Stagnosolul

Stagnosolul

Definitie. Sunt soluri car au proprietati stagnice intense (orizont stagnogleic - W), incepand de la suprafata sau din primii 50 cm si care se continua pe cel putin 50 cm grosime.

Conditii si procese de formare. Se intalnesc in conditii cu exces de apa la suprafata provenita din precipitatii (P = 600 - 900 mm si T= 6 - 9^oC), pe suprafete cu drenaj extern si intern slab (terenuri plane sau depresionare, cu material fin) si vegetatie de padure, adesea inmlastinita.

In aceste conditii, solificarea este orientata in directia stagnogleizarii puternice si bioacumularii slabe. Pe suprafete mai mari sau mai mici se intalnesc in Podisul Getic, Podisul Transilvaniei, Podisul Sucevei, cat si in unele depresiuni si crovuri.

Profil, proprietati. Solurile stagnogleice au profilul Aow - AoW - BW - C. Orizontul Aow (de acumulare a humusului si de pseudogleizare) este gros de 10-20 cm, cu aspect marmorat (pete de oxidare si de reducere), pe fond deschis; orizont AoW gros de 20 - 30 cm, cu aspect marmorat mai pronuntat (predominant culori de reducere); orizont BW (B cambic sau argiloiluvial, pseudogleic) gros de 70 - 100 cm, intens marmorat (pete de reducere in proprotie de peste 50%), dupa care urmeaza orizontul C; neoformatii de fier si mangan (inclusiv bobovine) chiar de la suprafata.

Textura este fina sau mijlocie fina, nediferentiata in cazul unui orizont BvW sau diferentiata in cazul unui orizont BtW; structura grauntoasa slab dezvoltata in orizonturile superioare si poliedrica sau columnoid-prismatica in BW; regim areohidric cu totul nefavorabil; continut mic de humus (1 - 2%) si de calitate inferioara; gradul de saturatie in baze scade pana la 40% iar reactia este in jur de 5 - 6; continut mic de substante nutritive si activitate microbiologica deficitara.

Fertilitate si folosinta. Sunt soluri foarte slab fertile, mai ales datorita regimului aerohidric defectuos; in perioadele umede prezinta exces pronuntat de apa, iar in cele secetoase prezinta deficit accentuat. Sunt acoperite de paduri, pajisti de slaba calitate, dar folosite si in cultura plantelor de camp (grau porumb, orz, ovaz, floarea soarelui, sfecla de zahar, cartof etc.).

Pentru ameliorare sunt necesare masuri obisnuite de fertilizare, dar si masuri speciale reprezentate prin araturi adancite treptat, araturi in spinari, subsolaj, drenaje (canale deschise, drenuri tub, drenaje cartita); ingrasaminte in doze mari (organice si minerale cu azot, fosfor, potasiu); daca reactia este prea acida necesita si amendamente calcaroase.