RAPORT DE SINTEZA PRIVIND COMPORTAREA BARAJULUI MÂNECIU ÎN ANUL 2002 (COMPARATIV CU 2000-2001)

A.N."APELE ROMÂNE"

D.A.I.Bz. - S.G.A.PRAHOVA

S.H.MÂNECIU - VALENII DE MUNTE

BARAJ MÂNECIU

RAPORT DE SINTEZA

PRIVIND COMPORTAREA BARAJULUI MÂNECIU

ÎN ANUL 2002 (COMPARATIV CU 2000-2001)

1. PREZENTAREA GENERALA A AMENAJARII

1.1. DENUMIREA, TIPUL BARAJULUI, LOCALIZARE SI TOPOGRAFIE

Acumularea Maneciu face parte din amenajarea bazinului raului Ialomita, este amplasata pe raul Teleajen, la cca. 500 m aval de fosta confluenta cu paraul Telejenel. Amplasamentul este situat pe teritoriul jud. Prahova, la cca. 30 km Nord de Ploiesti, pe DN 1A Ploiesti-Cheia-Brasov, in afara perimetrului construibil al localitatii Maneciu Ungureni (plansa 1).

Barajul Maneciu prezinta urmatoarele coordonate:

Latitudine : N 45

Longitudine : E 25

Altitudine : 610.00 mdM

Acumularea este realizata printr-un baraj din umpluturi cu sectiune neomogena, cu nucleu central din argila si prisme de rezistenta din balast, cu inaltime maxima 78 m. În Registrul Roman al Marilor Baraje (cu un total de 247 baraje), barajul Maneciu figureaza pe locul 22 in ordinea inaltimii si pe locul 40 dupa volumul util al acumularii.

În Cadastrul Apelor din Romania, Acumularea Maneciu figureaza in tabelul principalelor acumulari, la bazinul Ialomita, cod cadastral XI-1.20.13, la pozitia 266, cu folosinta complexa.

Din punct de vedere morfologic zona se afla in prezenta a doua unitati majore: Subcarpatii de curbura si zona montana. Limita dintre aceste unitati se situeaza, practic, in zona amprizei barajului, acumularea fiind cuprinsa in totalitate in zona montana, iar avalul apartine de zona subcarpatica. În aval de baraj, raul Teleajen si-a creat o albie majora cu latimi de 200-300 m, puternic aluvionata, in suprafata careia albia minora prezinta numeroase brate. În zona montana amonte de baraj, valea se ingusteaza mult, prezentand chei inguste, marginite de versanti abrupti.

1.2. APARTENENTA ADMINISTRATIVA

Amenajarea se afla in administrarea Administratiei Nationale "Apele Romane", Directiei Apelor Ialomita -Buzau, Sistemul de Gospodarire a Apelor Prahova, Sistemul Hidrotehnic Valenii de Munte - Maneciu .

1.3. FUNCTIILE ACUMULARII SI CLASA DE IMPORTANTA

Acumularea Maneciu are un volum util de 50 hm³, cu urmatoarele functiuni:

- asigurarea cu apa potabila a zonei Ploiesti- Brazi- Teleajen, precum si a localitatilor Maneciu si Valenii de Munte (prin statiile de tratare Maneciu si Valenii de Munte), cu functionarea interconectata cu acumularea Paltinu;

- producerea de energie electrica prin C.H.E.Maneciu (Pi = 10 MW;debit = 19 mc/s) si C.H.E. Izvoarele (Pi = 16 MW);

- atenuarea viiturilor si apararea impotriva inundatiilor (volum de atenuare 5 hm³ si volum de protectie 2 hm³);

- asigurarea unui volum de apa pentru alte folosinte in aval - irigatii, nevoi gospodaresti, etc.

În conformitate cu P 100-92, amplasamentul se incadreaza in zona seismica A, pentru care corespunde ks = 0,32. În conformitate cu SR 11100/1-93, barajul se situeaza in macrozona de intensitate 81 (MKS), unde 1 reprezinta perioada de revenire de 50 ani.

În conformitate cu reglementarile in vigoare barajul a fost incadrat in clasa I-a de importanta, respectiv categoria B de importanta (importanta deosebita), avand un indice de risc asociat RB = 0,35 (conform anexei 2 - Stabilirea categoriei de importanta).

Datorita caracteristicilor barajului (inaltime, volum, apa acumulata, etc.) si conditiilor amplasamentului, a fost prevazuta inca de la proiectare urmarirea speciala a acestuia, acesta fiind echipat cu aparatura si dispozitivele necesare pentru supravegherea comportarii lucrarii.

1.4. LUCRARI COMPONENTE ALE AMENAJARII SI SCURTA DESCRIERE A

ACESTORA

Schema hidrotehnica a amenajarii (plansa 2) cuprinde urmatoarele lucrari:

- corpul barajului;

- golirea de fund, realizata prin amenajarea galeriei de deviere care a servit la executie;

- descarcatorul de ape mari si golirea de semiadancime.

a) Barajul Maneciu este realizat din umpluturi de pamant, cu sectiune transversala neomogena: cu nucleu central din argila (pentru asigurarea impermeabilitatii) si prisme de rezistenta din balast. Nucleul este protejat cu filtre de nisip si pietris in amonte si aval.

Taluzul amonte este protejat cu strat de anrocamente (4 m grosime), iar taluzul aval este inierbat si protejat partial de anrocamente (2 m grosime). Taluzul aval are doua berme de 4,0 m latime la cotele 583,00 mdM, 557,00 mdM, 539,00 mdM, intre ele fiind dispuse drumuri inclinate de acces, fapt care conduce la micsorarea pantei taluzului aval, cu efect benefic asupra stabilitatii acestuia la seism.

Principalele caracteristici ale barajului sunt:

Volumul total = 60 mil. mc

Volumul util = 50 mil. mc

Suprafata lacului la N.N.R. (606,00 mdM) = 192 ha

Lungimea maxima la N.N.R.= 3 km pe Teleajen si 4 km pe Telejenel

Înaltime = 78 m

Latime la baza (in talveg) = 780 m

Latime la coronament/ baza = 12,50 m/ 460 m

Cota coronament = 610,00 mdM

Cota talveg amonte baraj = 540,00 mdM

Cota minima de fundare = 532,00 mdM

Lungime coronament = 750 m

Taluz amonte/ aval = 1: 3/ 1: 2,5

Taluzuri nucleu central de argila = 1:0,4 (cu grosimea la fundatie 66 m, ajungand

la cota 609,50 mdM la o grosime de 4,6 m)

b) Golirea de fund - o galerie cu lungimea de 470 m, situata in versantul drept, proiectata tinand cont de prima ei functiune (galerie de deviere), dar si de conditiile intrarii in functiune provizorie a barajului (plansa 6). Sectiunea galeriei este de forma circulara avand diametrul Dint = 5,6 m. Pentru functionarea ca golire de fund, pe zona cuprinsa intre voalul de etansare si casa vanelor s-a montat o conducta metalica cu Dn = 2400 mm, inglobata in beton, cu acoperire la partea superioara de 0,50 m. Evacuarea apelor de infiltratii de pe toata zona blindata se face prin doua conducte metalice Dn = 100 mm, amplasate pe zona radierului galeriei.

c) Evacuatorul de ape mari - este de tip palnie deversanta, supraterana, fundata pe terasa malului drept, continuata cu un canal casetat pe zona amprizei barajului, apoi un canal rapid si un disipator de energie (plansa 7 si 7a). Este prevazut cu doua goliri de semiadancime, blindate, cu priza pe latura longitudinala amonte a fundatiei palniei, la cota 584,00 mdM si cu debusarea in cele doua compartimente laterale ale sistemului de evacuare, la nivelul cotului de racord. Functionarea golirilor de semiadancime nu se face simultan cu deversarea debitelor in cele doua compartimente corespunzatoare.

d) O galerie de aductiune in versantul stang, de 540 m lungime, cu un castel de echilibru si o scurta conducta fortata alimenteaza o mica centrala hidroelectrica (2 MWh/an), situata la piciorul aval. Debitul uzinat este regularizat printr-un bazin de compensare (polder) cu un volum de cca. 100.000 mc, la cota 535,50 mdM.

LUCRARILE DE ETANSARE SI DRENAJ

Corpul barajului este etansat printr-un nucleu de argila central, dispus asimetric fata de axa barajului, cu cota maxima 609,50 mdM, incastrat 2-3 m in roca de baza, roca ce a fost tratata in prealabil prin injectare cu suspensii apa- ciment- huma pe o adancime de 5-7 m.

Pentru etansarea fundatiei a fost realizat un voal de etansare in axul barajului si prelungit cu cca 150 m in versantul stang, alcatuit din doua siruri de foraje (1,5 m intre siruri si 2 m intre foraje), cu adancimea de 55 m in sirul amonte si 50 m in sirul aval. Injectiile au fost executate din galeria de injectii, drenaj si vizitare, pe toata lungimea barajului, care este capabila si sa preia, printr-un sistem de drenaje, orice infiltratii din roca de baza, aval de voalul de etansare si sa reduca astfel subpresiunile de sub baraj. Acest sistem se compune dintr-un sir de foraje (135 buc.) cu adancimea de 25 m, cu distanta intre foraje de 4 m, inclinate la 45° fata de verticala, spre aval si un sir de 10 foraje piezometrice amplasate in zona versantului stang, inclinate la 25° spre aval, cu distanta intre foraje de 10 m. S-au mai executat foraje din galeriile de acces A1 si A2 pentru a drena debitele infiltrate prin prismul aval al barajului.

S-au executat doua bretele de drenaj care conduc apa infiltrata spre cele doua camine de masura A1 si A2 de pe paramentul aval.

În versantul stang, la cotele 583,00 mdM si 557,00 mdM, au fost executate doua galerii de drenaj (cu lungimi de 110 m, respectiv 150 m).

În versantul drept, zona de terasa acoperita cu aluviuni si conul de dejectie al vaii Plaiului, etansarea fundatiei s-a continuat cu un ecran Kelly .

CONSOLIDAREA VERSANTULUI STÂNG

Pentru a stopa tendinta de alunecare semnalate inca din perioada de executie, s-a realizat o consolidare a versantului stang pe o lungime de 60 m, cu ajutorul unor placi de beton armat de 10 m lungime, 6 m latime si 2 m grosime, fundate pe roca de baza si ancorate in roca de baza stabila, de 25 m lungime si cu inclinare de 45° catre versant.

1.5. DATE CARACTERISTICE PENTRU AMENAJARE ( sinteza ):

1.5.1. CARACTERISTICI GEOLOGICE

La nord se afla masivul Ciucas - Zaganu constituit din flis si conglomerate Cretacice, iar formatiunile care se succed din amonte (Cheia) in aval (Valeni) apartin Cretacicului si sunt reprezentate prin flsul curbicortical (Seria de Teleajen) si stratele de Macla Zagon. Amplasamentul este situat in apropierea limitei cu formatiunile Oligocen - Miocene, reprezentate prin:

- un complex inferior constituit din argile si nisipuri;

- un complex median " Brecia de Slon";

- un complex superior constituit din gipsuri si gresii;

- nivelul inferior, conglomeratic.

La alcatuirea acestor serii iau parte urmatoarele roci:

- argile slab marnoase-mediu consolidate, separate prin fete de strat netede, luciate si deci slab coezive, strate centimetrice-decimetrice;

- gresii slab calcaroase-de culoare deschisa, strate centimetrice, in alternanta deasa cu argile marnoase si cu intercalatii de marno-calcare, adeseori sub forma de concretiuni (sunt prezente pe traseul galeriei de injectii si a nucleului de argila si in versantul stang amonte);

- gresii cuartitice micacee-prezente in versantul stang aval de nucleu si mici portiuni din versantul drept amonte de nucleu si pe flancul drept al canalului descarcator, strate decimetrice-metrice;

- brecii-pe directia diverselor falii sau benzi intens solicitate tectonic (sunt prezente pe traseul galeriei de injectii).

Roca de baza este constituita dintr-o alternanta de sisturi argilo-marnoase si de gresii calcaroase, fine, micacee. Peste roca de baza se afla trei categorii de depozite de varsta Cuaternara: depozite de terasa, deluvii de panta si aluviuni din albia majora.

Complexele de roci sunt puternic tectonizate, fapt evidentiat atat de cutele principale (sinclinale si anticlinale) ce se succed strans si care sunt orientate transversal pe valea Teleajenului, cat si de cutele secundare, adesea faliate axial sau transversal, orientate transversal sau usor oblic pe vale (SSW-NNE). Este posibil ca planele de sariaj inclinate inspre amonte sa treaca pe sub baraj la adancimi de 200-300 m.

Amplasamentul barajului este strabatut de o falie principala cu directie N50°-55°E (aproape paralela cu directia de stratificatie) si inclinare de cca. 80°, care intersecteaza galeria de injectii din aval-dreapta spre amonte-stanga. Mai multe falii secundare insotesc aceasta falie pe latura amonte, mentinand aspectul brecios pe o latime de cca. 15 m pe versantul drept, respectiv 5-6 m pe versantul stang. Comun rocilor din amplasament le este gradul accentuat de alterabilitate. La rocile nederanjate tectonic alterarea are loc in principal prin slabirea coeziunii dintre fetele de strat expuse, desprinderea de fractiuni mari si ingramadirea lor la piciorul pantei sub forma de grohotis.

