ROCI SI MINERALE - Curgerea rocilor - - Invelisul Terrei

Curgerea rocilor

Referat

Invelisul Terrei numit litosfera este alcatuit in cea mai mare parte din roci si minerale aflate intr-o diversitate de forme, dimensiuni si culori .

Formele de relief din intreaga lume au fost determinate in principal de trei factori: de natura rocilor aflate sub scoarta Pamantului, de structura rocilor si de fortele naturii care modifica permanent uscat.

Rocile se diferentiaza pe baza unor proprietati fizice si chimice cum ar fi: duritatea, solubilitatea, culoarea sa, dar si pe baza structurii, a texturii si a genenezei. Textura poate fi: masiva (neorientata) sau fluidala (orientata); Structura poate fi cristalina(granulara), amorfa, psefitice (fragmente de tipul grohotisului)

Dupa geneza ele impartindu-se in: roci magmatice, roci sedimentare, roci metamorfice.

1.Rocile magmatice iau nastere prin racirea magmei ajunsa din adancime in scoarta sau la suprafata. Rocile formate prin racirea magmei la mare adancime au o cristalizare totala (granitul), cele formate din racirea magmei la adancimi mici au o cristalizare partiala (riolitul), iar cele formate prin racirea magmei la suprafata se racesc repede si raman necristalizate.

Dupa compozitia chimica rocile magmatice sunt: acide, neutre si bazice.

Dupa compozitia mineralogica rocile magmatice se grupeaza astfel:

Grupa granitului

Cuprinde: granitul (se gaseste in Romania in muntii Macin, Banatului, Apuseni); riolitul (se gaseste in muntii Apuseni, Oas, Gutai); Piatra Ponce.

Grupa granodioritului

Cuprinde: granodioritul, dacitul.

Grupa sienitului

Cuprinde: sienit, tahit.

Grupa dioritului

Cuprinde: dioritul, andezitul.

Grupa gabbroului

Cuprinde: gabbroul, bazaltul.

2.Rocile sedimentare iau nastere prin distrugerea mecanica si chimica a rocilor preexistente si sedimentarea materialului rezultat in diferite locuri si medii. Ele se clasifica dupa modul de formare, structura si textura.

a) Rocile detritice sunt roci, care ulterior au fost sau nu cimentate cu material calcaros, argilos sau silicos.

Aceste roci sunt: grohotisurile, pietrisurile, nisipurile, malurile, loessul, marnele.

b) Rocile de precipitare se formeaza mai ales in golfurile, lagunele si lacurile din zonele aride, unde evaporarea este ridicata formandu-se roci monominerale sau poliminerale: Dintre cele monominerale amintim: evaporitele, depozitele de gips si anhidrit; Iar din cele poliminerale calcarele oolitice, dalomitele.

c)Rocile organogene iau nastere prin depunerea partilor scheletice ale organismelor moarte.

Se impart in:

*Acaustobiolite, din care fac parte: calcarele omogene(CaCO3),

diatomitele, fosforitele.

*Caustobiolite, din care fac parte:

-carbunii: turba, lignitul, carbunele brun, huila, antracitul.

-bitumenele naturale: petrolul, gazele naturale, asfaltul, ozocherita, sisturile bituminoase, chihlimbarul.

d)Rocile reziduale rezulta prin alterarea rocilor preexistente si acumularea reziduului insolubil. Acestea sunt: bauxita, lateritul, terra rossa, solurile.

3.Rocile metamorfice rezulta prin transformarea rocilor sedimentare in conditii de presiune si temperatura ridicate.

Principalele roci metamorfice sunt: micasisturile, cuatitele, gnaisele,

marmurele si filitele.

Extragerea unor

metale pretioase cum ar fi aurul si diamantul

se face conform imaginilor din dreapta, dar si din anumite mine cum ar fi cele din Carpatii Occidentali.

In prima imagine se prezinta o activitate de cautare a dimantului.

In cea de a doua imagine se prezinta o activitate de cautare a aurului.

Scoarta este alcatuita din minerale, adica substante naturale omogene din punct de vedere fizico-chimic si care in general sunt solide.

