DEPOZIT ECOLOGIC DE DESEURI-COMUNA AFUMATI

STUDIUL GEOLOGIC PRELIMINAR

COMUNA AFUMATI

DEPOZIT ECOLOGIC DE DESEURI-AFUMATI

INTRODUCERE

Prezentul studiu a fost intocmit de S.C. Mondial Transconstruct S.R.L. in baza contractului nr.  2004 incheiat intre S.C.Mondial.Transconstruct S.R.L .in calitate de proiectant si Consiliul Local al comunei Afumati in calitate de beneficiar, la cererea acestora din urma, in vederea construirii unui depozit de deseuri.

deseuri.

Pentru realizarea constructiei se propune un depozit ecologic cu straturi impermeabile din folii de geotextil.

Pozitionarea depozitului a fost hotarata de consiliul local al comunei.

Acest amplasament are avantajul accesibilitatii si facilitatea intocmirii actelor, intrucat zona a fost trecuta in domeniul privat al primariei. De asemenea ,din forajele executate in zona rezulta ca statul de apa freatic de mica adancime "Pietrisurile de Colentina" se efileaza total la est de amplasamentul viitorului depozit de deseuri. Datorita impermeabilitatii argilelor, aflate sub loessurile de la suprafata, exista un acvifer freatic in zona amplasamentului, asa numit "plutitor", alimentat excusiv din precipitatii. Astfel raman, ca cele mai apropiate strate acvifere de suprafata, stratele de medie adancime si anume "Nisipurile de Mostistea". Ele sunt situate la circa 40m adancime sub 25m de argile si 7m de marne, practic impermeabile. Amplasamentul va acoperi o parte din denivelarea negativa a suprafetei topografice, denivelare datorata rocii loessoide ce formeaza crovuri.

Dezavantajele acestei locatii sunt :in primul rand, ca in cazul in care impermeabilitatea foliilor de geotextil este afectata exista posibilitatea, destul de redusa totusi, ca sa fie afectate alimentarile cu apa, de la mica,medie si mare adancime, a zonei de la sud de amplasamentul depozitului de deseuri. In acasta situatie se pot gasi fantanile ce exploateaza apa din acviferul "plutitor" din loessurile din zona.

GEOGRAFIA

Din acest punct de vedere comuna Afumati este situata in marea unitate a Campiei Romane, unitatea Campia de Tranzitie a Bucurestiului in subunitatea campia Vlasiei, mai exact la limita dintre campia Colentinei in Campia Movilitei (Rosu 73; Gastescu si Iordan 70).

Comuna este situata in jumatatea de nord a judetului. Ea se invecineaza la sud cu comuna Ganeasa la vest cu comuna Stefanesti, la nord cu Dascalu si Petrachioaia iar la est cu Sinestiul.

Teritoriul administrativ al comunei este strabatut de la nord-vest la sud-est de paraul Pasarea. Cursul raului este meandriform prezentand la confluente aspectul tipic de funcitura caracteristic vailor dezvoltate in depozite loessoide. Albia minora are sub 6-8 m adancime si paraziteaza terasele interfluviului Colentina -Mostistea. In sudul localitatii paraul Pasarea coteste brusc spre sud.

Relieful de campie este tabular cu usoara inclinare sud estica cu panta de 0,8-0,1 %_o. Intrefluviile largi si netede sunt afectate de crovuri cu suprafete mari de zeci de hectare, dar cu adancimi mici de 2-4m. Cota maxima in intravilanul comunei Afumati este de 85,4m in nord estul comunei, padurea ocolului silvic afumati, iar cel minim de 69,5m in paraul Pasarea la sud estul localitatii. Relieful este format de lunca paraului Pasarea si terasa acestuia.

Zona studiata pentru construirea depozitului de deseuri este situata pe malul stang al raului Pasarea, in interfluviul dintre raul susnumit si doi afluenti ai acestuia.

Clima este temperat continentala cu aspecte de tranzitie catre excesiv continentala. Amplitudinea de 70⁰-74⁰ intre valorile extreme ale temperaturilor confirma caracterul continental al zonei. Precipitatiile sunt sub forma de ploi in cea mai mare parte a anului. Caracterul negativ al bilantului hidric este dat de valuarea mare a potentialului de evapo-transpiratie. Vanturile dominante sunt Crivatul si Austrul.

