ROCILE CARBONATICE (Calcarele si dolomitele)

ROCILE CARBONATICE (Calcarele si dolomitele)

1) Ele sunt roci monominerale, poligenetice.

2) Din punct de vedere mineralogic si al chimismului sunt alcatuite din:

CaCO₃ - vaterit - aragonit - calcit;

CaMg(CO₃)₂ - dolomit;

FeCO₃ - siderit;

(Fe,Mg)CO₃ - ankerit.

3) Particulele constituente sunt: diverse claste (inclusiv bioclaste) sau produse autigene (precipitate anorganic sau prin procesele metabolice ale organismelor), cu forme extrem de variate.

4) Liantul este de natura chimica (format prin precipitare) sau clastic foarte fin.

5) Structurile sunt extrem de diverse: clastice, organogene, chimice, toate afectate frecvent de procese dia- si epigenetice.

6) Calcarele sunt extrem de variate si vor fi sistematizate in grupe genetice cvasiindependente.

Dolomitele sunt:

- primare, cele nascute prin precipitare directa;

- diagenetice, nascute prin dolomitizarea sedimentelor calcaroase.

Celelalte depozite sideritice, ankeritice, rodocrozitele sunt mult mai rare si cu volume reduse.

Calcarele sunt de mai multe tipuri:

- omogene;

- corpusculare (alochemice);

- biogene;

- clastice.

1. Calcarele omogene:

Acestea sunt de natura chimica si prezinta diferite grade de cristalinitate.

Ele sunt compacte si formeaza nivele stratificate. Au culori variate (albe, galbene, cenusii, rosii) functie de natura impuritatilor.

Functie de dimensiunile componentilor, calcarele se impart in :

- micrite (componentii au dimensiunile mai mici de 4 microni);

- sparite (cu dimensiuni mai mari de 4 microni).

Exista tranzitii de la micrite la sparite, rezultand aspectul inechicristalin.

2. Calcare corpusculare (alochemice)

Acestea sunt formate din corpusculi carbonatici de natura chimica si un liant care poate fi micritic sau sparitic. Natura corpuscurilor este variata, ei putand fi: ooide, pelete, intraclaste, lumpuri.

Calcarele alochemice se intalnesc in faciesurile de platforma si reprezinta variatii laterale ale faciesurilor recifale sau apar ca secvente cu fosforite, roci glauconitice sau cuart-arenitice.

Dupa natura corpusculilor se deosebesc:

Calcarele oolitice care au aspect grezos si sunt alcatuite din ooide calcitice si/sau aragonitice, cimentate cu micrit (oomicrite) sau sparit (oosparite). Acumularea lor a avut loc in ape putin adanci, pana la nivele decimetrice (lacuri sau selfuri continentale) in Jurasic, Paleogen, Neogen.

Calcarele peletale sunt mai variate din punct de vedere textural. Peletoidele au un caracter fecal, algal sau diagenetic (pelmicrit, pelsparit). Provin prin cimentarea unor maluri carbonatice, in ape stagnate de mica adancime.

Calcarele cu interclaste formeaza depozite cu un caracter intraformational, insotind micritele si sparitele si un caracter brecios care reflecta medii agitate, turbulente care au favorizat fragmentarea mecanica.

Calcarele lumpale sunt foarte rare.

In Romania se gasesc in Dobrogea de Sud, M-tii Apuseni (Moneasa, Vascau), Carpatii Meridionali (Mateias).

3. Calcarele organogene (biogene)

Acestea sunt formate din testuri si schelete intregi sau fragmentate sau calcare care rezulta prin activitatea vitala a organismelor, formand calcare bioacumulate si calcare bioconstruite.

Calcarele bioconstruite (biolitite) sunt roci carbonatice alcatuite dintr-un cadru scheletic colonial si materialul sedimentar de umplutura din spatiile interscheletice. Ele reprezinta produsul activitatii coralilor (calcare coraligene), algelor (calcare algale) si briozoarelor.

Biolititele formeaza corpuri cu aspect de dom, fara stratificatie verticala (bioherme) sau dezvoltare lenticulara intre micrite, calcare alochemice, calcare bioacumulate (biostrome).

Se gasesc in Carpatii Orientali (Haghimas, Cheile Bicazului), Carpatii Meridionali (Valea Cernei), Dobrogea Centrala (Casimcea).

Calcare bioacumulate (biomicrite, biosparite, calcare scheletale). Ele sunt formate din fragmente sau testuri (teste) intregi care apartin unor organisme sedentare, bentonice sau pelagice (foraminifere - numuliti, orbitoline - brachiopode, ostracode, lamelibranchiate - inocerami, gasteropode, amoniti, echinide).

Acumularile mobile constituie falune, iar cele cimentate lumasele. Constituentii alogeni (cuart si minerale grele) sunt subordonate. Liantul poate fi micritic sau sparitic. Se gasesc in Carpatii Meridionali (calcarele cu numuliti de Albesti, din care este construita printre altele Manastirea Curtea de Arges), Dobrogea (Lespezi), Platforma Moldovei.

Creta. Ea provine din acumularea clastelor de globigerine. Este alba, poroasa, friabila. Se gaseste in Dobrogea de Sud (Basarabi - cu silex - zeci de metrii grosime). Adancimea apei s-a estimat la 800 - 1000 m.

4. Calcare clastice (calcare mecanice sau calcare alohtone)

Acestea sunt formate mai mult de 50% din fragmente calcaroase (extraclaste sau litoclaste) de diverse dimensiuni si origini, legate prin liant.

Speleothemele: stalactite, stalagmite - iau nastere prin separarea selectiva a CaCO₃ din picaturile de apa.

5. Dolomitele

Sunt roci carbonatice cu mai mult de 50% CaMg(CO₃)₂, asemanatoare calcarelor. Dolomitele sunt roci poligenetice (dolosparite, dolomicrite cu textura faneritica si afanitica).

Dolomitele primare - se formeaza prin pricipitare chimica in mediu lagunar. Sunt roci compacte , omogene, lipsite de fauna.

Textura este idiotopica si echicristalina. Au o stratificatie vizibila si apar in asociatii cu evaporite (gips, anhidrit), micrite etc.

Dolomitele secundare - au caracter diagenetic. Ele reprezinta produse de substitutie metasomatica a unor vechi depozite calcaroase. Au un aspect masiv sau lentiliform, sunt poroase, cavernoase, cu resturi fosile, adesea fisurate. Prezinta texturi inechicristaline, porfiroblastice si poikiloblastice.

Dolomitele secundare au luat nastere pe seama unor sedimente carbonatice, ulterior litificate sau pe seama calcarelor recifale, emerse, rezultand asocierea lor cu calcarele bioacumulate si calcarele bioconstruite.

Dolomitele secundare sunt frecvente in depozite paleozoice (M-tii Poiana Rusca) sau triasice (Pojorata), paleogene (Meziad, Jibou).