SILICOLITE SI FOSFORITE

SILICOLITE  SI FOSFORITE

Acestea au o raspandire limitata la suprafata Pamantului.

a) Silicolitele sunt roci formate din opal, calcedonie sau cuart, nascute prin procese chimice anorganice sau biochimice (nu clastice).

Ele au aspecte structural-texturale diverse, culori diferite ca urmare a mecanismelor foarte variate de extragere a SiO₂ din solutii.

Geneza:

SiO₂ trece in solutii in conditii forte rar realizate si anume un pH > 8,6 - 9 (ape foarte alcaline). Aceste conditii pot sa apara in bazine marine sau in solutiile care circula in litosfera, cand sunt "reprelucrate" silicolitele primare.

Sistematica silicolitelor este functie de mecanismele de precipitare ale SiO₂.

A. Silicolite primare

Acestea sunt depozite stratiforme.

1.Silicolitele organogene rezulta prin acumularea de testuri si organisme silicioase (diatomite, radiolarite, spongolite);

2.Silicolitele hibride (gaize) rezulta prin acumularea concomitenta a resturilor de organisme cu material clastic sau piroclastic (tufodiatomit, gaize);

3.Sinterele rezulta prin precipitare anorganica.

B. Silicolite secundare

Acestea iau nastere prin intense solubilizari si reprecipitari pe loc ale SiO₂ din depozitele primare. Ele pastreaza caracterul stratiform, dar resturile organice pot sa dispara complet, fiind inlocuite cu opal sau calcedonie reprecipitata. Pe seama depozitelor organogene iau nastere jaspuri, menilite, geyserite.

In conditii de pH favorabile, in sedimente cu SiO₂ putin, are loc o migrare a acestuia rezultand noduli (accidente silicioase). Ele sunt dispuse de regula in calcare. Functie de caracterele lor petrografice, se separa in silex, chaille, chert.

Silexul se poate desprinde usor din roca gazda, pe cand chaillul formeaza corp comun cu acesta. Menilitele reprezinta concentratii de silice interstratificate in masa unor argile sau marne bogate in substanta organica (bitum).

In Romania, se gasesc in Carpatii Orientali (Patarlagele), Dobrogea de Sud (Adamclisi).

Radiolarite se gasesc in Masivul Bucegi, M-tii Apuseni. Menilitele formeaza flisul extern al Carpatilor Orientali.

b) Fosforite

Acestea sunt foarte rare si sunt alcatuite numai din fosfati.

Din punct de vedere mineralogic, fosforul apare in roci sedimentare ca:

- apatit (clor-, fluor-, hidroxil-apatit) Ca₃(PO₄)₂ ;

- forme criptocristaline: francolit, podolit;

- forme colomorfe: colofan.

Procesele prin care se formeaza fosforitele sunt biochimice si chimice (anorganice).

Petrografie si geneza

- Vertebratele au scheletul format din fosfati, iar acumularile de acest gen (afectate sau nu diagenetic si epigenetic) constituie breciile de oase.

-In insulele unde traieste un numar mare de pasari, lilieci, acumularea dejectiilor lor constituie depozitele de guano, cu un continut mare de fosfor.

- Mineralele de fosfor se pot prezenta sub forma de concretiuni, ca produse ale precipitarii din apele marine si produse de diageneza din unele roci. Fosforitele concretionare sunt asociate calcarelor.

-Fosforitele cu organisme contin fosfati sub forma de liant, noduli sau pseudomorfoze in masa unor roci de tipul biocalcarenitelor si silicolitelor (ex. fosforite cu crinoide, fosforite cu spiculi).

In Romania, se gasesc fosforite in Dobrogea de Sud sub forma de nisipuri, gresii si conglomerate cu ciment si noduli fosfatici. De asemenea,in Carpatii Orientali - faciesul de Sotrile. Depozite de guano si oase de Ursus spaeleus se gasesc in pestera Ciclovina (Sebes), constituind "cel mai mare zacamant de fosfor din Romania", Baia de Fier, Gura Dobrogei.