Solurile sunt: silvestre, brun roscate, podzolite si cernoziomuri levigate. Vegetatia este incadrata in subzona padurilor de stejari si subzona de silvostepa. Fauna este tipica de padure de stejar si de campie.

GEOLOGIA

Din punct de vedere geografic comuna Afumati este situata in marea unitate Campia Romana, Unitatea Campia de tranzitie a Bucurestiului, Campia tabulara a Vlasiei la limita dintre Campia Colentinei si Campia Movilitei. (Rosu 1973; Gastescu si Iordan 1970). Ea este situata in jumatatea de nord a judetului Ilfov pe soseaua Bucuresti-Urziceni si se invecineaza cu comunele Ganeasa, Stefanesti, Dascalu si Petrachioaia.

Geneza acestei campii cuprinde doua cicluri pleistocen si holocen. Pleistocenul inferior se materializeaza prin formarea Stratelor de Fratesti si retragerea lacului getic spre est. In Pleistocenul mediu se depun pe fundul lacului getic depozite pelitice, iar in Pleistocenul superior lacul getic isi continua retragerea spre est, Dunarea si raurile ce coboara din munte depunand nisipuri fluviatile, cunoscute ca nisipurile de Mostistes. Deasupra lor se depun primele nivele de loess. Ciclul Holocen corespunde retragerii ultimelor resturi ale lacului getic. Acum apar relieful de dune, continua depunerea loessurilor si se formeaza primele crovuri. Subsidenta partii de est a campiei determina directia de curgere a apelor spre est asa cum se observa la raul Pasarea.

Zona studiata se gaseste la vest de soseaua ce pleaca din Afumati, spre nord, spre comuna Petrachioaia. Ea este amplasata in interfluviul dintre raul Pasarea la sud, paraul Sindrilita la este si un mic afluent al raului Pasarea cu curgere nepermanenta (torent) la vest. Cotele terenului sunt 81 m in sudul zonei si 80 m in nordul ei prezentand o inclinare nord-nord estica de circa 0,5 %.

Zona este situata in cadrul marii unitati a Platformei Moesice. Aceasta unitate se sprijina pe roci de fundament ,sisturi cristaline epimetamorfice ce se gasesc la peste 4000 m adancime. Deasupra lor se gaseste o cuvertura sedimentara ce incepe cu roci Paleozoice, Carbonifere reprezentate prin calcare bituminoase de aproximativ 800 m grosime si argile cu intercalatii carbunoase de 150 m. In superpozitie s-a depus Mezozoicul, cu roci triasice inferioare, ce sunt reprezentate de argile rosii, marne, gresii si anhidrite de 300-500 m.

Triasicul mediu este format din calcare si dolomite cu brahiopode ,de 200-800 m grosime. Triasicul superior cuprinde marne, argile, marnocalcare si brecii cu anhidrit de 500-1000 m grosime. In scara geologica ,peste discordanta ce are lacuna intreg Jursaicul inferior, urmeaza Jurasicul mediu format din calcare negre bituminoase si marne cu Astarte sp., gresii si siltite de 100-170 m grosime. Jurasicul superior de grosime de 500-1000 m este format din dolomite si calcare cu Entolium cornutum.

La partea superioara a Mezozoicului se situeaza Cretacicul ,in continuitate de sedimentare .Partea sa inferioara ce cuprinde Neocomianul este formata din calcare fin granulare partial marnoase de 300 m. Baremianul de circa 100 m grosime cuprinde calcarenite, iar Albianul, de 80 m, cuprinde nisip, gresii glauconitice si marne cu Neohibolites.

Cretacicul superior, nediferentiat, cuprinde marne si marnocalcare de 50-150 m. Peste o discordanta, ce face sa lipseasca partea inferioara a Neogenului, urmeaza Miocenulce debuteaza cu Badenianul de 1-50 m ce este reprezentat prin calcare marnoase si gresii cu Turritella bicarinata, Corbula sp. si Arca sp. Dupa o discordanta vizibila in multe regiuni ale tarii, urmeaza partea superioara a Miocenului ce cuprinde 100-700m de sedimente Sarmatiene reprezentate prin marne compacte cu intercalatii de nisip cu Cryptomactra pesanseris.