Tinand cont de cele aratate mai sus se poate aprecia ca intreaga stiva de sedimente din fundatia barajului pe adancimi ce depasesc cu mult 300 m este puternic fragmentata si tectonizata (fragmentata in blocuri). Însa, principalele elemente care sunt susceptibile de a "lucra" cu ocazia producerii unui seism sunt planele de sariaj si indeosebi falia axiala transversala pe vale, situata la cca. 90-100 m amonte de axa barajului.

1.5.2. DATE HIDROLOGICE SI HIDROGEOLOGICE

Hidrologia amplasamentului se incadreaza in caracteristicile generale ale zonei, adica aparitia la suprafata a izvoarelor de versant datorate rocii de baza qvasipermeabile si a orizonturilor superioare alcatuite din nisipuri si pietrisuri.

Apa freatica este cantonata in orizonturi pana la adancimea de 10,4 m. Regimul apelor freatice este influentat de albia torentiala a raului Teleajen, care este principalul drenor al acestora. Fluctuatiile de nivel si de debite al raului pe parcursul anului, determina oscilatii de cote si de debit ale panzei freatice.

Date hidrologice: - suprafata de bazin = 247 ha

- debit mediu = 3,9 m³/ s

- debite la diferite asigurari:

Caracteristicile viiturii : - timpul de crestere a viiturii Tc = 7 ore

- timpul total Tt = 44 ore

- coeficientul de forma γ = 0,28

- volumul transei de viitura (1%) W = 16,8 hm³

Permeabilitatea naturala a rocilor din fundatie este relativ scazuta, cu exceptia aluviunilor din albia majora (130m/zi). Coeficientii de permeabilitate pentru celelalte materiale sunt urmatorii:

- terasa medie din versantul drept = 0,003 - 0,1 m/zi

- materiale deluviale din versantul stang = 0,1 m/zi

- roca de baza - zona superioara (25-35 m) = 1 - 4 m/zi

- zona inferioara = 0,01 - 0,9 m/zi

1.5.3. SEISMICITATEA ZONEI

Barajul Maneciu este situat la o distanta medie de 64 km de zona epicentrala Vrancea (cea mai importanta zona seismica din Romania) si la cca 111 km de zona Fagaras-Campulung (a doua ca activitate seismica). Amplasamentul este situat in macrozona de intensitate seismica I = 8 (MSK), unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani si la cca. 10-15 km de macrozona de intensitate seismica I = 9 (MSK), unde indicele 2 corespunde unei perioade medii de revenire de 100 ani.

1.5.4. NIVELURI SI VOLUME CARACTERISTICE

În conditiile actuale de exploatare, cu N.N.R. restrictionat la cota 595,00mdM, cotele caracteristice si volumele corespunzatoare sunt:

Tabel 1.1

1.6. SCURT ISTORIC SI EVENIMENTE DEOSEBITE ÎNREGISTRATE

Barajul a fost proiectat de AQUAPROIECT Bucuresti, studiul geologic a fost realizat de I.S.P.I.F. Bucuresti, iar executia de APASCO Maneciu. Anul inceperii lucrarilor de executie: 1977, anul punerii in functiune partiala: 1989, receptia definitiva a lucrarii: 1996.

Lucrarea a fost terminata intr-un ritm fortat, fara respectarea prevederilor relative la alcatuirea constructiva a impermeabilizarii, relativ la controlul executiei si la urmarirea comportarii. Dupa decembrie 1989 s-au efectuat investigatii asupra calitatii executiei si chiar refaceri ale zonei superioare a barajului.

Astfel, problemele aparute in timp au fost:

a)la executie:

- utilizarea materialelor din alte surse decat cele din proiectele initiale;

- au fost modificate unele date ale sectiunii transversale (grosimi ale nucleului cu cca. 25% mai reduse pe alocuri; grosimi variabile si mai mici la cele doua filtre peste cota 585,00 mdM, ele disparand peste cota 598,00 mdM; utilizarea a 150 mc material monogranular la filtrul II aval);

- s-au obtinut caracteristici diferite fata de cele care au stat la baza calculelor de proiectare.

Solutii: - in 1990 s-a elaborat un proiect de crestere a gradului de siguranta a barajului care a constat in decaparea zonei superioare a umpluturilor pana la nivelul nucleului;

- realizarea filtrelor pe inaltimea pe care acestea lipseau.

b)in exploatare :

- alunecari de mare amploare pe versantul stang amonte, pe Telejenel, limitate printr-un avans rapid al depunerilor, incercandu-se stabilizarea zonei prin extinderea depunerilor sub forma unor banchete larg dimensionate;

- alunecari de teren de pe traseul drumului de acces la baraj, in aval, versant drept;

- alunecari de teren pe traseul DN1A, aval de cariera Mesteceni;

- alunecarea de la putul vanelor in prima varianta de amplasare, care a condus la forfecarea putului la 4 m de la suprafata; alunecarea a determinat mutarea amplasamentului la cca.100 m aval si executarea unor lucrari de consolidare a versantului;

- aparitia infiltratiilor in versant stang aval de baraj, peste cota 585,00 mdM;

- imposibilitatea folosirii golirii de fund la capacitatea proiectata, nefiind asigurata disiparea completa a energiei si racordarea celor doua regimuri in conditii normale de siguranta (Nota de constatare din 23.10.1997).

Solutii : - injectii in versant stang, in zona aval (unde au aparut izvoare);

- indesirea retelei de piezometre;

- blindarea golirii de fund, realizarea injectiilor de umplere in spatele blindajului;

- racord galerie de fund si canal rapid;

- refacere zona avariata canal rapid, executie disipator de energie;

- amenajarea rizbermei.

În ianuarie 1999 Aquaproiect a intocmit documentatia "Punerea in siguranta a barajului Maneciu. Refacere disipator golire de fund"

Barajul a fost dat in exploatare la cota 585,00 mdM in luna aprilie 1995, in prezent amenajarea aflandu-se in administratia A.N."Apele Romane" S.A., D.A.I.Buzau, S.G.A.Prahova.

1.7. DATE ASUPRA RAPORTULUI

Prezentul raport analizeaza comportarea Barajului Maneciu in perioada 2000-2002.

Consideram ca este necesar sa reamintim ultimele prevederi ale rapoartelor/decizie aprobate de conducerea A.N.A.R. ca urmare a analizarii de catre Comisia U.C.C. a A.N.A.R. a referatelor semestriale sau anuale de comportare a barajului Maneciu.

RAPORT/DECIZIE Nr.63/21.06.1999

1. Se va remedia infiltratia de la baza galeriei perimetrale la zona de legatura dintre nucleu si roca versantului (cota 586,00 mdM) prin astuparea caii de infiltratie  Termen: trim.III 1999

2. Se va determina natura fenomenului de agresivitate a apei manifestat in galeriile casetate ale descarcatorului dupa care se vor adopta solutii de impermealizare Termen: trim.IV 1999

3. Se vor repara defectiunile inregistrate la vanele golirii de semiadancime Termen: trim.IV 1999

RAPORT/DECIZIE Nr. 47/01.06.2000

1.Vor fi materializate masurile recomandate de comisie in raportul din luna mai 1999

Termen: trim.IV 2000

2. În privinta disipatorului golirii de fund se va face un calcul risc-beneficiu. Relatia care se va utiliza este comparatia dintre pagubele potentiale si produsul dintre investitia necesara pentru realizarea reparatiilor si cota de amortisment  Termen: trim.IV 2000

3. Datorita deficientelor mai sus mentionate se va urmari in continuare restrictia de nivel in acumulare la 595,00 mdM  Termen: permanent

4. Se va realiza o reactualizare a proiectului de urmarire speciala - dotare, limite, frecvente, analize chimice,etc.  Termen: trim.II 2001

RAPORT/DECIZIE Nr. 65/01.06.2001

1. Se va realiza o documentatie tehnica pe baza careia se va executa remedierea infiltratiei de la cota 586,00 mdM  Termen: 30 iulie 2001

2. Se va realiza o documentatie tehnica ce va fi avizata de catre AQUAPROIECT pentru inlaturarea infiltratiilor ce se produc prin planseul casetei I a evacuatorului de ape mari urmata de realizarea reparatiei.  Termen: trim.IV 2001

Dupa cum se va putea constata din prezentul raport, o mare parte din prevederile de mai sus au fost realizate.

RAPORT/DECIZIE Nr.107/12.06.2002 cuprinde urmatoarele masuri dispuse de Comisia U.C.C. a A.N.A.R. in urma analizarii comportarii Barajului Maneciu:

a) Recomandarile raportului de sinteza U.C.C. elaborat de Aquaproiect sunt corecte si se vor realiza de catre Directie.

În acest sens, pentru urmarirea deplasarilor relative in rosturi si fisuri rezultate in urma tasarii fundatiei, s-au montat 5 cleme dilatometrice pe Acces A1 - galerie perimetrala in luna octombrie 2002 si au intrat in regim normal de urmarire in luna decembrie 2002.

S-au montat bornele spatiale la nivelul bermei 583,00 mdM, pe profile transversale ale bornelor de pe coronament.

A fost realizat Regulament de exploatare la cota 595,00 mdM si sunt in curs de finalizare Instructiunile de punere sub sarcina la cota 606,00 mdM, care tin seama de conditiile actuale de exploatare.

b) Se va ridica nivelul in acumulare in mod experimental cu 5-10 m asigurandu-se pe toata durata ridicarii inspectii zilnice si cresterea frecventei de urmarire a fenomenelor pentru a se putea lua masuri operative in caz de necesitate, conform raportului de sinteza U.C.C. elaborat de Aquaproiect.

Acest lucru nu s-a realizat deoarece in lunile iulie si august 2002, in urma precipitatiilor abundente s-a inregistrat o crestere a valorilor la debitele infiltrate si drenate si la forajele piezometrice cu nivel liber, unele chiar peste limita de atentie.

În plus, in luna iulie nu exista un Regulament de exploatare la cota 595,00 mdM si nici Instructiuni de punere sub sarcina la cote superioare, care sa tina cont de conditiile actuale de exploatare: golirea de fund functioneaza la deschidere 50% fara sa afecteze canalul disipator, golirile de semiadancime functioneaza si la deschideri intermediare 25%, 50%, 75%, 100%.

c) Avand in vedere calitatea normala a apelor drenate prin corpul barajului , masuratorile de agresivitate se vor rari, mentinandu-se doar o frecventa de 1 data/an.

S-au realizat analize fizico-chimice ale probelor recoltate de la punctele de masurare a debitelor infiltrate si drenate si de la forajele de drenaj care picura sau curg, din galeria perimetrala.

2.SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE

2.1. OBIECTIVELE SISTEMULUI DE SUPRAVEGHERE

Conform cu legislatia actuala [6,7], supravegherea comportarii Barajului Maneciu se incadreaza in categoria de urmarire speciala si are caracter permanent.

Sistemul de supraveghere este compus din:

- culegerea informatiilor (observatii si masuratori);

- prelucrarea si interpretarea informatiilor.

Interpretarea masuratorilor si observatiilor cuprinde doua faze:

- interpretarea primara, care se desfasoara in cadrul S.G.A.PRAHOVA (baraj, birou exploatare);

- intocmirea rapoartelor de sinteza anuale care se intocmesc tot de SGA Prahova cu asistenta tehnica a AQUAPROIECT Bucuresti.

Principalele obiective ale sistemului de supraveghere sunt urmatoarele :

- urmarirea datelor hidrometeorologice (nivel lac, temperatura, precipitatii);

- urmarirea solicitarilor seismice;

- urmarirea evolutiilor infiltratiilor prin baraj, fundatie si versanti si a actiunii apei de infiltratie;

- comportarea nucleului de argila;

- urmarirea deformatiilor barajului in timpul executiei si in exploatare;

- stabilitatea versantilor;

- urmarirea deformatiilor fisurilor existente in galerie;

- functionalitatea si integritatea echipamentului hidromecanic.

2.2. INSTALATII SI APARATURA DE MASURARE PENTRU SOLICITARI EXTERIOARE SI PENTRU URMARIREA FUNDATIEI

Pentru evaluarea starii de siguranta a barajului si supravegherea acestuia s-a prevazut urmarirea fenomenelor de mai jos:

a)solicitari exterioare:

- nivelul apei in lac ( mdM )  mira, traductor de nivel

- temperatura aerului ( C )  termometru

- precipitatii ( mm )  pluviometru

- solicitari seismice  accelerografe de tip analogic SMA-1,

statie seismica cu componenta verticala

b)parametrii de comportare:

● circulatia apei prin baraj, fundatie, versanti:

- debite infiltrate  puncte de colectare a unor debite totale

- niveluri piezometrice  foraje piezometrice

- analize fizico-chimice  determinari in forajele de drenaj din galerii si in

puncte de colectare a debitelor ( turbiditate, pH,

duritate totala, Ca+ )

● comportarea nucleului de argila:

- presiuni interstitiale si totale  celule (traductori) de presiune

● deplasari

- absolute retea geodezica

- relative  rocmetre, deformetre, cleme dilatometrice,

c)observatii vizuale:

- versanti adiacenti;lacul de acumulare;corpul barajului;functionalitatea si integritatea echipamentului hidromecanic;constructii din beton (galerii, puturi, descarcatori);modificari morfologice ale albiei in aval de baraj;starea aparaturii de masura.

2.3. DISPOZITIVE SI APARATE DE MASURA FOLOSITE

Dispozitivele si aparatele de masura folosite pentru masurarea parametrilor care caracterizeaza comportarea barajului se prezinta astfel:

●Celulele de presiune totala ( CT ) si interstitiala ( CP ) - de tip Maihak (plansa 4)

Au fost montate 15 CT si 24 CP, in momentul de fata se efectueaza masuratori la 9 CT si 19 CP.

