspectul unei paste argiloase. Nu reprezinta roci metamorfice propriuzise.

Brecii tectonice (de zdrobire)

Roci coezive, masive, constand in fragmente litice angulare (care pastreaza structurile originale), prinse intr-o matrice fin granulara, rezultata prin macinare care ocupa pana la 10% din volumul rocii.

Seria cataclazitelor

Roci coezive, cu un grad de sfaramare relativ redus. Sunt alcatuite din elemente angulare prinse intr-o matrice fara foliatie, in care pot sa apara recristalizari.

n     protocataclaz (10 - 50% matrice);

n     cataclaz (50 - 90% matrice);

n     ultracataclaz (> 90% matrice).

Natura rocii initiale se poate observa usor la microscop.

Fenoclastele pastreaza semnele deformarii plastice si rupturale (extinctii rulante, benzi de alunecare, benzi de deformare, macle mecanice, crapaturi). Data fiind asemanarea cu rocile vulcanice porfirice, ele se mai numesc roci porfiroclastice. Majoritatea cataclazitelor sunt sistoase (datorita tendintei fenoclastelor de a se orienta in directia axei lungi).

Seria milonitelor

Cuprinde roci coezive, continand porfiroclaste in general lenticulare, de dimensiuni variate, prinse intr-o matrice fin granulara pana la criptocristalina, cu foliatie accentuata.

In functie de proportia matricei deosebim:

n     protomilonite

n     milonite(

n     ultamilonite (>90%).

La milonite, datorita macinarii avansate, este foarte greu sa se precizeze roca initiala. In plus, are loc, o topire partiala a cristalelor fine, datorita caldurii de frecare, care faciliteaza o cimentare puternica a fragmentelor cristaline cu o pelicula de sticla. De aceea, milonitele sunt de regula, roci dure. In unele cazuri, acolo unde exista alunecari accentuate pe planele de fractura, milonitul recristalizat ia aspectul unui filit. Rocile rezultate pe aceasta cale se numesc filonite.

Filonitele

Roci milonitice - ultramilonitice, bogate in filosilicati, avand aspect foios si formate indeosebi, pe seama rocilor cuarto-feldspatice.

Filonitele apar pe seama oricaror roci, inclusiv pe seama sisturilor cristaline (micasisturi, amfibolite, gnaise). In acest ultim caz, filonitele pot fi considerate retromorfite.

Blastomilonite

Sunt roci sistoase, in care recristalizarea este pronuntata, incat caracterul cataclastic este greu de recunocut. Recristalizarea afecteaza in primul rand matricea, dar si porfiroclastele. Ele reprezinta o categorie de roci intermediara intre rocile cataclastice propriu-zise si rocile rezultate in urma metamorfismului regional.

Pseudotahilitele

Rezulta prin metamorfism dinamic extrem, in urma caruia se produce topirea partiala a rocii. Ele sunt formate din porfiroclaste de cuart si feldspat, prinse intr-o matrice sticloasa, uneori devitrificata.

FILITE

In aceasta grupa sunt reunite totalitatea rocilor metamorfice (cristaloblastice), caracterizate printr-o sistozitate evidenta. De aceea, aceste roci sunt denumite cu termenul colectiv de sisturi cristaline sau sisturi cristaloblastice.

Definitie: filitele sunt roci fin sistoase, alcatuite din sericit si cuart, adesea clorit, suprafetele de sistozitate au un aspect matasos si coloratie argintie sau verzuie. Ele rezulta prin metamorfismul de grad scazut (progresiv) al argilelor. Argilele foarte slab metamorfozate sunt denumite ardezii, daca au sistuozitate planara perfecta si mai conserva relicte ale mineralelor argiloase.

In general, filitele apar in ariile metamorfismului regional, asociindu - se cu sisturile verzi si sisturile cuarto-albitice.

Componenti minerali

Minerale de baza sunt sericitul si cuartul. Alaturi de acestea mai apar cloritul, grafitul, turmalina, rutilul, sfenul, apatitul, magnetitul, pirita.

Sub denumirea de sericit de pot ascunde oricare din termenii (filosilicati):

n     fangit (echivalentul chimic al muscovitului):

KAl₃Si₃ O₁₀ (OH K₂(Al,Fe,Mg)₄ [Al₂Si₆O₃₀] (OH,F)₄

n     paragonit (filosilicatul sodic):

NaAl₃Si₃O₁₀ (OH Na₂Al₄ [Al₂Si₆O₂₀] (OH)₄

n     pirofilitul:

Al₂SiO₁₀(OH Al₂[Si₄O₁₀] (OH)₂

Aceste trei minerale se confunda foarte usor la microscop, distinctia fiind posibila doar prin analize chimice, difractie in raze X.

Cuartul din majoritatea filitelor formeaza granule fine, distribuite neomogen in masa rocilor. Mai rar se intercaleaza benzi subtiri, constituite din granule de cuart, foarte rar feldspat, formate prin diferentiere locala.