In continuitate de sedimentare urmeaza Pliocenul, ce incepe cu Meotianul, care cuprinde 10-150m de marne si marne nisipoase cu intercalatii de nisipuri cu Hydrobia sp., Congeria sp. si Unio sp. Pontianul, de 10-200m cuprinde marne si marne nisipoase cu Prosodacna sp., Monodacna sp. si Didacna sp. Urmeaza roci Daciene ,de 10-600m, reprezentate prin nisipuri cu intercalatii de marne si argile cu Horiodacna rumana, Hydrobia grandis, Viviparus argesiens.

Pliocenul e incheie cu depozite Levantine, de 10-350m, formate in baza de calare lacustre urmate de argile nisipuri si marne cu Psilunio munieri, Psilunio lenticularis si Viviparus rudis. Dupa o discordanta urmeaza Cuaternarul ce cuprinde la partea inferioara Stratele de Fratesti, de 15-150m grosime, formate din pietrisuri ,nsipuri si argile cu Archidiscodon meridionalis si Dicerafinus etruscus.

Deasupra, in superpozitie, se situeza Compexul Marnos, cu grosimi de 10-120m, format din marne si argile cu intercalatii de nisipuri cu Corbicula fluminalis si Valvata piscinalis. Pleistocenul mediu se incheie cu 15-25m de depozite loessoide observate in campia Burnasului. Pleistocenul superior debuteaza prin 8-20m de Nisipuri de Mostistea si pietrisuri si nisipuri apartinad terasei inalte. Deasupra acestora se situeaza 10-30m de Pietrisuri de Colentina sau pietrsur si nisipuri apartinand terasei superioare. Pleistocenul superior se incheie cu 10-20m de pietrisuri si nisipuri apartinand terasei inferioare si depozite loessoide vizibile in Campia Vlasiei.

Holocenul incepe cu pietrsuri si nisipuri, precum si cu depozite loessoide, de 5-15m grosime, apartinand terasei inferioare. Ultima secventa a Cuaternarului cuprinde Holocenul superior, de 5-20m grosime, ce este format din nisipuri argiloase si pietrisuri apartinand luncii, nisipuri de dune si depozite loessoide

Energia de relief este redusa.

Clima este tipica de campie de 10-12⁰C, prezinta mari diferente intre vara si iarna (22-26⁰C). Precipitatiile se cifreaza la 350-360 mm anual.

Vegetatia este de silvostepa iar solul este cernoziom levigat.

GEOMORFOLOGIA

Perimetrul studiat este situat pe terasa nordica a raului Pasarea la aproximativ 80-85m N.M.N. si are in general o inclinare sudica denivelarile usoare se datoresc crovurilor, formatiuni microgeomorfologice datorate tasarii loessurilor sub propria lor greutate sub influenta umectarii provenita de la apele meteorice.

El se gaseste la vest de soseaua ce pleaca din Afumati, spre nord, spre comuna Petrachioaia si este amplasata in interfluviul dintre raul Pasarea la sud, paraul Sindrilita la este si un mic afluent al raului Pasarea cu curgere nepermanenta (torent) la vest. Cotele terenului sunt 81 m in sudul zonei si 80 m in nordul ei prezentand o inclinare nord-nord estica de circa 0,5 %.

Geneza campei cuprinde doua cicluri pleistocen si holocen. Pleistocenul inferior se materializeaza prin formarea Stratelor de Fratesti si retragerea lacului getic spre est. In Pleistocenul mediu se depun pe fundul lacului getic depozite pelitice, iar in Pleistocenul superior lacul getic isi continua retragerea spre est, Dunarea si raurile ce coboara din munte depunand nisipuri fluviatile, cunoscute ca nisipurile de Mostistes. Deasupra lor se depun primele nivele de loess. Ciclul Holocen corespunde retragerii ultimelor resturi ale lacului getic. Acum apar relieful de dune, continua depunerea loessurilor si se formeaza primele crovuri. Subsidenta partii de est a campiei determina directia de curgere a apelor spre est asa cum se observa la raul Pasarea.