●Forajele piezometrice cu nivel liber (plansa 2)

Au fost montate 23 buc si se fac masuratori in prezent la 23 buc.

●Debitele drenate si infiltrate (plansa 3)

Sunt masurate sub forma de debite totale colectate pe anumite sectoare de baraj, galerii, etc., in acest interval efectuandu-se masuratori in 22 puncte de colectare.

●Deplasarile relative

Masurate cu ajutorul a doua rocmetre (fiecare cu cate 3 tije) pentru urmarirea deformatiilor versantului stang si a doua campuri (bolturi) deformetrice D500 pentru urmarirea deplasarilor in rostul dintre ploturile I si II ale galeriei de acces A1 (achizitionate si montate in luna aprilie 2000). 

În luna octombrie 2002 s-au montat 5 cleme dilatometrice pentru urmarirea unor deplasari in rosturi si fisuri, aparute pe galeria de acces A1 a galeriei perimetrale in urma tasarii fundatiei (au intrat in regim de masurare normala in luna decembrie 2002).

●Deplasarile absolute

Se evalueaza cu ajutorul unei retele geodezice care cuprinde reperi nivelitici pentru urmarirea deplasarilor verticale si reperi spatiali pentru urmarirea deplasarilor amonte-aval si mal stang-mal drept.

●Miscarile seismice in amplasament

Se urmaresc cu ajutorul a trei accelerografe de tip analogic (SMA-1) instalate in caminul C5 pe berma de la cota 557,00 mdM, in galeria seismica pe versantul drept si in galeria de acces A3 in versant stang, si cu ajutorul unei statii seismice cu componenta verticala.

2.4. MODIFICARI SURVENITE ÎN ALCATUIREA SISTEMULUI DE SUPRAVEGHERE

În timpul executiei barajului, principalul parametru urmarit a fost evolutia deformatiilor umpluturilor si a presiunilor totale si interstitiale din nucleul de argila. Aceasta s-a realizat prin masuratori efectuate la cele trei tubatii orizontale, 12 coloane verticale cu reperi de tasare de tip placa (CVT) amplasate in cele trei sectiuni AMC in prismele aval-amonte si nucleu, precum si in celulele de presiune totala si interstitiala din nucleul de argila. Din cauza faptului ca deformatiile umpluturilor s-au consumat in timp dispozitivele de urmarire a deformatiilor umpluturilor din corpul au fost scoase din programul de masuratori.

În luna august 1999 s-au inlocuit cutiile terminale de la celulele de presiune, din galeria perimetrala.

În luna ianuarie 2000, a fost achizitionat un nou aparat microcomparator pentru masuratori la rocmetre. S-au modificat citirile de referinta, prin raportare la ultima citire efectuata inainte de defectarea aparatului de citire anterior (13.11.1999).

În luna aprilie 2000 s-au montat in ploturile I si II ale galeriei de acces A1 bolturi deformetrice D500, care inlocuiesc bolturile D250. Masuratorile cu noul sistem au intrat in programul de urmarire curenta incepand cu aceeasi luna.

Conform Ordonantei de urgenta nr. 243 / 28.11.2002, s-au montat 2 alarme antiefractie, pe baza de senzori, la casa vanelor golirii de fund si la intrarea in galeria de acces a golirii de fund, cu semnalizare la casa barajistului.

În luna octombrie 2002 s-au montat 5 cleme dilatometrice pe galeria de acces A1 in galeria perimetrala, intrand in programul de urmarire curenta din luna decembrie.

Celula de presiune interstitiala CP32 - iesita din functiune in mai 1997; iar celula CP53 - iesita din functiune din septembrie 1997.

Valorile masurate la celulele de presiune CP36, CP52 prezinta anomalii ce nu pot fi interpretate decat admitand o defectare a celulei.

3.ORGANIZAREA ACTIVITATII DE SUPRAVEGHERE

3.1. SCHEMA DE ORGANIZARE

Personalul de exploatare al barajului este format din: sef formatie, 5 barajisti, 5 A.M.C.-isti (organizati in ture), 3 electro-mecanici ce deservesc anexa energetica, 1 zidar, 1 salupist, 1 marinar scafandru.

3.2.FRECVENTA OBSERVATIILOR SI MASURATORILOR

Frecventa observatiilor si masuratorilor a fost stabilita in functie de tipul de baraj, de roca din fundatie, de sistemul de supraveghere in functiune si de comportarea barajului in timpul exploatarii. Ea este reactualizata periodic in functie de rezultatele supravegherii.

Frecventa masuratorilor A.M.C:

Tabel 3.1

Un caz aparte il constituie celulele de presiune interstitiala amplasate la cota 584,00 mdM, care prezinta pe toata sectiunea nucleului variatii corespunzatoare celor ale nivelului din lac, fenomen ce trebuie urmarit cu atentie sporita la exploatarea lacului peste cota 584,00mdM.

Frecventa masuratorilor pentru celulele de presiune interstitiala

amplasate la cota 584,00 mdM ( CP37 / 38 / 39 / 47 / 48 / 49 / 54 / 55/ 56 ):

Tabel 3.2

Frecventa observatiilor vizuale:

Tabel 3.3

3.3. CRITERII DE AVERTIZARE - ALARMARE

Constructiile hidrotehnice pot sa functioneze in situatie normala sau in situatie exceptionala.

Situatia normala se caracterizeaza prin valori normale ale solicitarilor, prin corecta functionare a elementelor componente ale amenajarii si printr-un raspuns al constructiei la solicitari corespunzator celui prognozat. Nesatisfacerea oricareia dintre aceste conditii conduce la intrarea in situatie exceptionala. În cadrul situatiei exceptionale se disting trei trepte in functie de gravitatea abaterii de la situatia normala si de gradul de risc rezultat din aceasta: starea de atentie, starea de alerta, starea de alarma. Starea de atentie reprezinta simpla abatere de la parametrii normali de functionare, fara existenta unui pericol pentru siguranta lucrarii. Starea de alerta este declansata la sesizarea unor fenomene a caror evolutie ar putea sa conduca la un pericol pentru zona aval a acumularii. Starea de alarma este declansata de aparitia evacuarii unor debite ce provoaca inundarea unor zone din aval sau de un pericol iminent de avariere sau chiar de rupere a barajului.

Se intra in stare de ATENTIE in urmatoarele situatii:

1.nivelul in lac peste 595,00 mdM sau sub 570,00 mdM;

2.variatie a nivelului peste 2 m in intervalul dintre doua citiri conform frecventei normale;

3.temperaturi medii ale aerului peste 25 °C sau sub -10 °C;

4.precipitatii peste 40 mm /24h;

5.seism perceput in amplasament, cu intensitate peste 4 MSK;

6.rezultate ale masuratorilor diferite de domeniul de variatie inregistrat anterior;

7.variatie mare a valorilor intre doua masuratori succesive, cu frecventa normala;

8. starea de functionalitate defectuoasa - a evacuatorilor, a sistemului de supraveghere, a sistemului de avertizare-alarmare.

Criteriile de avertizare sunt determinate dupa starea in care se intra: criterii de atentie, de alerta, de alarma. Declansarea situatiei exceptionale presupune intotdeauna o supraveghere mai atenta a lucrarii, fie din cauza solicitarilor extraordinare la care este sau a fost supusa, fie din cauza unor fenomene atipice care au fost semnalate si care urmeaza sa fie elucidate.

Din cauza pericolului potential sporit pe care il presupune o constructie in stare de alerta, intrarea in aceasta situatie de functionare, antreneaza imediat aplicarea unor masuri ce pot sa mearga de la masuri constructive pana la golirea partiala sau totala a acumularii. Posibilitatea aparitiei unor debite mari pe albia aval face necesara aducerea in stare operativa a sistemului de aparare civila, destinat sa intervina pentru evacuarea populatiei din aval.

Intrarea in stare de alarma presupune trecerea la aplicarea tuturor masurilor prevazute in planul de avertizare-alarmare, incepand cu declansarea sistemului de avertizare sonora si terminand cu evacuarea populatiei din zonele periclitate.

Limitele de avertizare pentru variatii mari ale valorilor masurate :

( diferente intre doua citiri succesive efectuate cu frecventa normala )

Tabel 3.4

3.4. SEMNALAREA ATINGERII UNOR CRITERII ÎN PERIOADA ANALIZATA

În perioada analizata ianuarie 2000 - decembrie 2002, au existat mai multe situatii in care s-a intrat in stare de atentie, facandu-se masuratori conform frecventei sporite si anume:

În anul 2000

▪ Temperaturi medii zilnice sub -10 °C in luna ianuarie si temperaturi medii zilnice peste 25 °C in lunile iunie, iulie si august;

▪ Precipitatii de peste 40 mm/24h in 13 iulie 2000;

▪ Seisme percepute in amplasament:

- in data de 8.03.2000 - cutremur intermediar vrancean cu ML=5,1 (MSK);

- in data de 6.04.2000 - cutremur intermediar vrancean la care intensitatea la baraj a fost IB=5,6 (MSK), ML=5,5 si IO =5,9 (MSK), iar epicentrul s-a situat la o distanta DE=67 km;

- in data de 14.11.2000 - cutremur intermediar vrancean la care intensitatea inregistrata la baraj a fost IB=4,3 (MSK).

În anul 2001

▪ S-au inregistrat doua viituri importante datorita unor precipitatii peste 40 mm/24h, in data de 20 iunie 2001(43,7 mm) cand cota lacului a crescut de la 587,15 mdM la 588,20 mdM si respectiv in data de 20 septembrie 2001 (51,9 mm) cand cota lacului a crescut de la 594,40 mdM la 596,35 mdM;

▪ La fiecare crestere a nivelului in lac peste cota de atentie (initial 593,00 mdM, ulterior 594,50 mdM);

▪ Temperaturile medii zilnice au depasit valoarea de 25 ˚C in lunile iulie si august 2001;

▪ Temperaturile medii zilnice au inregistrat valori sub - 10 ˚C in data de 17 decembrie 2001;

▪ Seisme percepute in amplasament:

- in data de 4.03.2001 - cutremur intermediar vrancean, cu DE=28 km si IB = 5,2 (MSK);

- in data de 24.05.2001 - cutremur intermediar vrancean, cu DE=52 km si IB = 5,8 (MSK);

- in data de 20.07.2002 - cutremur intermediar vrancean, cu DE=73 km si IB = 5,5 (MSK);

- in data de 17.10.2001- cutremur intermediar vrancean, cu DE=53 km si IB = 3,9 (MSK).

În acest ultim caz, chiar daca situatia nu a impus intrarea intr-o stare de atentie, totusi s-au facut observatiile vizuale amanuntite care nu au semnalat fenomene atipice.

▪ Variatie mare a valorilor intre doua masuratori succesive, cu frecventa normala - la unele puncte de masura a debitelor drenate si la unele foraje piezometrice, in luna septembrie 2002.

În anul 2002:

▪ S-au inregistrat viituri importante, datorita precipitatiilor peste 40 mm/24h sau datorita precipitatiilor abundente inregistrate mai multe zile - in lunile: iunie, iulie, august, decembrie 2002;

Temperaturile medii zilnice au depasit valoarea de 25° C in lunile iunie, iulie 2002;

▪ Temperaturile medii zilnice au inregistrat valori sub -10 °C in luna decembrie 2002;

▪ S-a inregistrat o crestere a nivelului apei in acumulare peste cota 595,00 mdM in lunile iulie, decembrie 2002;

Seisme percepute in amplasament:

- 1.03.2002 - cutremur local, distanta epicentrala Valenii de Munte, grad II pe scara Mercalli;

- 3.05.2002 - cutremur local cu intensitate < 4 (MSK), gradul II pe scara Mercalli;

Acestea, chiar daca nu au impus intrarea intr-o stare de atentie, totusi s-au facut observatiile vizuale amanuntite care nu au semnalat fenomene atipice.

- 30.11.2002 - cutremur intermediar vrancean, cu intensitate la baraj Ib>4(MSK)

▪ Variatie mare a valorilor intre doua masuratori succesive, cu frecventa normala - la unele puncte de masura a debitelor drenate si la unele foraje piezometrice, in lunile iulie si decembrie 2002.

3.5. APRECIERI ASUPRA FUNCTIONALITATII APARATURII

Sistemul de supraveghere este in functiune. Au fost verificate: aparatul MaihaK folosit la celulele de presiune totale si interstitiale si deformetrul D500 folosit la masurarea deplasarilor relative din galeria perimetrala. Exista posibilitatea inlocuirii acestui aparat cu un alt tip, mai performant si mai usor de manevrat de catre personalul de exploatare.

Deoarece se are in vedere ridicarea experimentala a nivelului apei in acumulare peste cota 595,00 mdM, este necesara achizitionarea unui nou aparat de masura de tip Maihak, mai performant, cel din dotare fiind depasit moral si fizic (necesita verificari si reparatii repetate, iar in aceste perioade masuratorile sunt intrerupte).

Accelerografele de tip analogic SMA-1 montate (in galeria seismica - versant drept, in galeria perimetrala Acces si in caminul 5 - parament aval) nu au declansat niciodata, chiar si la seisme cu intensitate peste 6 (MSK), fiind practic nefolositoare. Asa cum propune si GEOTEC Bucuresti, trebuie inlocuite cu accelerografe digitale, de mare sensibilitate, care permit masurarea exacta a acceleratiilor seismice in amplasamentul barajului, ca si o prelucrare primara a masuratorilor, usor de facut de personalul de exploatare.

