Scurt istoric al exploatarii sarii pe teritoriul Romaniei

Scurt istoric al exploatarii sarii pe teritoriul Romaniei

Cu toate ca exista urme ale exploatarii sarii pe teritoriul Romaniei cu mult i.Ch., primele documente scrise despre extragerea sarii din zona Transilvaniei dateaza din anul 892 [10], [24],   [35], [47] - un tratat al regelui Arnulf incheiat cu hanul bulgarilor Vladimir, prin care se cerea ca acesta sa nu permita moravilor cumpararea de sare care provenea din Transilvania.

In tariful vamal din Hainburg (Austria) intocmit in 1075, se pomeneste de Ocnele de la Turda.

Regele Matei Corvin a confirmat in 1463 dreptul la libera exploatare si negot a sarii pentru secui. Din aceste documente rezulta ca in acea perioada, sarea se exploata la: Ocna de la Turda, numita Ocna cea Veche sau Ocna cea Mare, care avea o adancime de 45 m si o latime de 18 m, Ocna cea Mica, adanca de 15 m si o latime de 9 m; la Ocna Dej si la Ocna Sibiului.

Intre 1408 si 1418 erau pomenite in documente Ocnele de la Valcea (Ocnele Mari), Ocna Mica de la Targoviste si Ocna de la Telega (Prahova).

Este atestat documentar ca in 1551- 1552 salinele din Maramures produceau anual 975.000 bucati sare, fiecare bucata avand aproximativ 50 kg.

In 1536 Hans Dernschwam elaboreaza "Raportul privind exploatarea salinelor din Transilvania (Turda, Sic, Cojocna, Ocna Dej si Ocna Sibiului)" in care se arata ca salinele aveau forma de clopot, fiecare cu cate 3 puturi - unul pentru extractie, al doilea put cu scari pentru muncitori si al treilea pentru aeraj. In acest document, Ocna de la Turda este declarata ca fiind cea mai importanta din Transilvania. Dincolo de munti se gaseau in exploatare ocnele de la Targoviste, Ramnic si Trotus.

In secolele XVII - XVIII, functionau ocnele de la Turda, Cojocna, Ocna Dej, Ocna Sibiu, Praid, Viseu, Ocnele Mari, Telega si Tg.Ocna.

Paul de Alep descrie in felul urmator tehnica extragerii sarii: Exploatarea sarii se face cu camere subterane sub forma de clopot, cu adancimea de 80-100 m si diametrul de 50-80 m. Camerele sunt situate una langa alta, fiind despartite intre ele prin pilieri (fig.1.1).

Fig.1.1. Camera de exploatare sub forma de clopot - salina Turda

Exploatarea se facea de sus in jos, iar detasarea prin brazde dreptunghiulare conturate prin santuri de 30-40 cm adancime, sapate cu ajutorul daltilor si ciocanelor. In aceste santuri se introduceau pene din lemn, iar sarea era detasata sub forma de placi. Placile erau sparte sub forma de bolovani, de aproximativ 50 kg, si erau extrase la suprafata cu ajutorul unui "Crivac" (un tambur de lemn cu axul vertical, pe care se infasoara o funie de canepa), pus in miscare de forta animala.

Aceasta metoda de exploatare a fost inlocuita la sfarsitul secolului al XVIII-lea cu metoda de exploatare cu camere mari trapezoidale continuate in adancime cu pereti verticali (fig.1.2 si 1.3) prima data in Transilvania, iar din 1870 metoda este asimilata si la salina Tg. Ocna. Camerele aveau inaltimea de 50-60 m si latimea de 45-50 m. Exploatarea se realiza in felii orizontale delimitate prin santurile executate cu dalta si ciocanul, iar desprinderea se facea cu pene de lemn.

a) Sectiune verticala b) Sectiune orizontala

Fig.1.2. Deschiderea unui zacamant de sare gema prin puturi verticale si exploatarea cu   camere cu profil trapezoidal continuat in adancime cu profil dreptunghiular.

Fig.1.3. Deschiderea unui zacamant de sare gema prin galerie de coasta si exploatarea cu   camere cu profil trapezoidal continuat in adancime cu profil dreptunghiular.