Unele minerale se asociaza in anumite formatiuni rocile, iar altele se gasesc izolate. Unele minerale sunt alcatuite dintr-un singur element chimic ca de exemplu: aurul, argintul, sulful etc., sau din mai multe elemente, cum ar fi: calcitul (CaCO3), sarea gema (NaCl), apa (H2O -lichid) s.a

Totalitatea mineralelor si rocilor ce se exploateaza de catre om reprezinta substante minerale utile.

Clasificarea mineralelor se face dupa mai multe criterii:

a)Dupa starea de agregare fizica mineralele sunt de doua feluri: cristaline si amorfe.

b)Dupa compozitia chimica mineralele sunt:

1.Elementele native sunt formate dintr-un singur element chimic si in natura se pot gasi in stare libera: aurul (Au), argintul (Ag), cuprul (Cu), sulful

(S), diamantul (C), grafitul (C) .

2.Sulfurile cuprind sulfurile simple si sulfosarurile. Putem mentiona: pirita

(FeS2), marcasita (FeS2), calcopirita (CuFeS2), galena (PbS), blenda (ZnS), cinabrul (HgS), stibina (Sb2S3).

3.Sarurile haloide cuprind mineralele compuse din sarurile halogenilor cu sodiu, potasiu, magneziu, calciu, aur, cupru; mai cunoscute sunt: sarea gema

(NaCl), silvina (KCl), fluorina (CaF2).

4.Oxizii si hidroxizii cuprind combinatiile dintre metale si nemetale cu oxigenul: hematitul (Fe2O3), magnetitul (Fe3O4), limonitul (HfeO2-nH2O), ilmenitul (FeTiO3), uraninitul (UO2), cuartul (SiO2) .

5.Sarurile oxigenate reprezinta sarurile diferitilor acizi oxigenati si insumeaza doua treimi din mineralele cunoscute. Din punct de vedere economic mai importanti sunt: carbonatii (calcit, aragonit, dolomit, siderit, azorit), sulfatii (baritina, anhidritul, gipsul),fosfatii, silicatii (feldspati, piroxeni, amfiboli, mice, clorite, minerale argiloase, olivina, serpentine, granati).

Mineralele au o serie de proprietati distinctive: forma cristalelor, trnsparenta, opacitate, clivaj,

duritate, culoare, densitate, gust s.a.

Perlele nu sunt minerale propriuzise ci se formeaza in interiorul scoicilor. In urma patruderii unor particule de nisip in interiorul scoicii aceasta secreta o substanta pentru a-si proteja tesutul intern, fragil, care adesea impreuna cu nisipul formeaza perle.

Unele dintre roci afiseaza o stea cand sunt luminate, un efect numit asterism.

Roca Rosser Reeves aratata in imaginea din dreapta este unul dintre cei mai buni rubini si valoreaza 138,7 carate.

Lumina polarizata este folosita pentru studierea unei monstre de roca lunara colectata de prima expeditie apollo pe luna.

Culorile diferite reprezinta diferite minerale ce intra in compozitia acestei roci

afisate in dreapta.

Gipsul este un exemplu de mineral ce expune o structura cristalina monolitica Cristalele monolitice au trei axe de lungimi inegale, doua sunt perpendiculare pe a III axa dar nu una pe cealalta.

Ultima imagine prezinta o activitate de extractie a gazului natural si a altor minerale ca petrolul efectuata in Alberta.

Desertul Namib se intinde pe intregul tarm al Namibiei pe coasta Atlantica. Curentii reci ai Atlanticului mentin o clima relativ racoroasa si arida. In partea de sud pe alocuri desertul Namib se intalneste cu desertul Kalahari. Fotografia din dreapta arata o serie de dune de nisip din desertul Namib.

Republica Dijbouti sau Jibuti situata in nord-estul Africii are o economie bazata pe zootehnie asa ca pastorii impreuna cu oile, camilele si celelalte animale trec printre niste formatiuni de minerale in forma de turnuri.

Nord-estul Nebrascai este alcatuit din niste frumoase formatiuni pietroase.