Au fost verificate manometrele de presiune de la instalatiile de ulei, de la golirea de fund si de la semiadancime.

Au fost achizitionate doua sublere pentru masuratorile deplasarilor relative la clemele dilatometrice.

Sistemul automat de colectare, prelucrare si achizitie date necesita lucrari de imbunatatire si modernizare, pentru cunoasterea valorilor debitelor afluente pe raul Teleajen si Telejenel, dar si pentru semnalizarea prompta a persoanelor neautorizate asupra sistemului.

Sistemul de avertizare-alarmare functioneaza la parametrii proiectati. Însa necesita o imbunatatire si o modernizare prin inlocuirea celor 9 sirene electrice de tip KV 25 cu P= 5,5 si 3 KV, pentru asigurarea unei intensitati acustice corespunzatoare (printr-o expertizare acustica a zonei vaii Teleajenului). Declansarea sistemului depinde de computerul din dotarea dispeceratului Baraj Maneciu si de echipamentul Zetron, depasite moral.

4. SOLICITARILE LUCRARII ÎN PERIOADA ANALIZATA

Prezentul studiu analizeaza comportarea Barajului Maneciu si a echipamentului hidromecanic in perioada ianuarie 2000 - decembrie 2002, prin comparatie cu anii anteriori, pe baza masuratorilor si observatiilor efectuate de grupa A.M.C. a formatiei exploatare Baraj Maneciu, in cadrul programului de supraveghere, studiilor de seismicitate elaborate de GEOTEC si documentatiilor anterioare elaborate de AQUAPROIECT referitoare la comportarea barajului .

4.1. NIVELUL ÎN LAC

În prezent lacul este exploatat cu restrictii de nivel (la 595,00 mdM, reprezentand 83% din incarcarea hidrostatica), impuse de: capacitatea limitata a golirii de fund si de lucrarile de reparatii la caseta I a Evacuatorului de ape mari si la infiltratia din galeria perimetrala la cota 586,00 mdM. Urmeaza sa se continue umplerea experimentala pana la N.N.R (606,00 mdM).

Se observa ca nivelul maxim atins pana in prezent a fost de 596,35 mdM in septembrie 2001. Variatiile anuale de nivel au fost cuprinse intre 7,75 m in anul 2002 si 29,80 m in anul 1995, cu o medie de 17,35 m. Variatiile zilnice ale nivelului au avut maxime de 5,55 m la crestere si 4,00 m la coborare, inregistrate in anul 1991.

Caracterizarea incarcarii hidrostatice

(NNR 606,00 mdM;cota talveg 540,00 mdM;H normal=66,00 m)

Tabel 4.1

În tabelul 4.2 este prezentata variatia nivelului apei in acumularea Maneciu in perioada 2000 - 2002. Se observa ca in timpul anului 2000 cota lacului a variat intre un minim de 569,45 mdM in luna decembrie si un maxim de 590,05 mdM in luna mai, media anuala fiind de 581,54 mdM.

Nivelul in lac in perioada analizata (2000-2002)

Tabel 4.2

În timpul anului 2001 cota lacului a crescut lent de la un minim de 567,55 mdM in luna martie pana la un maxim de 596,35 mdM in luna septembrie, media anuala fiind de 584,07 mdM.

În anul 2002 situatia s-a prezentat astfel: cota lacului a crescut de la un minim de 588,65 mdM in luna aprilie, pana la un maxim de 595,20 mdM in luna iulie, media anuala fiind de 591,19 mdM.

În anul 2002 variatia zilnica de nivel a avut valori de pana la 1,60 m la crestere, respectiv -0,65 m la coborare, comparativ cu anul 2001 cand valorile au fost de 2,30 m la crestere, respectiv -1,00 m la coborare, iar in anul 2000 s-a inregistrat o variatie zilnica de 0,90 m la crestere si -1,15 m la coborare .

4.2 PRECIPITATII

Evolutia precipitatiilor lunare in perioada 1991-2002 este prezentata in tabelul 4.3, in care sunt trecute valorile precipitatiilor lunare si anuale. În tabelul 4.4 sunt redate valorile maxime ale precipitatiilor in 24 ore, iar in tabelul 4.5 numarul de zile cu precipitatii (mai putin perioada octombrie 1991-mai 1992, pentru care datele sunt incomplete). Precipitatia anuala maxima inregistrata in amplasament este de 939,7 mm (in 1991), iar mimima de 379,4 mm ( in 2000) . În toata perioada de exploatare, pentru precipitatia maxima in 24 ore s-a inregistrat o maxima de 98 mm (in iunie 1991), iar pentru precipitatia lunara o maxima de 297,3 mm ( in iulie 2002).

Se observa ca anul 2000 s-a caracterizat prin precipitatii reduse cantitativ, cele mai scazute din ultimii 12 ani. La sfarsitul anului 2000 precipitatia anuala a insumat doar 379,4 mm. S-au inregistrat cele mai scazute precipitatii ale lunilor mai, august si octombrie. Tot in anul 2000 s-au inregistrat cele mai scazute precipitatii maxime in 24 ore, pentru lunile mai, august, octombrie. Si cele mai putine zile cu precipitatii din ultimii 12 ani (68 zile).

Regimul precipitatiilor

Precipitatii lunare (l/mp) Tabel 4.3

Precipitatii maxime in 24 ore Tabel 4.4

Numar de zile cu precipitatii Tabel 4.5

Anul

LUNA

Total anual

I

F

M

A

M

I

I

A

S

O

N

D

Med

La sfarsitul anului 2001 precipitatiile au insumat 761,3 mm, aproximativ dublul valorii inregistrate in anul 2000, iar numarul zilelor cu precipitatii a fost de 109, fiind pe ansamblu un an ploios. S-au inregistrat precipitatii maxime in 24 ore de 51,9 mm (chiar in 1h30min) in data de 20 septembrie, iar precipitatiile totale din aceeasi luna au fost de 173,0 mm (aceasta valoare reprezinta un record al amplasamentului pentru luna septembrie in ultimii 12 ani). 

Legat de conditiile meteorologice se poate spune ca anul 2002 a fost un an interesant, atat din punct de vedere al temperaturilor, cat si al precipitatiilor.

Precipitatia anuala a insumat 906,3 mm, fata de 761,3 mm la sfarsitul anului 2001, si fata de media multianuala de 687 mm. În ansamblu, anul 2002 a fost un an ploios, precipitatia anual apropiindu-se de cea a anului 1991. În luna iulie 2002 valoarea maxima lunara a fost de 297,3 mm, deci s-a depasit valoarea maxima de 238,6 mm, inregistrata in luna august 1997 (fiind un record atat pentru luna iulie - depasindu-se valoarea maxima 211,2 mm inregistrata in anul 1991, cat si ca valoare maxima lunara inregistrata in ultimii 12 ani. Record s-a inregistrat si la precipitatii maxime in 24h - 64,3 mm in data de 1.08.2002 (chiar 63 mm/1 ora). Deci, s-au inregistrat cele mai mari valoari maxime ale precipitatiilor in 24 ore, in ultimii 12 ani, pentru lunile: iulie - 61,7 mm si august 64,3 mm. Numarul total al zilelor cu precipitatii a fost de 98, fata de 109 zile in anul 2001 (maxim in ultimii 12 ani) si 68 zile in 2000 (minim in ultimii 12 ani).

4.3.TEMPERATURA AERULUI

În tabelul 4.6 sunt redate temperaturile medii lunare si anuale in perioada 1992-2002, iar in tabelul 4.7 sunt prezentate valorile medii zilnice (maxime si minime) de temperatura pentru anii 200-2002.

Se observa ca media multianuala este de +9,5 ˚C , media anuala minima +7,6 ˚C (a anului 1996) , media anuala maxima +10,6 ˚C (a anului 2000). Variatia de temperatura minima +20,4 ˚C (inregistrata in anul 1993) si maxima +25,6 ˚C (inregistrata in anul 2000). Variatiile de temperatura pentru anii 2001 si 2002 sunt apropiate de variatia maxima a anului 2000. În ultimii 11 ani temperatura medie lunara a aerului a prezentat valori intre -4,2 ˚C (in anul 2000) si +23,3 ˚C (in anul 1992). În perioada de iarna se inregistreaza 4-5 luni cu temperaturi medii negative.

Temperatura medie pentru cele 12 luni ale anului 2000 a fost de +10,5 ˚C. Anul 2000 a fost considerat cel mai calduros din perioada de exploatare, detronat fiind de curand de anul 2002, daca luam in considerare mediile rezultate in tabelul 4.7. Acesta a prezentat temperaturi medii lunare peste +10 ˚C din aprilie pana in octombrie, iar precipitatiile cele mai reduse din ultimii 12 ani. Media lunara a variat intre un minim de -4,2 ˚C in ianuarie si un maxim de +21,4 ˚C in august, iar mediile zilnice au variat intre un minim de -11,0 ˚C in ianuarie si +30,3 ˚C in iulie.

Iarna 2000/ 2001 a avut o singura luna cu temperaturi negative (ianuarie cu -0,1 ˚C), dar in iarna 2001/ 2002 media lunara a coborat la -3,9 ˚C si media zilnica sub -10 ˚C.

În anul 2001 media auala a fost de +9,8 ˚C , apropiata de media multianuala, media lunara a variat intre un minim de -3,9 ˚C in luna decembrie si +21,4 ˚C in luna iulie; 6 luni cu medii peste +10 ˚C (mai-octombrie). Mediile zilnice s-au incadrat intre un minim de -9,3 ˚C in decembrie si un maxim de +25,3 ˚C in lunile iulie si august. Vara anului 2001 a inregistrat temperaturi mai mici decat in anii anteriori, chiar daca s-a depasit valoarea de atentie de +25 °C. Iarna 2001/ 2002 a fost deosebit de friguroasa (cea mai scazuta temperatura din ultimii 12 ani a lunii decembrie, -3,9 °C).

Variatia temperaturilor medii lunare in perioada 1992 - 2002

Tabel 4.6

Mediile zilnice si lunare ale temperaturii aerului (˚C)

Tabel 4.7

Temperatura medie in anul 2002 a fost de +10,5 º C (fata de +9,8º C in anul 2001), egala cu media maxima anuala inregistrata in anul 2000, deci se poate considera ca a fost cel mai calduros an din perioada de exploatare, daca luam in considerare si temperatura medie lunara care a variat intre un minim de -3,4 ˚C in decembrie si un maxim de +21,8 ˚C in iulie; 6 luni cu temperaturi medii peste +10 ˚C (mai-octombrie). Mediile zilnice s-au incadrat intre un minim de -13,3 ˚C in decembrie si 28,7 ˚C in iulie.

Vara lui 2002 a fost foarte calduroasa, s-a depasit valoarea de atentie de +25º C (media zilnica) in lunile: iunie (16,21,22,23,24 iunie) si iulie (4,7,10,11,12,16 iulie). Dar iarna a fost foarte geroasa, s-au inregistrat si valori negative de atentie, sub - 10 ºC (medie zilnica) in luna decembrie (9,10,12,25,26 decembrie).

Temperatura minima inregistrata -17 ºC in data de 25.12.2002, temperatura maxima inregistrata +34 º C in data de 24.06.2002.

De fiecare data s-a intrat in stare de ATENTIE facandu-se observatii vizuale la elementele din beton (galerii, camine, canale, rizberme, disipatoare de energie, consolidari versanti.).

În anul 2000 s-a inregistrat cea mai scazuta temperatura medie a lunii ianuarie(-4,2˚C) si cea mai ridicata temperatura medie a lunilor aprilie (+12 ºC) si decembrie (+2,6 ºC).

În anul 2001 s-a inregistrat cea mai scazuta temperatura medie a lunii decembrie (-3,9 ºC), iar in anul 2002 s-a inregistrat cea mai ridicata temperatura medie a lunilor februarie (+5,6 ºC) si martie (+7,0 ºC).

4.4.VIITURI ÎNREGISTRATE

Urmarind corespondenta dintre precipitatii si variatia nivelului apei in acumulare, in perioada analizata (2000-2002) s-au inregistrat urmatoarele situatii:

În anul 2000 - nu au avut loc viituri, fiind anul cu cele mai mici precipitatii.

În anul 2001- doua viituri importante:

in data de 20.06.2001 (precipitatii 43,7 mm/24 h) - cand nivelul in lac a crescut de la 587,15 mdM la 588,20 mdM;

in data de 20.09.2001 (precipitatii 51,9 mm/24 h) - cand nivelul in lac a crescut de la 594,40 mdM la 596,35 mdM;

În anul 2002:

in data de 10.06.2002 (precipitatii 41,7 mm/24 h ) - cand cota lacului a crescut de la 588,50 mdM la 589,00 mdM;

in data de 20.07.2002 (precipitatii 46,6 mm/24 h, chiar 30 mm/30 min) - cand cota lacului a crescut de la 591,25 mdM la 591,75 mdM;

in data de 26.07.2002 (precipitatii 61,7 mm/24 h ) - cand cota lacului a crescut de la 592,80 mdN la 594,40 mdM;

in data de 31.07.2002, in urma precipitatiilor cumulate 57,6 mm/3 zile - cand cota lacului a ajuns la 595,20 mdM, depasind NNR restrictionat 595,00 mdM;

in data de 1.08.2002 (precipitatii 64,3 mm/24 h, chiar 63 mm/1 ora) - cand cota lacului a variat de la 594,95 mdM la 594,70mdM;

in data de 7.12.2002, in urma precipitatiilor cumulate 67,7 mm/6 zile - cota lacului a ajuns la 595,10 mdM, depasind valoarea de 595,00 mdM;

De exemplu, debitele afluente au variat in luna iulie intre 13-30 mc/s, iar in luna decembrie intre 23 - 42 mc/s.