Din prima jumatate a secolului al XX-lea incepe sa se aplice o noua metoda de exploatare la salinele din Germania, Austria si Polonia, si anume metoda de exploatare cu camere mici si pilieri patrati sau dreptunghiulari.

Metoda de exploatare cu camere mici si pilieri patrati se aplica, in prezent (2008), la toate salinele din Romania care exploateaza sarea pe cale uscata (Tg.Ocna, Ocna Dej, Slanic Prahova, Praid, Cocenesti - Valcea).

Metoda consta din extragerea partiala a sarii din interiorul unor camere de forma patrata intre care se lasa pilieri de siguranta. Reteaua de trasare a camerelor si pilierilor este de 30 m (fig.1.4). Dimensiunile camerelor sunt: latime 12-18 m, inaltime 7-10 m. Pilierii au latime 18-12m si inaltime 7-10m.

Exploatarea se face multietajat dispunand camerele si pilierii perfect coaxiali. Intre etaje se lasa plansee cu grosimi de 8-10 m.

Metoda de exploatare cu camere mici si pilieri dreptunghiulari s-a aplicat, incepand din 1950 la Ocna Mures si la mina Gh. Dozsa - Praid, iar actualmente (2008) singura mina unde se foloseste metoda cu camere mici si pilieri dreptunghiulari este Mina Noua - Praid. (fig.1.5). Dimensiunile camerelor sunt: latime 12-20 m, inaltime 8-12 m si lungimea de aproximativ 100 m. Pilierii au latime de aproximativ 20 m - functie de adancime - iar planseul este de 8-12 m - functie de adancime.

Metodele de exploatare cu camere mici si pilieri patrati sau dreptunghiulari se caracterizeaza prin:

productii si productivitati mai mari decat la metodele prezentate anterior;

adancime de exploatare mai mare (v. Slanic si Praid);

detasare a sarii prin perforare-impuscare, cu inducere de fisuri suplimentare care - asa dupa cum ne arata calculele - se pot extinde in masiv pana la distante de 0,6-0,8 m.

formarea de tensiuni suplimentare la intersectiile dintre pereti si tavan, respectiv dintre pereti si talpa, ca urmare a formelor unghiulare a camerelor.

Pe teritoriul Romaniei   exploatarea sarii sub forma de saramura, prin metoda dizolvarii, s-a efectuat la salina Cacica incepand cu anul 1791 printr-o metoda asemanatoare celei din Galitia(Polonia). Din 1950 s-a aplicat o metoda de exploatare a sarii in solutie, dupa un brevet romanesc, prin sonde sapate de la suprafata, sau din subteran, cu ridicarea continua a coloanei si cu fluid izolant din produse petroliere sau aer comprimat (dizolvare dinamica). Astazi metoda este aplicata la mai multe exploatari din Romania (Ocna Mures, Ocnele Mari, Tg. Ocna, Cacica etc.).

Fig.1.4. Metoda de exploatare cu camere mici si pilieri patrati

Fig.1.5. Metoda de exploatare cu camere mici si pilieri dreptunghiulari

Astazi, in cadrul celor trei bazine salifere din Romania - zona precarpatica, zona intracarpatica (depresiunea Transilvaniei) si zona depresiunii Maramuresului [24], [45] (fig.1.6) - sunt cunoscute cca. 200 masive de sare [1] dintre care unele contin acumulari de ordinul miliardelor de tone. Desi Romania este considerata tara sarii, dintre aceste masive de sare, doar un numar redus de zacaminte intrunesc conditiile geologo-miniere si calitativ necesare, care sa permita o exploatare in conditii de siguranta si economic favorabile (tabel 1.1).

Tabel 1.1. Salinele si metodele de exploatare din Romania

* In zonele vechi ale acestor saline sunt amenajate muzee, sanatorii, diferite depozite s.a.

Prezenta lucrare, avand ca obiectiv determinarea stabilitatii golurilor din salinele vechi din Romania in scopul utilizarii lor pentru diverse domenii antropice, se ocupa numai de salinele in care sarea se exploateaza prin metode de extragere in stare solida.

Fig.1.6. Salinele in exploatare din Romania