HIDROGEOLOGIE

Din analiza documentatiei de specialitate rezulta ca in teritoriul administrativ al comunei Afumati sunt identificate trei complexe acvifere dupa cum urmeaza:

Complexul acvifer freatic(de mica adncime)

Complexul acvifer freatic, acoperit de loessuri, are in forajul F CAP Afumati 7m grosime si se gaseste la 10m adancime. Varsta acestui complex este Holocena. Apa ere un caracter usor ascensional. Nivelul hidrostatic fiind situat la 5m adancime. Acest complex al pietrisurilor de Colentina este discontinuu, el fiind cunoscut doar in nord vestul si nord estul localitatii in doua foraje. Alimentarea stratului freatic se face din precipitatii si rauri. Debitul pompat din acest complex la 1-1,6m denivelare este de 3,5-6 l/s.

Apa din acest complex se incadreaza in limitele de potabilitate dar este orcand posibila o poluare mai mult sau mai putin accidentala. In prezent oamenii folosesc inca aceasta apa prin puturi sapate in gospodarii.

Acest complex ce cuprinde "Pietrisurile de Colentina" se efileaza pana la disparitie la est de locatia depozitului de deseuri.Acest lucru se observa in F.I.A.S. Afumati.Aici,la 6,5m sub loessuri se evidentiaza 25m de argile si 7m de marne ce stau ca pat al acestei formatiuni.

Acesta constituie un pat impermeabil deasupra caruia se inmagazineaza apa meteorica ce se infiltreaza prin loessuri, formand o panza freatica subtire, din care se poate exploata apa prin puturi de mica adancime, de catre populatie.

Complexul acvifer de medie adancime (nisipurile de Mostistea)

- complexul acvifer de medie adancime de varsta Pleistocen superioara, constituit din nisipuri cu rare pietrisuri se dezvolta de regula intre 25-si 60m. Nisipurile de Mostistea sunt separate de pietrisurile de Colentina de 8-15m de argile si marne. Apa are un caracter ascensional. Nivelul hidrostatic variaza intre 7 si 15m adancime. Acest complex a fost deschis de forajul de la IAS Afumati intre 39 si 50m adancime. Se mai cunosc doua foraje ce exploateaza apa de la acest nivel. In aceste doua foraje stratul acvifer este situat intre 31 si 53m. Alimentarea stratului acvifer se face prin capetele de strat din nordul platformei Moesice sau din precipitatii. Debitul pompat din aceste nisipuri este de 4-5,5 l/s la o denivelare de 5-8m. Apa se incadreaza in limitele de potabilitate dar uneori prezinta depasiri la ionii de fier si mangan.

Complexul acvifer de mare adancime (stratele de Fratesti).

Acest complex a fost deschis in doua foraje sapate unul in apropiere de dispensarul uman din Afumati si unul pe soseaua spre Bucuresti in apropiere de comuna Voluntari. Varsta complexului este Pleistocen inferior. In acoperis se gaseste o intercalatie marnoasa numita complexul Marnos.

'Stratele de Fratesti' sunt impartite de intercalatii argiloase, in trei orizonturi, A, B si C, incepand de la suprafata. Ele prezinta inclinare slaba nordica si alimentare meteorica si subcarpatica. Stratele de Fratesti au o granulatie ce scade spre Nord Est. Orizontul A al stratelor de Fratesti se gaseste la 160 m-180m adancime, grosimea orizontului A fiind de aproximativ 30m. Acest orizont este folosit pentru alimentarile cu apa datorita calitatilor de potabilitate a apei si are un caracter ascensional cu nivel hidrostatic la cca. 60m adancime. Debitul pompat din acest orizont este de 5-8l/s la o denivelare de 5-8m. 'Stratele de Fratesti' sunt impartite de intercalatii argiloase, in trei orizonturi, A, B si C, incepand de la suprafata. Ele prezinta inclinare slaba nordica si alimentare meteorica si subcarpatica. Stratele de Fratesti au o granulatie ce scade spre Nord Est. Orizontul A al stratelor de Fratesti se gaseste la 160 m-180m adancime, grosimea orizontului A fiind de aproximativ 30m. Acest orizont este folosit pentru alimentarile cu apa datorita calitatilor de potabilitate a apei si are un caracter ascensional cu nivel hidrostatic la cca. 60m adancime. Debitul pompat din acest orizont este de 5-8l/s la o denivelare de 5-8m.