Pentru fiecare din aceste evenimente s-a intrat in stare de ATENTIE si s-a pastrat pe perioade de 5-15 zile in functie de modalitatea de umplere, dupa fiecare crestere a cotei lacului peste 595,00 mdM si pentru precipitatii > 40mm/24h, urmarindu-se mai ales debitele infiltrate si drenate si forajele piezometrice cu nivel liber.

S-a urmarit ca evacuarea apei din acumulare sa se faca prin turbinare si prin folosirea golirii de fund la o deschidere mica. Echipamentele au functionat corespunzator.

4.5.SOLICITARI SEISMICE

Barajul Maneciu este situat la o distanta medie de cca 64 km sud-vest de zona epicentrala Vrancea, zona a carei seismicitate intermediara, ca persistenta, concentrare si intensitati maxime observate, determina aspectul dominant al seismicitatii intregului teritoriu al Romaniei, si cca 111 km de zona Fagaras-Campulung, a doua zona ca activitate seismica.

Pentru supravegherea seismica au fost instalate 3 accelerografe de tip analogis SMA-1 (in galeria de acces A3 versant stang, in galeria seismica de pe versantul drept si in caminul C5 de pe berma de la cota 557,00 mdM) si o statie seismica cu componenta verticala )amplasata in 19 iulie 1994 de GEOTEC), pe baza careia GEOTEC efectueaza studiile seismice semestriale. Studiile elaborate de GEOTEC fac o analiza pe scurt a seismicitatii istorice (984-2001), locale si regionale pe o suprafata de aproximativ 50 km in jurul barajului, ca si efectul acestor activitati seismice la baraj. Sunt prezente si criteriile de avertizare in cazul producerii cutremurelor si masurile ce trebuie luate de catre personalul de supraveghere in aceste situatii.

Dupa punerea sub sarcina a barajului Maneciu, s-au inregistrat cateva seime vrancene majore, prezentate in tabelul de mai jos:

Cutremure vrancene intermediare (adancime intre 60 si 300 km)

cu I ≥ 6 sau M ≥ 5 , in perioada de exploatare a barajului Maneciu

Tabel 4.8

Unde: h = adancimea focarului; DH = distanta hipocentrala; Ms = magnitudinea;

Io, IB = intensitatea epicentrala si la baraj.

Barajul a suportat 16 seisme de intensitate notabila, cel mai important fiind cel din anul 1990, care in focar a avut intensitatea IO=8,0 si la baraj IB=7,1 (MSK). La toate aceste solicitari inspectiile post-seism nu au scos in evidenta nici o modificare de comportare.

Din studiile de sinteza asupra seismicitatii la barajul Maneciu, elaborate de GEOTEC, in perioada analizata (2000-2002), se desprind o serie de concluzii.

- În perioada 1.01.2000-1.07.2000 - s-au produs 3 cutremure locale cu DE≤35 km, cu epicentrele situate la distante apropiate de baraj (DE=7-17 km). Astfel, activitatea seismica locala a fost usor crescuta fata de perioada anterioara, cand nu s-a produs nici un cutremur local. Intensitatile seismice maxime produse in zona amplasamentului barajului au prezentat urmatoarele marimi:

a)     pentru cutremure locale cu DE≤35 km : IB≤0,5 (MSK);

b)     pentru cutremure crustale regionale cu DE=35-200 km si intermediare: IB=5,6 (MSK), datorat cutremurului din data de 6.04.2000 (asa cum rezulta si din tabelul 4.8).

De asemenea, s-au inregistrat 5 intensitati cuprinse intre IB=2,0-5,6 (MSK), datorate cutremurelor intermediare vrancene, carora le corespund valori de acceleratii cuprinse intre aH=2-25 cm/s² conform scarii de intensitate MM. În aceasta perioada activitatea seismica din zona Vrancea a fost de 2,4 ori mai scazuta fata de perioada anterioara, prin producerea a 14 cutremure intermediare (fata de 34 cutremure).

- În perioada 1.07.2000-1.01.2001 - s-au produs 4 cutremure locale cu DE≤35 km, cu epicentrele situate la distante intre 8-13 km si s-a eliberat de 2220 mai putina energie seismica. Intensitatile seismice maxime produse in zona amplasamentului barajului au prezentat urmatoarele marimi:

a) pentru cutremure locale cu DE≤35 km : IB≤0,5 (MSK);

b)pentru cutremure crustale regionale cu DE=35-200 km si intermediare: IB=4,3 (MSK), datorat cutremurului din data de 14.11.2000 (asa cum rezulta si din tabelul 4.8).

S-au inregistrat 13 intensitati cuprinse intre IB=2,0-4,3 (MSK), datorate cutremurelor intermediare vrancene, carora le corespund valori de acceleratii cuprinse intre aH=2-15 cm/s², conform scarii de intensitate MM.

- În perioada 1.01.2001-1.07.2001- s-au produs 2 cutremure locale cu DE=35 km, cu epicentrele situate la 11-26 km de baraj, numarul de socuri fiind mai redus fata de perioada anterioara. S-a eliberat de 1,32 ori mai putina energie seismica. Intensitatile seismice maxime produse in zona amplasamentului barajului au prezentat urmatoarele marimi:

a)pentru cutremure locale cu DE≤35 km : IB≤0,5 (MSK);

b)pentru cutremure crustale regionale cu DE=35-200 km si intermediare: IB=5,8 (MSK), datorat cutremurului din data de 25.05.2001 (asa cum rezulta si din tabelul 4.8).

S-au inregistrat 6 intensitati cuprinse intre IB=3,0-5,8 (MSK), datorate cutremurelor intermediare vrancene, carora le corespund valori de acceleratii cuprinse intre aH=3-34 cm/s², conform scarii de intensitate MM. S-au produs 14 cutremure intermediare, deci activitatea seismica a fost de 1,57 ori mai scazuta fata de perioada anterioara, cand s-au produs 22 cutremure intermediare.

- În perioada 1.07.2001-1.01.2002 - s-au produs 6 cutremure locale cu DE≤35 km, cu epicentre situate la 10-21 km de baraj, numarul de socuri a fost crescut fata de perioada anterioara, deci si energia eliberata a fost de 2,44 ori mai mare. Intensitatile seismice maxime produse in zona amplasamentului barajului au prezentat urmatoarele marimi:

a)pentru cutremure locale cu DE≤35 km : IB≤0,5 (MSK);

b)pentru cutremure crustale regionale cu DE=35-200 km si intermediare: IB=5,4 (MSK), datorat cutremurului din data de 20.07.2001 (asa cum rezulta si din tabelul 4.8).

S-au inregistrat 4 intensitati cuprinse intre IB=3,0-5,4 (MSK), datorate cutremurelor intermediare vrancene, carora le corespund valori de acceleratii cuprinse intre aH=3-34 cm/s², conform scarii de intensitate MM. Prin producerea a 12 cutremure intermediare, activitatea seismica intermediara a fost mai scazuta fata de perioada anterioara, cand s-au produs 14 cutremure intermediare.

- În perioada 1.01.2001-1.07.2002 - s-au produs 7 cutremure locale cu epicentrele situate la 10-25 km de baraj (5 dintre ele au epicentrul foarte aproape de baraj, chiar la 10-13 Km) si 14 cutremure intermediare, pe fondul unei perioade de umplere, in care nivelul apei in lac a variat intre cota 588,65 mdM si cota 590,35 mdM, iar gradientul de umplere a variat intre 0,12 m si 0,50 m (fata de 6 cutremure locale, respectiv 12 cutremure intermediare in aceeasi perioada in 2001). Activitatea seismica a fost mai scazuta decat in perioada anterioara, eliberandu-se de cca 2,20 ori mai putina energie.

Perioada de calm seismic continua, atat din punct de vedere al numarului de socuri, cat si din punct de vedere energetic (s-a eliberat de 2,20 ori mai putina energie). Aceasta poate conduce la ipoteza ca, in perioada urmatoare, nivelul maxim al magnitudinii pentru cutremurele locale (DE≤35Km) poate atinge valoarea de ML = 4,58, iar pentru cutremurele vrancene M>6,5 (scara Richter).

Intensitatile seismice maxime inregistrate in zona amplasamentului barajului au prezentat urmatoarele marimi:

a)pentru cutremure locale cu DE ≤ 35 km: IB ≤ 0.5 (MSK)

b)pentru cutremure crustale regionale cu DE=35-200 km si intermediare: IB > 5,0 (MSK) datorate cutremurelor intermediare vrancene produse la data de 3.05.2002, care a avut IB=5,1 (MSK), respectiv la data de 30.11.2002 -care a avut Ib 5,7 (MSK).

S-au inregistrat 4 intensitati cuprinse intre IB=3,3-5,1 (MSK) care corespund unor valori de acceleratii cuprinse intre 3-34 cm/s². Înregistrarea repetata a unor astfel de valori ale acceleratiei in amplasament ar putea conduce la instabilitatea versantilor si la producerea de alunecari de teren. De aceea, pentru masurarea exacta a acestor valori de acceleratie este necesara instalarea unor accelerografe digitale de mare sensibilitate. De mentionat ca prelungirea perioadei de "calm seismic" poate conduce la ipoteza ca in perioada imediat urmatoare, nivelul maxim al magnitudinii pentru cutremure locale (DE≤35 km) poate atinge valoarea ML

Exista o probabilitate ridicata sa se produca in zona Vrancea, in orice moment, un cutremur cu magnitudinea MS ≥6,5 (scara Richter), chiar daca in ultimii trei ani si jumatate s-au produs cutremure cu magnitudini ML

Dupa fiecare cutremur s-a intrat in stare de ATENTIE, facandu-se imediat toate masuratorile si observatiile vizuale la versanti, paramenti, obiecte din beton, iar din interpretarea acestora a reiesit ca nu au fost afectate siguranta barajului si stabilitatea versantilor.

Desi intensitatea la baraj a fost de maxim 5,8 (MSK), nici unul din cele trei accelerografe de tip analogic nu au declansat, chiar daca au fost echipate cu filme originale KODAK. Deoarece aceste aparate sunt putin sensibile si depasite din punct de vedere tehnic este necesara inlocuirea lor cu accelerografe digitale, care prezinta urmatoarele avantaje:

- pot fi reglate sa inregistreze acceleratii la baraj de ordinul 2 - 3 cm/ s², corespunzatoare cu intensitati de 2-3 (MSK);

- acces rapid la date;

- prelucrare rapida si precisa;

- transfer automat al datelor la personalul de supraveghere, la beneficiar, etc.

4.6. MODIFICARI PRODUSE DE COLMATARE SAU EROZIUNI

Nu exista modificari importante produse de colmatare sau eroziune.

În urma viiturilor produse in anul 2001 s-au constatat urmatoarele:

- usoare alunecari de teren pe versantul drept al raului Teleajen, amonte de baraj, in dreptul Km133+380 de pe drumul national DN 1A, pentru a carei supraveghere mai atenta s-a montat un martor de lemn;

- colmatari la coada lacului pe ambele vai Teleajen si Telejenel (material lemnos de dimensiuni variabile, frunze, rumegus, gunoaie);

- deluvii de panta-material detritic (pietris, bolovanis).

Anul 2002 fiind mai bogat in precipitatii si crescand si nivelul apei in acumulare este de inteles ca au fost semnalate noi alunecari de teren, chiar daca unele alunecari mai vechi s-au stabilizat. Astfel:

- alunecarile de teren semnalate in toamna-iarna anului 2000 pe versantul stang al Telejenelului, nu au mai evoluat;

- alunecarile de teren de pe versantul drept al Teleajenului, amonte de baraj, in dreptul km 133+380 de pe drumul national DN1A, nu au mai evoluat (datorita si lucrarilor de consolidare a infrastructurii drumului);

- in luna iulie - in aval de baraj, la cca.300 m de podul Chiciureni , in versant drept, a fost afectata protectia malului drept, pe o lungime de cca. 30 m, 9 placi din beton fiind sparte si alunecate;

- in luna iulie- alunecari de teren pe versant drept al raului Teleajen - la cca. 700 m amonte de Canton, pe o suprafata de teren de cca.10 mp, si la cca. 1000 m amonte de Canton pe o suprafata de cca. 20 mp (alunecari care ulterior s-au stabilizat);

- in luna iulie - alunecare de teren, pe versant stang al Telejenelului, la cca 200 m amonte de coronament, pe o suprafata de cca. 20 mp, ruptura de cca. 1m inaltime (care ulterior s-a stabilizat);

- la sfarsitul lunii septembrie - s-a observat o noua alunecare de teren pe versant stang al Telejenelului, la cca.1,5 km amonte de coronament, la cota peste 600,00 mdM, pe cca.100 m lungime si cca. 20 m inaltime, intr-o zona cu marne-argiloase cenusii; alunecare favorizata de un izvor care vine dinspre drumul de contur, si face ca solul din zona respectiva sa fie permanent umed si afanat; in lunile octombrie - noiembrie 2002 s-a observat ca partea de jos a alunecarii era stabilizata (in conditiile in care cota lacului s-a mentinut intre 593,00 - 594,00 mdM), iar partea superioara a evoluat prin crapaturi si dislocari, cu tendinta de alunecare, pana in drumul de contur. S-au pus martori de urmarire in timp;

- colmatari la coada lacului pe ambele vai Teleajen si Telejenel, toate paraurile afluente au adus material lemnos de dimensiuni variabile, material in suspensie (frunze, rumegus) si putine gunoaie;

- deluvii de panta - material detritic (pietris si bolovanis).