Aceasta regiune ce contine roci in forma de ciuperca este cunoscuta si pentru bogatia de minerale pe care le contine de ea. Imaginea de mai sus cupride o vedere din parcul Toadstool, numit si Pamanturile rele.

Travertinul este o roca ce se formeaza in primaverile calde cand apa calda a izvoarelor termale aduce la suprafata minerale dizolvate care se depun.

In figura 1din dreapta se prezinta un exemplu de formatiune pietroasa sedimentara.

Aproape 5% din crusta pamantului(15 Km) este formata din roca sedimentara dar 75% din roca expusa pe suprafata terrei este sedimentara.

Cea mai mare parte dintre fosile se afla intre roci sedimentare deoarece rocile magmatice si cele metamorfice nu permit pastrarea fosilelor.

In figura 2 se prezinta lava ce se afla in curs de racire. In timp ce curge lava se raceste formand o crusta ce isi modifica forma si dimensiunile concomitent cu curgerea topiturii de dedesubt.

Este o roca mag-matica formata in adancime a carei durata de cristalizare si imbibatie cu apa este foarte mare ceea ce duce la aparitia unor cristale de dimensiuni mari.

Alterarea rocilor

Scoarta Pamantului este formata din roci, solul luand naster din ele. Cel mai important proces ce transforma rocile este alterarea, care este condi-

tionata de existenta atmosferei. Are 3 forme: alterarea fizica adica marun-

tirea- astfel se fragmenteaza roca-, alterarea chimica: producandu-se reactii chimice sub influienta apei de suprafata sau din roca, a bioxidului de carbon, a sulfului sau a oxigenului si alterarea biologica, adica efectul distructiv al diferitelor vietati

Efecte majore pot fi produse si de influientele chimice ale unor orga-

nisme vegetale. Unele alge si lichieni produc acizi ce fac suprfetele rocilor mai poroase, si care astfel se altereaza mai repede. Influienta mare are si hu-

musul rezultat din descompunerea plantelor de ordin superior.

Rocile se formeaza sub presiune. Rocile magmatice iau nastere prin racirea topiturilor a magmei ajunse la suprafata din interiorul Pamantului, iar rocile sedimentare se formeaza pe fundul marilor prin compactarea malului, a sparturilor altor roci si din carcasele vietatilor.

Influiente meteorologice

In roci se intalnesc foarte des crapaturi, rosturi si despicari. Cu timpul roca ajunge la suprafata, unde presiunea este mult mai mica. Ca urmare roca se dilata, timp in care se sfarama mai intens.

Crapaturile, rosturile si straturile formate natural sunt germenii ce favorizeaza maruntirea si alterarea ulterioara a rocilor. Apa ajunsa in crapatura dupa ghetare se dilata si astfel largeste crapatura; acest proces se numeste largire cu pana de gheata. Si plantele care isi adancesc radacimile in crapaturi produc o maruntire printr-o metoda asemanatoare.

Alterarea chimica este cauzata de apa, cand prin infiltrare sau prin strapungerea rocii, apa introduce diferita materiale chimice sau dizolva anumite componente din ele. De exemplu oxigenul dizolvat in apa intra in reactie cu fierul din roca. Ploaia dizolva bioxidul de carbon din aer si acidul carbonic rezultat roade calcarul, formand sisteme mari de pesteri, sau for-

meaza carstul, o forma de relief de suprafata specifica(denumita dupa un munte din Slovenia). Apa dizolva foarte multe minerale, care apoi dezin-

tegreaza rocile. Acizii si sarurile din atmosfera au acelasi efec

Eroziunea

Dintre cauzele schimbarii formelor de relief de suprafata cea mai cu-

noscuta este eroziunea; rocile, sub actiunea apelor curgatoare, a marii, a van-

tului sau a ghetii, se uzeaza. Eroziunea produsa de apele curgatoare se face atat prin efecte fizice cat si prin efecte chimice. Apa nu transporta doar bucatele de roca, ci chiar si bucati mari, dar, le si impregneaza cu materile chimice. Raurile formeaza vai, aluviunile sunt transportate in mari; aceste aluviuni se sedimanteaza si se transforma in roci sedimentare intr-o perioada lunga.