GEOLOGIA.

Zona studiata se gaseste situata in cadrul marii unitati a Platformei Moesice. Aceasta unitate se sprijina pe roci de fundament ,sisturi cristaline epimetamorfice ce se gasesc la peste 4000 m adancime. Deasupra lor se gaseste o cuvertura sedimentara ce incepe cu roci Paleozoice, Carbonifere reprezentate prin calcare bituminoase de aproximativ 800 m grosime si argile cu intercalatii carbunoase de 150 m. In superpozitie s-a depus Mezozoicul, cu roci triasice inferioare, ce sunt reprezentate de argile rosii, marne, gresii si anhidrite de 300-500 m.

Triasicul mediu este format din calcare si dolomite cu brahiopode ,de 200-800 m grosime. Triasicul superior cuprinde marne, argile, marnocalcare si brecii cu anhidrit de 500-1000 m grosime. In scara geologica ,peste discordanta ce are lacuna intreg Jursaicul inferior, urmeaza Jurasicul mediu format din calcare negre bituminoase si marne cu Astarte sp., gresii si siltite de 100-170 m grosime. Jurasicul superior de grosime de 500-1000 m este format din dolomite si calcare cu Entolium cornutum.

La partea superioara a Mezozoicului se situeaza Cretacicul ,in continuitate de sedimentare .Partea sa inferioara ce cuprinde Neocomianul este formata din calcare fin granulare partial marnoase de 300 m. Baremianul de circa 100 m grosime cuprinde calcarenite, iar Albianul, de 80 m, cuprinde nisip, gresii glauconitice si marne cu Neohibolites.

Cretacicul superior, nediferentiat, cuprinde marne si marnocalcare de 50-150 m. Peste o discordanta, ce face sa lipseasca partea inferioara a Neogenului, urmeaza Miocenulce debuteaza cu Badenianul de 1-50 m ce este reprezentat prin calcare marnoase si gresii cu Turritella bicarinata, Corbula sp. si Arca sp. Dupa o discordanta vizibila in multe regiuni ale tarii, urmeaza partea superioara a Miocenului ce cuprinde 100-700m de sedimente Sarmatiene reprezentate prin marne compacte cu intercalatii de nisip cu Cryptomactra pesanseris.

In continuitate de sedimentare urmeaza Pliocenul, ce incepe cu Meotianul, care cuprinde 10-150m de marne si marne nisipoase cu intercalatii de nisipuri cu Hydrobia sp., Congeria sp. si Unio sp. Pontianul, de 10-200m cuprinde marne si marne nisipoase cu Prosodacna sp., Monodacna sp. si Didacna sp. Urmeaza roci Daciene ,de 10-600m, reprezentate prin nisipuri cu intercalatii de marne si argile cu Horiodacna rumana, Hydrobia grandis, Viviparus argesiens.

Pliocenul e incheie cu depozite Levantine, de 10-350m, formate in baza de calare lacustre urmate de argile nisipuri si marne cu Psilunio munieri, Psilunio lenticularis si Viviparus rudis. Dupa o discordanta urmeaza Cuaternarul ce cuprinde la partea inferioara Stratele de Fratesti, de 15-150m grosime, formate din pietrisuri, nsipuri si argile cu Archidiscodon meridionalis si Dicerafinus etruscus.

Deasupra, in superpozitie, se situeza Compexul Marnos, cu grosimi de 10-120m, format din marne si argile cu intercalatii de nisipuri cu Corbicula fluminalis si Valvata piscinalis. Pleistocenul mediu se incheie cu 15-25m de depozite loessoide observate in campia Burnasului. Pleistocenul superior debuteaza prin 8-20m de Nisipuri de Mostistea si pietrisuri si nisipuri apartinad terasei inalte. Deasupra acestora se situeaza 10-30m de Pietrisuri de Colentina sau pietrsur si nisipuri apartinand terasei superioare. Pleistocenul superior se incheie cu 10-20m de pietrisuri si nisipuri apartinand terasei inferioare si depozite loessoide vizibile in Campia Vlasiei.