4.7. FUNCTIONAREA DESCARCATORILOR

S-a urmarit sa se asigure debitul de servitute in aval.

Evacuarea debitelor din acumulare s-a facut in general prin centrala hidroelectrica si prin folosirea golirii de fund la deschidere mica, pentru a nu afecta disipatorul de energie. Totusi au fost situatii cand s-a folosit si golirea de semiadancime. De altfel, golirea de servitute este utilizata in mod curent, cu deschideri variabile.

În vara anului 2000 s-au realizat lucrarile de revizie, reabilitare si modernizare la vanele plane ale golirii de semiadancime, astfel:

- s-au facut reparatii capitale ale panoului de vana, constand din: demontarea garniturilor de etansare si rolelor de ghidaj, inlocuirea rulmentilor gripati si garniturilor uzate, modificarea profilului inferior al vanei, remontarea vanelor, refacerea protectiei anticorozive a constructiei metalice, introducerea sistemului de presare a vanei prin montarea a patru dispozitive de presare cu arc, punerea in functiune a instalatiei hidraulice;

- piesele inglobate au suferit modificari: s-a modificat pragul superior prin introducerea unei placi de otel inoxidabil care continua pragul propriu-zis fara a permite apei sa ocoleasca garniturile;

- s-a reparat instalatia hidraulica de actionare a vanelor- reparatia capitala a actionarilor hidraulice prin inlocuirea blocurilor;

- la actionarile electrice tablourile electrice au fost inlocuite cu altele noi, avandu-se grija sa existe si un numar de pise de schimb necesare.

În 2000, in intervalul 26-30 iunie, vana lamaie DN 400 de la conducta de servitute a fost deschisa 100%.

În primele 7 luni ale anului, datorita unor defectiuni la conducta fortata, vana batardou de la polderul Izvoarele a fost deschisa intre 17 si 70 cm. Din luna august vana priza spalare de la polderul Izvoare a fost deschisa intre 15 si 50%.

În anul 2001, vana de serviciu a golirii de fund a fost folosita de trei ori, fara a afecta placile de protectie a taluzului canalului evacuator si fara probleme de functionare.

- in data de 6.06.2001, deschisa 20 cm timp de 23 minute;

- in data de 19.06.2001, deschisa 50 cm timp de 35 minute;

- in data de 20.09.2001, deschisa 50 cm timp de 7h si 45 minute.

Golirea de servitute a functionat timp de 2 zile in luna septembrie, cu vana lamaie VL 400 deschisa intre 50 si 100%.

Golirea de semiadancime a fost deschisa intre 25-50%, in data de 19.06.2001, timp de 11h si 15 minute, fara incidente neplacute.

Vana priza spalare de la polderul Izvoare a fost deschisa intre 15 si 100%.

Functionarea echipamentului hidromecanic in anul 2002:

a) Golirea de fund - vana de serviciu - deschisa

- in data de 19.07.2002 - 50 cm , timp de 1 h;

- in data de 30.07.2002 - 50 cm , timp de 50 minute;

- in data de 1.08.2002 - 50 cm , timp de 30 minute;

- in data de 6.12.2002 - 50 cm , timp de 9h 20' .

b) Golirea de servitute - vana lamaie VL 400, cu mecanism Regmo - deschisa

in data de 1.08.2002 - 100% , timp de 4h 15';

- in data de 7-9.08.2002 - 50% , timp de 45h 05';

- in data de 6.12.2002 - 100% , timp de 10h 15'.

c) Golirile de semiadancime - deschise

- in data de 26.07.2002 - 25% , timp de 4h40', apoi 50% timp de 3h;

- iar in data de 27.07.2002 - s-a revenit la deschiderea de 25%, timp de 12h 20'.

Nu au existat probleme de functionare sau in disipatorul de energie.

Pentru asigurarea debitului de servitute in aval sau pentru evacuarea debitelor, vana batardou de la Polderul Izvoare a fost deschisa astfel: in luna ianuarie - intre 3-6 cm; in luna februarie - 1 cm; in luna martie - intre 1-10 cm; in luna iulie - intre 75-90 cm .

Vana priza spalare de la polderul Izvoare a fost deschisa intre 10 si 100%.

Situatia functionarii grupurilor de la centralele electrice Maneciu si Izvoarele, in perioada analizata, este prezentata in tabelul urmator:

Tabelul 4.9

4.8. CARACTERIZAREA SOLICITARILOR ÎN COMPARATIE CU CELE ANTERIOARE

Asa cum rezulta din interpretarile de la punctele 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 4.6 rezulta ca:

-Nivelul maxim atins pana in prezent a fost de 596,35 mdM in septembrie 2001; variatiile anuale de nivel au fost cuprinse intre 7,75 m in anul 2002 si 29,80 m in anul 1995, cu o medie de 17,35 m; variatiile zilnice ale nivelului au avut maxime de 5,55 m la crestere si 4,00 m la coborare, inregistrate in anul 1991.

- Media anuala a anului 2002 este de 591,19 mdM (fata de 584,15 mdM in 2001 si 581,54 mdM in 2000), depasind valoarea anuala medie maxima de 590,70 mdM inregistrata in anul 1998. Astfel, valoarea medie multianuala devine 574,76 mdM.

- Anul 2002 s-a caracterizat prin precipitatii destul de mari cantitativ in lunile de vara (iulie, august), dar si in luna decembrie. Precipitatia anuala a insumat 906,3 mm, fata de 761,3 mm la sfarsitul anului 2001 si 379,4 mm precipitatiile totale ale anului 2000; media multianuala este de 687 mm. În ansamblu anul 2002 a fost un an ploios, precipitatia anuala apropiindu-se de cea a anului 1991. În luna iulie 2002 valoarea maxima lunara a fost de 297,3 mm, deci s-a depasit valoarea maxima de 238,6 mm, inregistrata in luna august 1997, de asemenea s-a depasit si valoarea medie maxima a lunii iulie = 211,2 mm in anul 1991.

- Temperatura medie in anul 2002 a fost de 10,5 ºC (fata de 9,8 ºC in anul 2001) si egala cu media maxima anuala inregistrata in anul 2000 in anul 2000), deci a fost cel mai calduros an din perioada de exploatare, daca luam in considerare si temperatura medie maxima lunara de 21,8 ºC. Temperatura medie multianuala este de 9,4 ºC.

- Din punct de vedere seismic, perioada analizata s-a caracterizat printr-o activitate scazuta. În zona Vrancea, au avut loc 22 cutremure locale cu DE≤35 km, cu epicentrele situate la distante mici de baraj (sub 20km). Intensitatile seismice maxime inregistrate in zona amplasamentului barajului au prezentat urmatoarele marimi:

a)pentru cutremure locale cu DE ≤ 35 km: IB ≤ 0.5 (MSK)

b)pentru cutremure crustale regionale cu DE=35-200 km si intermediare: IB > 5,0 (MSK) datorate cutremurelor intermediare vrancene produse la data de: 6.04.2000, 24.05.2001, 20.07.2001, 3.05.2002, 30.11.2002.

S-au inregistrat 32 intensitati cuprinse intre IB=2,0-5,8 (MSK) care corespund unor valori de acceleratii cuprinse intre 3-34 cm/s², conform scarii de intensitate MM prezentata de GEOTEC. Înregistrarea repetata a unor astfel de valori ale acceleratiei in amplasament ar putea duce la instabilitatea versantilor si producerea unor alunecari. Prelungirea perioadei de "calm seismic" in zona barajului Maneciu poate conduce la ipoteza ca in perioada imediat urmatoare nivelul maxim al magnitudinii pentru cutremurele locale (DE≤34 km) poate atinge valoarea ML = 4,58, iar pentru cutremurele vrancene M>6,5 (scara Richter).

În concluzie, solicitarile exterioare asupra barajului au fost mai mari fata de perioadele anterioare, insa sub solicitarile de calcul. Urmeaza ca in perioada urmatoare sa se incerce cresterea nivelului in acumulare la NNR proiectat 606,00 mdM.

5. SINTEZA OBSERVATIILOR VIZUALE

5.1. INTEGRITATEA STRUCTURII, INCLUSIV FUNDATIA SI VERSANTII

Nu sunt fenomene importante de semnalat care sa pericliteze integritatea structurii, a fundatiei sau a versantilor.

5.2. LACUL DE ACUMULARE SI VERSANTII ACESTUIA

Alunecarile de teren de pe versanti observate la coborarea nivelului in 2000-2001 au un caracter strict local.

De mentionat este alunecarea de teren de pe versant stang Telejenel, observata la sfarsitul lunii septembrie 2002 si care evolueaza, existand tendinta de alunecare la partea superioara, spre drumul de contur (in luna decembrie a fost acoperita cu zapada si izvorul a inghetat).

5.3. EVACUATORII

Zonele de degradare mentionate la casetele evacuatorului de ape mari nu au avansat in mod semnificativ. De asemenea disipatorul de energie al golirii de fund nu a suferit nici o modificare in urma folosirii acesteia la deschideri mici (50 cm).

5.4.SITUATIA SENALELOR AMONTE-AVAL

Nu exista modificari morfologice ale albiei in amonte. În aval de baraj capacitatea albiei este de numai 150 mc/s, fiind necesara o amenajare a albiei raului Teleajen pentru asigurarea sectiunii de scurgere la ape mari.

5.5.CAILE DE ACCES

Caile de acces sunt sigure, nu exista nici un pericol pentru accesul oamenilor si a utilajelor la diferite puncte de interes al amenajarii. Drumurile inclinate de acces pe paramentul aval sunt permanent intretinute.

5.6.REZULTATELE INSPECTIILOR EFECTUATE

S-au efectuat inspectii tehnice de catre AQUAPROIECT in: 13 septembrie 2000, 1 februarie 2001, 28 noiembrie 2001, mai 2002. Din masurile care au fost propuse, au fost realizate urmatoarele:

- În luna august 2001 s-a remediat infiltratia din galeria perimetrala, de la cota 586,00 mdM. Dupa curatarea zonei prin spargerea betonului superficial, peretele a fost chituit cu un produs hidraulic cu priza rapida (Patch'n Plug). A urmat apoi o suprabetonare a peretelui. Apa de infiltratie care avea tendinta de a iesi printr-o zona de segregare a fost drenata printr-o teava Ø40, debitul fiind mai usor de urmarit si masurat. În mod experimental, in luna septembrie s-a astupat teava cu un dop de lemn si s-a urmarit zona respectiva, constatandu-se urmatoarele: debitul total al infiltratiei a scazut de la 10,0 l/min la 0,5 l/min, iar debitul drenajului F5 a crescut de la 1,5 l/min la 2,6 l/min. În primavara anului 2002 a fost montat un robinet, care a fost mentinut inchis, pentru a se urmari variatia infiltratiei si pentru a se evita depunerea de calcita in zona respectiva si degradarea betonului.

- În luna septembrie 2001 s-a facut un releveu al zonelor de infiltratie din casetele descarcatorului evacuatorului de ape mari, in baza caruia AQUAPROIECT a elaborat o documentatie tehnica de remediere a infiltratiei din plafonul casetei I.

- S-a efectuat revizuirea, reabilitarea si modernizarea vanelor de la evacuatorul de ape mari si de la golirea de semiadancime, conform recomandarilor si specificatiilor AQUAPROIECT si HIDROTIM.

- A fost intocmit releveul fisurilor si deschiderilor de rosturi din galeria de acces A1 si galeria perimetrala, pentru montarea clemelor dilatometrice. Iar in noiembrie 2002 s-au montat 5 cleme dilatometrice care au intrat in ritm normal de masurare in februarie 2003.

- Se incearca posibilitatea inlocuirii capetelor de masura de la forajele de drenaj din galeria perimetrala.

- S-a imbunatatit sistemul de masurare a debitelor, prin folosirea unui timp de colectare a volumului de apa de cel putin 30 secunde, repetarea citirilor de 3 ori si calcularea mediei, folosirea unor vase gradate de diferite dimensiuni.

- S-au montat 6 reperi noi la nivelul bermei 583,00 mdM, pentru completarea retelei geodezice.

- S-au efectuat masuratori geodezice atat in anul 2001, cat si in anul 2002. 

În procesul verbal incheiat in urma verificarii constructiei hidrotehnice Baraj Maneciu, cu rol de aparare impotriva inundatiilor, pe anul 2002, este mentionat ca:

- s-a realizat verificarea si remedierea la echipamentul hidromecanic, instalatia de actionare hidraulica si la echipamentul electric de la golirea de fund (inclusiv limitatorii de cursa la vanele plane ale golirii de fund);

- s-a intocmit de catre Aquaproiect Bucuresti "Documentatia privind remedierea infiltratiilor din caseta I a evacuatorului de ape mari";

- s-au intocmit note de fundamentare de catre S.G.A.Prahova pentru promovarea lucrarilor, prin finantare de la bugetul de stat sau din fonduri externe, dupa cum urmeaza:

= Punerea in siguranta a Barajului Maneciu - refacere disipator golire fund

= Regularizare albie rau Teleajen, aval Baraj Maneciu, pentru asigurarea tranzitarii optime a viiturilor;

- in urma manevrelor la instalatiile hidromecanice, s-a constatat ca starea tehnica si functionala a lor este buna.