Consideratii genetice

Din punct de vedere chimic exista o asemanare intre rocile argiloase si filite. Exista insa si doua mari deosebiri:

n     filitele sunt mai sarace in apa;

n     filitele fangitice si paragonitice contin o cantitate mare de alcalii.

Particularitati structurale

Filitele sunt roci microblastice, cu granulatie, de regula, uniforma. Rareori sunt remarcate structurile porfiroblastice - varietatile cu cloritoid. Sistuoziattea lepidoblastica este bine marcata si se datoreaza orientarii filosilicatilor si intr-o mai mica masura, orientarii granulelor de cuart. De obicei filitele au o sistuozitate de tip planar reprezentata printr-o singura suprafata "S", dar uneori pot prezenta doua suprafete"S" prin intersectia carora rezulta structuri liniare.

Varietati

dupa continutul in cuart pot fi:

n     filite propriuzise (cuartul 0 - 50%);

n     filite cuartoase (cuartul 50 - 80%).

dupa natura sericitului:

n     filite fangitice;

n     filite paragonitice;

n     filite pirofilitice.

n    

Acestea sunt filite sericitoase sau sisturi sericitoase.

dupa natura celorlalte minerale:

n     filite cloritice (sericit, cuart si clorit),

n     filite grafitice (sericit, cuart si grafit).

Acestea sunt sisturi cloritoase sau sisturi grafitoase.

MICASISTURI

Definitie: micasisturile sunt roci sistoase, alcatuite in esenta din mica si cuart, sau numai mice. Spre deosebire de filite, micele sunt reprezentate prin muscovit si biotit. In plus, la micasisturi exista tendinta cuartului de a se agrega sub forma de lentile sau benzi, fenomen slab exprimat sau inexistent la filite.

Componenti minerali

Componentii de baza sunt: muscovitul, biotitul si cuartul, din care rezulta:

n     micasisturi muscovitice (muscovit si cuart);

n     micasisturi cu doua mice (muscovit, biotit si cuart);

n     micasist biotitic (biotit si cuart).

Cele trei tipuri de asociatii se pot complica, datorita interventiei mai multor minerale, numite pe scurt simptomatice: disten, sillimanit, andaluzit, staurolit, granati (piralspite) etc., care apar frecvent ca porfiroblaste.

Semnificatii genetice

Cele mai multe micasisturi, provin din roci argiloase, in conditiile unui metamorfism regional de grad mediu. Ele deriva din argile, fie direct, prin intermediul unui singur ciclu de metamorfism, fie indirect, din filite, printr-un polimetamorfism progresiv. Trebuie subliniat faptul ca, micasisturile contin mai mult calciu ca filitele si ca argilele. In mod complementar, pe masura ce se trece de la argile filit micasist, scade continutul in aluminu. Prin urmare, trebuie sa admitem un metamorfism cu aport de potasiu si o eliminare partiala a Al₂O₃, odata cu apa, prin reactiile de deshidratare.

Daca admitem ca metamorfismul este deschis pentru alcalii, micasisturile pot deriva tot asa de bine si din roci plutonice cuarto-feldspatice, in prezenta apei si intr-un regim dinamic. In acest caz, eliminarea partiala a potasiului, usureaza inlocuirea feldspatilor alcalini cu mangan si cuart, asa cum se intampla in procesul de formare al greisenelor (roca formata in esenta din muscovit si cuart, pe seama granitului).

Micasisturile muscovitice impreuna cu micasisturile cloritice pot apare prin retromorfismul micasisturilor biotitce.

Particularitati structurale

Specifica micasisturilor este structura lepidoblastica. Foarte frecvent apar si structuri porfiroblastice (porfiroblaste de granati - almandin, disten, sfen).

Aproape in toate micasisturile porfiroblastice se pot remarca, segregatii ale cuartului, in umbrele de presiune limitrofe porfiroblastelor. In multe cazuri, cuartul se delimiteaza de mice in lentile aplatizate sau benzi, concordante cu sistuozitatea. Este de remarcat prezenta in multe cazuri a doua suprafete "S" prin intersectia carora apar liniatii, vizibile macroscopic.

Subtipuri si varietati de micasisturi

a) micasisturi propriu - zise: filosilicatul este reprezentat exclusiv prin mice. Dupa natura micei, ele pot fi impartite in varietati:

n     micasisturi muscovitice;

n     micasisturi biotitice;

n     micasisturi muscovitice si biotitice.

b)     micasisturi cloritice (muscovit, biotit, cuart si clor).

In functie de aparitia altor minerale, micasisturile pot prezenta si alte

subvarietati petrografice:

n     micasisturi muscovitice cu albit;

n     micasisturi muscovitice cu cloritoid;

n     micasisturi biotitice cu microclin;

n     micasisturi muscovito-biotitic cu staurolit si granati.

Observatii practice

n     macroscopice: structura rocii;

tipul de roca;

indicele de culoare;

componentii principali.

n     microscopic:   componentii principali si auxiliari;

structura;

tipul petrografic.