Holocenul incepe cu pietrsuri si nisipuri, precum si cu depozite loessoide, de 5-15m grosime, apartinand terasei inferioare. Ultima secventa a Cuaternarului cuprinde Holocenul superior, de 5-20m grosime, ce este format din nisipuri argiloase si pietrisuri apartinand luncii, nisipuri de dune si depozite loessoide.

GEOTEHNICA

Sucesiunea litologica a rocilor, de la suprafata catre adancime, este urmatoarea:

- 0,5m Sol vegetal negru

- 1,2m Argila prafoasa cafenie, vartoasa pana la tare

- 1,0m Praf argilos galben cu intercalatii feruginoase plastic vartoasa pana la tare

- 1,0m Praf argilos, slab nisipos,galben, plasti vartos

- 2,3m Argila prafoasa cafenie, plastic vartoasa, compacta cu concretiuni calcaroase

-25,0m Argile compacte, cenusii

- 7,0m Marne cenusii, dure, slab nisipoase

Studiile efectuate in zona au relevat la adancimea de 5 m o umiditate de 17,4%-20%.

Aceasta umiditate poate fi mult mai mare daca nivelul freatic "plutitor"se gaseste in apropierea adancimii amintite. Indicele de plasticitate, la aceeasi adancime, este de 37,5 - 42,7 iar indicele de consistenta este 0,75-0,83.

Capacitatea portanta ce va fi luata in calcul, pentru o coeziune de 5 kPa, va fi Pcr egal cu 160 kPa. Din punct de vedere seismic, conform STAS 11100/1993 amplasamentul se situeaza in zona seismica B caracterizata de un k_s de 0,25 si o perioada de colt Tc de 1,5 secunde. Adancimea maxima de inghet este de 1,0-1,1 m.

Conditii naturale

Aceasta zona poate fi caracterizata ca o zona de platou cu conditii bune de fundare. Terenul de fundare este o argila prafoasa contractila sensibila la umezire, grupa A. Nivelul apei subterane poate fi situat sub sau peste cota de fundare. Agresivitatea apei subterane este slab sulfatica. Roca de fundare este neomogena, iar stabilitatea locala a terenului este asigurata, in timp ce stabilitatea generala este incerta.

Masuri speciale

Constructia necesita hidroizolare. Instalatiile de canalizare si drenurile vor fi pozate in galerii ranforsate. Tipul de trafic admis este cel greu.

CONCLUZII SI PROPUNERI.

Fata de stratificatia existenta si tinand seama de tipul de constructie se recomanda pentru depozitul de deseuri urmatoarele conditii:

Adancimea sapaturii va fi de 5m.

Se va executa un pat de loes

Se vor executa drenuri perimetrale pentru eliminarea apei infiltrate in loessuri din precipitatii.

BIBLIOGRAFIE

Bandrabur T., Patrulius D.,Ana Ghenea :Harta geologica Scara 1:200 000, 43-Neajlov, L-34-XXXII, Comitetul de stat al geologiei - Institutul Geologic, Bucuresti 1967

Cineti A. :Resursele de ape subterane ale Romaniei, Editura Tehnica, Bucuresti 1990

Cotet P. :Geomorfologia Romaniei, Editura Tehnica, Bucuresti 1973

Rosu A. :Geografia fizica a Romaniei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1973

Pascu M. Stelea V. :Cercetarea apelor subterane, Editua Tehnica, Bucuresti, 1968

Paraschiv D. Geologia zacamintelor de hidrocarburi din Romania, Institutul de geologie si geofizica, Studii tehnice si economice, Bucuresti 1975

*** Planul Urbanistic General al comunei Afumati 2000

Petrica N. Studiu Hidrogeologic-Alimientarea cu apa potabila din puturi de mare adancime in comuna Afumati -1999

Petrica N. Studiu Hidrogeologic preliminar pentru alimientarea cu apa potabila din sursa proprie a comunei Pantelimon, judetul Ilfov

Gastescu P. Iordan I. Judetul Ilfov.