6.ECHIPAMENTUL HIDROMECANIC

6.1. COMPONENTA SI CARACTERISTICI TEHNICE

Barajul Maneciu este prevazut cu urmatorii evacuatori si descarcatori:

Golirea de fund - este echipata cu doua vane plane in carcasa VPC 1,7 X 2,4/ 68, cu actionare hidraulica, montate in casa vanelor situata in dreptul nucleului de argila. Priza golirii este prevazuta cu doua deschideri laterale in nisele carora se pot monta pentru reparatii vane batardou.

Debitul de evacuare maxim = 125 mc/s, dar s-a constatat ca nu se poate folosi decat la deschideri si debite mici (50cm - 20,03 mc/s).

Golirea de servitute - amplasata in casa vanelor a golirii de fund, inteapa blindajul amonte de VPC, prevazuta cu o vana lamaie Dn 400 cu actionare electromecanica (vana de serviciu) si o vana sertar Dn 400 cu actionare manuala (vana de siguranta).

La vana lamaie VL 400, este necesara reparatia capitala a instalatiei electrice.

Golirea de semiadancime - consta din doua cai paralele de curgere amplasate la baza palniei evacuatorului de ape mari la cota 584,00 mdM, echipate cu doua vane plane cu roti rulante VP 2 x 3,3/ 27 in put umed (doua vane pe doua galerii), actionate hidraulic, si vane batardou plane rulante, manevrate de pe platforma generala de manevra a palniei de la cota 610,00 mdM. Vanele sunt functionale. Nu exista curgeri la mecanisme, doar usoare pierderi la garniturile vanelor.

Capacitate de evacuare pana la 200 mc/s.

Evacuatorul de ape mari - situat in versantul drept, de tip palnie, prevazut cu doua stavile clapeta SC 7 x 3/ 6, cu actionare hidraulica, actionare unilaterala cu servomotor ridicator, si cu 2 batardouri plane 7 x 4/ 3,8 pentru punerea la uscat a stavilelor clapeta. Garniturile de etansare trebuie schimbate.

Capacitate maxima de evacuare = 1200 mc/s.

Aparatura din dulapul de comanda stavile este depasita moral si fizic, tabloul electric trebuie reabilitat, iar pompa hidraulica manuala trebuie inlocuita.

Galeria de aductiune a centralei hidroelectrice- situata in versantul stang, cu priza la cota 553,15 mdM, avand diametru de 2800 mm;este controlata de o vana fluture montata in casa vanelor aval. Evacuarea debitelor se poate face prin by-passarea centralei printr-o conducta controlata de o vana plana in carcasa VPC 1,7 x 2,4/ 110, cu posibilitati de reglare.

6.2.PROBE EFECTUATE

S-au efectuat probe in gol si probe in sarcina, cu ocazia tuturor inspectiilor. Manevrele au decurs in mod normal, fara incidente, concluzia fiind ca vanele prezinta siguranta in exploatare.

6.3.FUNCTIONAREA ECHIPAMENTELOR ÎN EXPLOATARE CURENTA

În anul 2000 a fost folosita golirea de servitute, prin vana lamaie VL 400, deschisa 100% intre 26-30 iunie.

În anul 2001 a fost deschisa golirea de fund, de doua ori in luna iunie si o data in luna septembrie, intre 20 si 50 cm. Golirea de servitute - VL 400 deschisa timp de 2 zile in septembrie intre 50 si 100%. Vanele golirii de semiadancime deschise in luna iunie intre 25 si 50%.

În anul 2002 echipamentul hidromecanic a functionat in lunile: iulie, august si decembrie, asa cum a fost mentionat si la punctul 4.7. Adica: golirea de fund (vana de serviciu) deschisa 50 cm in lunile iulie, august si decembrie; golirea de servitute VL 400 deschisa ntre 50si 100% in lunile august si decembrie; golirea de semiadancime deschisa 25% in luna iulie.

Generatorul de interventie tip AGI 265-1 (grupurile electrogene) cu pornire automata la disparitia tensiunii de alimentare a consumatorilor - este tehnic functional, se fac manevre saptamanal.

6.4.LUCRARI DE ÎNTRETINERE EXECUTATE

În vara anului 2000 s-au executat lucrari de revizie, reabilitare si modernizare la vanele plane ale golirii de semiadancime: s-au demontat garniturile de etansare si rolele de ghidaj, s-au inlocuit rulmentii gripati si garniturile uzate, s-a modificat profilul inferior al vanei, s-au remontat vanele si s-a deschis batardoul vanei 2, s-a pus in functiune instalatia hidraulica, a fost schimbata instalatia hidraulica de comanda ca si instalatia electrica aferenta. 

În lunile aprilie si mai 2002 s-a realizat revizia la echipamentul hidromecanic, la instalatia de actionare hidraulica si la echipamentul electric de la golirea de fund, lucrari efectuate cu personalul formatiei exploatare Baraj Maneciu si al formatiei reparatii S.H.Valeni-Maneciu. S-au inlocuit racordurile instalatiei hidraulice, s-au reparat robinetii cu cep sferic, s-au remediat tablourile si instalatia electrica, s-a realizat instalatia electrica pe galeria de vizitare a golirii de fund, s-a reparat instalatia de ventilatie a galeriei de vizitare, s-au verificat manometrele de presiune, s-au inlocuit limitatorii de cursa cu limitatori de comanda la vana de revizie.

7. EVOLUTIA PARAMETRILOR MASURATI

7.1. INFILTRATII

7.1.1. DEBITE INFILTRATE SI DRENATE

Masuratorile de debite drenate si infiltrate reprezinta unul din principalii parametrii de siguranta ai barajului. Urmarirea debitelor infiltrate a inceput in luna mai 1993, dupa 4 ani de exploatare partiala. Amplasarea punctelor definitive de colectare si masurare a fost finalizata la sfarsitul anului 1994, fiind completata pe masura intrarii in functiune a drenajelor de la cote superioare (din 1995 acumularea fiind exploatata la cote mai mari, ca urmare a trecerii la o noua etapa de umplere). În figurile anexate sunt prezentate evolutiile in perioada analizata ale valorilor debitelor la cele 22 puncte de masura. Principalii factori care le influenteaza sunt sunt nivelul in lac si precipitatiile.

● Debite infiltrate prin canalul casetat- incepand cu data de 9 mai 1995 au aparut infiltratii in galeria evacuatorului de ape mari, la toate cele cele 3 casete, pe zona tronsonului casetat dintre palnie si evacuator. Acestea s-au produs dupa ridicarea nivelului in lac peste cota 581,00 mdM, datorita unor gauri tehnologice aflate in amonte de sistemul de etansare al barajului, practicate in perioada de executie in planseul galeriei (~cota 578,00 mdM). Din luna mai 1996, debitele infiltrate in fiecare caseta se masoara sub forma unor debite totale ce include si pierderile de debit din neetansarea garniturilor vanelor de semiadancime. La caseta I, in afara de debitul total se masoara si debitul provenit de la o infiltratie printr-un rost in planseul casetei, aflat la cca 75 m aval de palnia evacuatorului. Aceasta infiltratie s-a mentinut si dupa remedierile din martie 1996 si este datorata probabil unui defect al benzii de etansare. 

În anul 2000 valorile masurate au fost mai mici atat datorita nivelului scazut din acumulare cat si datorita precipitatiilor scazute. La variatia de nivel din iarna 2000-2001 se poate observa ca debitul variaza cu cota in lac. La cota 596,35 mdM atinsa in septembrie 2001, debitul total a fost de 110 l/min ( sub 2,0 l/s ). Extrapoland aceasta valoare pentru nivelul maxim de exploatare de 609,00 mdM ajungem la un debit maxim de infiltratii de 180 l/min ( 3,0 l/s ). Debitele maxime inregistrate sunt redate in tabelul 7.1.

Pe casetele canalului evacuator al E.A.M. masuratorile sunt aproximate, neexistand posibilitatea unei amenajari a unui punct de masura.

● Debitele drenate din zona versantului drept

- Portal evacuator ape mari (drenurile A1D1 si A2D2 - la cca 3 m inaltime fata de radierul evacuatorului) - sunt debite provenite de pe paramentul aval, din versantul drept, din drenajul de pe langa galeria de acces A2 si care sunt influentate de precipitatii; la A2D2 valoarea maxima inregistrata a fost de 86,40 l/min in vara anului 2002.

- Debitele infiltrate din paraul Plai, deasupra canalului casetat, langa laleria de acces A2 - sunt nepermanente in cursul anului, valori maxime fiind inregistrate dupa precipitatii si dupa topirea zapezilor.

● Debite drenate din galeria perimetrala masurate la intrarea in galeria de acces A1

- Drenul A1D1dreapta - prezinta salturi uneori foarte mari, in anul 2002 valoarea maxima inregistrata a fost de 120,00 l/min (depasind valoarea de 100,00 l/min din anul 1997).

- Drenul A2D2 centru - include si debitul masurat in drenul A3D2 stang (infiltratia de la cota 586,00 mdM), prezinta salturi in functionare, corelate cu salturile de la drenul A1D1 si deci nu se poate stabili o legatura clara cu fenomenele exterioare; exista si o circulatie greoaie a apelor pe acest canal central, datorita unei inclinari prea mici, din constructie.

● Debite drenate din galeria perimetrala din zona versantului stang

Foraj suborizontal F5 (cota 586,00 mdM) - debiteaza debite foarte mici dupa cresterea cotei in lac peste 586,00 mdM; in prezent forajul de drenaj F5 suborizontal nu mai curge, dar curge F6, debitul total masurat nedepasind valoarea de 1,7 l/min in anul 2002, respectiv 2,3 l/min in anul 2001.

Drenul A3D2 stang (cota 586,00 mdM) - s-a inchis robinetul, valoarea debitului infiltrat prin portiunile din jurul zonei tratate cu solutia Patch'n Plug, s-a mentinut sub 1,0 l/min. În paralel, periodic s-a deschis robinetul si s-a masurat debitul drenat, valoarea maxima fiind de 8,0 l/min.

● Debite masurate la conductele colectoare (Ô100 mm) de la golirea de fund

- Cele doua conducte C1 si C2 evacueaza debite din zona amonte de dopul de etansare din jurul golirii de fund; debitele au intrat in programul de masuratori din august 1995, dupa stationarea nivelului in lac pe cota 585,00 mdM; aparent prezinta valori dependente de nivelul in lac; valorile debitelor sunt foarte mari, maximele inregistrate fiind de 4680,00 l/min la C1 si 1800,00 l/min la C2; in perioada analizata valorile maxime au fost de 3600,00 l/min la C1, respectiv 960,00 l/min la C2, in septembrie 2001; in luna august 2002, datorita colmatarii, conducta C2 a golirii de fund s-a infundat; pentru debitul evacuat pe conducta C1 s-a folosit la calcul o formula, functie de lungimea jetului dec apa la iesirea din conducta.

- Debitul masurat la galeria de acces a golirii de fund - are valori mult mai mici si o tendinta de scadere in timp; valorile masurate in perioada analizata arata o clara legatura cu nivelul in lac.

● Debite drenate din prismul aval al barajului

- Caminele A1 si A2 - debitul include si infiltratiile din versanti; in caminul A1 sunt incluse si debitele masurate in A2 (caminele avand legatura intre ele); valorile sunt influentate de cota apei in polderul C.H.E.Maneciu si de precipitatii; valorile maxime inregistrate au fost de 120,00 l/min in anul 2002.

- Breteaua de drenaj aval cota 547,00 mdM - infiltratiile au valori mici, provenite din precipitati, nepermanente in decursul anului; valoarea maxime inregistrata au fost de 30,00 l/min in anul 2001 (iar in anul 2002 valoarea maxima a fost de 12,00 l/min)

● Debite drenate din versantul stang

- Versantul stang este drenat cu ajutorul unor siruri de foraje executate din cele doua galerii de drenaj de la cotele 557,00 mdM si 583,00 mdM + foraje executate direct in versant la cota 610,00 mdM (F7, F10, F11) nepermanente in decursul anului + foraje suborizontale din galeria perimetrala versant stang. Se observa ca in perioada analizata valorile inregistrate au fost sub maximele anterioare.

Debitele maxime si minime inregistrate in perioada 1993-2002

Tabelul 7.1

Din tabelul 7.1 se observa ca in anul 2000 debitele au prezentat valori mai scazute datorita nivelului scazut din lac si datorita cantitatii reduse de precipitatii (in trimestrul II au avut debit 18 din cele 22 de puncte). În anul 2001 debitele masurate au fost mai mici decat cele din perioadele anterioare, salturile inregistrate corespunzand cu perioadele cu precipitatii În anul 2002 debitele drenate si infiltrate in general au valori mai mici comparativ cu valorile maxime inregistrate, corelabile cu variatiile de nivel si cu precipitatiile, cu unele exceptii. Astfel, in urma precipitatiilor din lunile iulie si august s-au inregistrat valori mai mari decat cele anterioare la Portal E.A.M. A2-D2, pe Acces A1 in galeria perimetrala A1-D1 dreapta (probabil datorita infiltratiilor pe langa constructia metalica de acces A1), caminele A1 si A2, care colecteaza debitele drenate prin prismul aval al barajului dar sunt influentate si de cota apei in polderul CH.E.Maneciu, breteaua de drenaj aval, la cota 547,00 mdM. În unele puncte valorile se prezinta mai mari comparativ cu anul anterior, fapt datorat precipitatiilor abundente din lunile iulie si august, cat si mentinerii nivelului apei in acumulare peste cota 587,45 mdM.