Marea modeleaza astfel in mod continuu tarmul, intr-un loc il distruge, in alta parte il construieste. Vantul sufla materialele ce nu sunt legate de sol, ca de exemplu nisipul, si-l poate transporta la distante incredibil de mari. Nisipul fin din Sahara deseori acopera, ca un praf rosu, automobilele si alte suprafete din sudul Angliei.

Duritatea relativa a rocilor influenteaza mult formarea reliefului, deoarece rocile dure rezista mai mult timp fortelor naturii care erodeaza Pamantul, decat rocile moi. Multe roci magmatice si metamorfice sunt dure deoarece ele sunt formate din cristale intercalate. De exemlu, roca cristalina magmatica, granitul se gaseste deseori la suprafata in regiunile muntoase deoarece a rezistat eroziunii. Granitul se formazeaza din roca topita numita magma, care s-a racit si intarit in interiorul Pamantului, dar care devine vizibila atunci cand rocile mai moi de deasupra sunt indepartate.

Alte roci formate din magma care erup din vulcani, incluzand lava intarita si cenusa vulcanica sunt mai repede erodate decat granitul. Adesea, tot ceea ce ramane dintr-un vulcan stins este neck-ul. Neck-urile sunt canalele prin care magma a ajuns la suprafata. Un exemplu poate fi Castle Rock din Edinburgh unde se gaseste ramasita unui vulcan care acum 325 milioane de ani fusese activ.

Si rocile sedimentare variaza ca duritate. De exemplu, rocile formate din argile sunt instabile si tind sa "curga" la vale. Drept rezultat, acestea formeaza adeseori vaile care survin intre aflorimente de gresie si cele de calcar.

Rocile calcaroase cristaline sau de munte rezista cu bine la eroziune si formeaza adesea fatele stancoase abrupte. Aceasta categorie de roci calcaroase acopera rocile mai moi, situate mai adancime, ca de exemplu la cascada Niagara, in America de Nord.

Calcarul, o roca calcaroasa mai putin cristalizata, este mai putin rezistent. Ca urmare, relieful format pe roci calcaroase, consta din dealuri rotunjote, fara inclinari abrupte.

Structura rocilor

Structura rocilor afecteaza si ea peisajele. De exemplu, cand lava se raceste pentru a forma bazaltul, ea cristalizeaza in 6 fatete, ca cele din Irlanda de Nord. Imbinarea dintre coloane expune roca la eroziunea ploii, ghetii si a cursurilor de apa.

Rocile calcaroase montane contin imbinari verticale care sunt uneori largite de ape pluviale, devenind scobituri adanci. Apa de suprafata dispare in aceste cavitati, erodand retelele subterane de pesteri si lasand suprafata rocilor uscata. Acest gen de peisaj este numit carst, dupa o regiune calcaroasa din Iugoslavia.

Miscarile tectonice produc fracturi ale rocilor, dand nastere la crapaturi de-a lungul carora rocile se deplaseaza cauzand cutremure. Uneori blocuri intregi de pamant sunt impinse de-a lungul faliilor, creand cutremure.

In mod alternativ un bloc de pamant se poate scunfunda intre doua falii, aproximativ paralele..

Modul de formare al rocilor

Cele trei tipuri principale de roci - magmatice, sedimentare, si metamorfice - s-au creat in moduri diferite.

Rocile magmatice s-au format din magma. Bazaltul este un exemplu de roca magmatica. Rocile magmatice se formeaza atunci cand magma se raceste si se intareste sub suprafa scoatei terestre.

Rocile sedimentare sunt formate din fragmente de roci erodate. Apa care patrunde prin fragmente le leaga. Exemple ar fi cronglomeratele, gresiile, sisturile cristaline. Rocile metamorfice sunt de fapt roci magmatice sau sedimentare modificate de interventia temperaturii, a presiunii. De exemplu rocile calcaroase s-au transformat in marmura.