Însa, date fiind conditiile atmosferice inregistrate in aceste luni, evolutia acestor debite este considerata normala. Masuratorile s-au facut cu vase gradate de diferite dimensiuni.

7.1.2. NIVELE PIEZOMETRICE CU NIVEL LIBER

Pozitia in teren a celor 23 de foraje piezometrice cu nivel liber existente si in care se efectueaza masuratori este redata in plansa 2. Evolutia in timp a nivelurilor piezometrice este prezentata in figurile anexate, in paralel cu evolutia nivelurilor in lac si cu precipitatiile. În perioada analizata nu au prezentat modificari importante fata de variatiile constatate anterior. Din analiza diagramelor nu se poate constata o influenta a nivelului apei in lac asupra acestor foraje, dar exista o influenta a precipitatiilor asupra unora dintre ele.

De exemplu, reactioneaza imediat in urma precipitatiilor forajele: F2, F7, F9 - versant stang, F3, F4, F8, F10bis - parament aval, F13, F14, F1, F1bis, - versant drept. Cotele maxime au fost inregistrate in lunile iulie, august si decembrie 2002, in urma precipitatiilor abundente. Au intrat in stare de atentie pe perioade scurte de timp. Cu mentiunea ca F2 este chiar pe coronament, in zona versantului stang si prezinta o amenajare a capului ce permite scurgerea apelor de infiltratie in foraj.

Din analiza hartii cu hidroizohipse (plansa 2.a) rezulta ca versantii sunt drenati spre albia raului (forajele nu sunt dispuse pe profile transversale pe axa barajului, ci pe versanti).

7.2. DEPLASARI

7.2.1. DEPLASARI RELATIVE ALE VERSANTULUI STÂNG

Din observatiile vizuale si din masuratorile efectuate la cele doua rocmetre, fiecare cu cate trei tije, situate in versantul stang, in zona placilor de beton - nu au rezultat instabilitati ale versantului stang, variatiile masurate fiind nesemnificative.

7.2.2. DEPLASARI RELATIVE ÎN ROSTURILE GALERIEI DE ACCES A1

S-au observat deplasari in rosturile galeriei de acces A1 a galeriei perimetrale, care au condus la deschiderea unor rosturi si chiar la aparitia unor fisuri in camasuiala galeriei. Astfel in luna iulie 1992 s-au montat doua campuri deformetrice D250 in zona deplasarilor maxime. În luna aprilie 2000 aceste campuri au fost inlocuite cu campuri D500.

În perioada analizata, deplasarile masurate in cele doua campuri deformetrice cu bolturi D 500, au indicat valori mici, sub 0,05 mm.

Pentru o mai buna urmarire a fenomenului, a fost realizat un releveu cu fisurile si deschiderile la rosturi din galerii. Au fost recomandate si montate 5 cleme dilatometrice, care au intrat in regim normal de masurare incepand cu luna februarie 2003.

DEPLASARI ABSOLUTE

Masuratorile au inceput in anul 1995, desi umpluturile fusesera terminate inca din 1989 si intre timp se executase decopertarea partii superioare a barajului si reconstruirea acesteia. Pentru a vedea daca exista o distributie normala si o amortizare a deplasarilor, ar fi trebuit ca masuratorile sa fie facute cu regularitate.

Pana in prezent au fost executate 6 serii de masuratori geodezice prezentate in tabelul 7.2 .

Seriile de masuratori geodezice efectuate la barajul Maneciu in perioada de exploatare 

Tabel 7.2

Ultima serie de masuratori, atat nivelitice, cat si planimetrice, a fost realizata in luna noiembrie 2002, de catre S.C. TETACONS S.R.L. Buzau si este redata in tabelul 7.3..

Deplasari masurate pe coromanentul barajului

Tabel 7.3

Se observa ca la seriile de masuratori 5 si 6 efectuate de TETACONS au aparut unele elemente in plus fata de celelalte studii geodezice:

- descompunerea retelei in doua subretele - una de sprijin (puncte stationate), alta de urmarire (puncte observate);

- analiza erorilor cu determinarea elipselor de erori;

- aplicarea unei corectii a coordonatelor determinate, tinand cont de inclinarea bolturilor.

La seria nr.5, efectuata in 2001, din prelucrarea ca retea libera au rezultat urmatoarele precizii interne (abateri standard medii de determinare a pozitiei punctelor):

- distante - 1,4 mm

- directii - 3,1 mm

Analiza erorilor de prelucrarea reselei de sprijin conduce la erori de acelasi ordin de marime pentru toate punctele retelei si pe ambele directii. În cazul retelei de urmarire situatia este mult schimbata, in retea aparand un punct- borna B6- foarte prost conditionat. Bornele B5 si B6, situate pe malul drept, prezinta cele mai mari deplasari din toata reteaua geodezica (vizibila fiind tasarea la legatura dintre coronament-placile drumului). Tasarea maxima inregistrata a fost de 110 mm in zona B10 pe coronament.

În raport cu seria anterioara (1998) in 2001 situatia se prezenta astfel:

- reperii de pe turnul de manevra au deplasari mici, de ordinul erorilor de masurare;

- stabilitate la consolidare mal stang amonte-aval si continuarea lenta a alunecarii spre talveg in zona - reperului P8, care indica o deplasare de 12 mm;

- reperii de pe coronament au deplasari mici, pana la 10 mm;

- reperii de pe versant drept amonte (B0, B3, B4, P5) indica deplasari mici, de ordinul 5-12 mm spre talveg;

- reperii de pe portalele galeriilor (P14, B13) prezinta stabilitate, au deplasari mici;

- reperii din aval de pe platforma betonata de la malul drept (P3, P4) si cei din lunca (P1, B2, P2) nu pot caracteriza comportarea barajului.

Pentru o mai buna urmarire a fenomenului deformatiilor s-a recomandat si s-au montat in vara anului 2002 - 6 borne spatiale la nivelul bermei de la cota 583,00 mdM, pe profile transversale ale bornelor de coronament (B17,..,B22).

Din Studiul geodezic de urmarire a comportarii barajului in anul 2002 (seria nr.6 efectuata in luna noiembrie 2002) se desprind urmatoarele concluzii:

- reperii nou montati au deficiente in ceea ce priveste pozarea pieselor de centrare fortata in soclul de beton, fapt datorat si variatiilor de temperatura din vara lui 2002;

- abaterea standard medie de masurare a unei directii a fost de 5.0 sec, ceea ce corespunde unei abateri transversale de cca 0,78 mm la 100 m;

- cele mai slab determinate puncte din reteaua de sprijin sunt P5, B5, B6 (amplasate in capatul coronamentului-versant drept), P5 avand si deplasari relativ mari determinate si in celelalte 5 etape anterioare; in reteaua de urmarire cel mai slab determinat este punctul B18, reper nou montat;

- cele mai mari deplasari s-au semnalat la P5, P11, B3, B5, B6, B9, B11 (puncte amplasate pe versant stang, versant drept si la mijlocul coronamentuluui)

- in cadrul masuratorilor de nivelment, s-au determinat pentru prima data (masuratoare de "O"): reperii de nivelment de pe fundatiile pilastrilor si bornelor de vizare, reperii ES1,..,ES11 de pe dig mal stang al canalului evacuator ape mari, precum si reperii RNPS, RNPD de la capetele podului peste canalul evacuator ape mari;

- tasari mai mari s-au masurat la pilastrul P5, P9, B1 (reper versant drept) si reperii de transport nivelitic de pe coronament.

- in general starea pilastrilor si a reperilor de urmarire este corespunzatoare, insa se impune protejarea tuturor pieselor de centrare fortata, mai ales a partii superioare din beton, in special in perioada variatiilor mari de temperatura (pentru a preveni aparitia fisurilor in beton sau intre beton si piesele metalice).

7.3.PRESIUNI TOTALE

Presiunile totale sunt masurate cu celule cu coarda vibranta, pe extradosul galeriei perimetrale, in trei sectiuni (profilele 19, 22, 28). În perioada analizata s-au inregistrat valori in limitele normale anterioare. Se constata in continuare o variatie sezoniera, functie de temperatura exterioara. Valorile presiunilor exercitate de nucleu pe galeria perimetrala sunt cuprinse intre 4 si 10 bari (0,4-1 MPa). Fac exceptie: celula CT52 (0,4 bari) care pare iesita din functiunela si CT45 situata in aval, in profilul 22, deasupra galeriei de acces A1, la care se inregistreaza o scadere continua a valorilor (2,5 bari).

7.4.PRESIUNI INTERSTITIALE

Presiunile interstitiale sunt masurate tot cu celule cu coarda vibranta tip MaihaK, in cele trei sectiuni de masura, pe 2-3 niveluri. În perioada analizata valorile masurate se incadreaza in general in domeniul de variatie anterior, si au indicat urmatoarele:

- celulele de presiune interstitiala care prezinta valori negative sunt: CP36 , CP46 , CP52; valoare maxima 4,53 bari la CP31, valoare minima 0,13 bari la CP56.

Domeniile in care se incadreaza valorile celulelor de presiune sunt:

-intre 0 - 1 bari - CP48, CP49, CP54, CP55, CP56

-intre 1 - 2 bari - CP33, CP37, CP38, CP39, CP47

-intre 2 - 3 bari - CP51

-intre 3 - 4 bari - CP35, CP45

-peste 4 bari - CP31, CP34, CP44

Se observa ca la celulele situate in zona inferioara a nucleului, in partea amonte (CP31,CP34,CP51) se simt variatiile de nivel in lac, pe cand la celulele situate in aval si in centrul nucleului (CP33,CP35), valorile sunt stabilizate sau au tendinta de scadere continua, fenomen ce indica o consolidare a argilei in nucleu;la celulele CP36 si CP52 valorile masurate prezinta anomalii care pot fi interpretate ca defectiuni ale celulelor respective;

La celulele situate in zona superioara a nucleului, in profilul 19, la cota 584,00 mdM, se observa foarte clar ca acestea intra in functiune odata cu cresterea nivelului lacului peste aceasta cota. Celulele situate in aval prezinta cresteri de presiune la fel de mari ca cele din amonte. Fenomen mai greu de explicat, ceea ce impune o urmarire in regim de atentie. Si totusi, in urma cresterii nivelului apei in acumulare peste cota 595,00 mdM nu s-au inregistrat valori anormale.

7.5. ANALIZELE CHIMICE

Începand din luna iunie 1997 s-au efectuat analize chimice la apele infiltrate sau drenate. Acestea au fost extinse si la forajele de drenaj din galeria perimetrala incepand cu luna februarie 1999. La solicitarea proiectantului s-au efectuat bilunar analize de turbiditate, pH, duritate totala, continut in Ca+ la principalele puncte de colectare a debitelor, iar la forajele de drenaj din galeria perimetrala s-au facut analize de turbiditate si Ca+ (cca 8-10 foraje la o analiza). Din rezultatele obtinute nu s-au tras concluzii asupra acestui aspect. Ele prezentau variatii foarte mari ce nu au putut fi corelate cu factorii exteriori. La unele probe s-a constatat o crestere a continutului de Ca+ in functie de zona de recoltare si de perioadele cu precipitatii.

Astfel, incepand cu luna iunie 2002 s-a renuntat la aceste analize chimice, in urma discutiilor purtate in cadrul Comisiei Marilor Baraje. Conform Raportului/Decizie nr.107/ 12.06.2002 masuratorile de agresivitate se vor rari, mentinandu-se o frecventa de 1data/an. Aceasta deoarece analizele efectuate pe probele de apa recoltate nu au evidentiat variatii sensibile ale parametrilor in functie de timp sau de amplasarea punctelor de masura.

S-au mai recoltat probe pentru analize de la debite si de la forajele de drenaj din galeria perimetrala in luna decembrie 2002 (acolo unde nu au inghetat), urmand ca din anul urmator analizele fizico-chimice sa se realizeze in lunile de vara.

8. SITUATIA DOCUMENTELOR EXISTENTE

Masuratorile si observatiile efectuate in cadrul supravegherii sunt trecute in caietele si rapoartele de tura, apoi sunt prelucrate si interpretate primar de responsabilul U.C.C, raportate prin e-mail la Aquaproiect Bucuresti, la D.A.I.Buzau si la S.G.A.Prahova. Sunt pastrate pe suport magnetic si in baza de date din calculator. 

Cartea Tehnica a Constructiei este arhivata si pastrata in conditii optime. Jurnalul Evenimentelor este completat la zi si pastrat in arhiva.

Exista instructiuni de supraveghere in situatie normala de exploatare, cat si in situatie exceptionala, in functie de eveniment. Exista Instructiuni privind punerea sub sarcina a acumularii Maneciu la cota 595,00 mdM, Regulament de exploatare pentru cota 595,00 mdM. Sunt pe cale de finalizare Instructiunile de punere sub sarcina la cota 606,00 mdM.

Exista Plan de avertizare-alarmare intocmit in urma cu 4 ani, in prezent se lucreaza la reactualizarea lui. Exista un Plan de aparare impotriva inundatiilor valabil pana in anul 2004.

9. CONCLUZII SI RECOMANDARI

1. Prezentul raport analizeaza comportarea Barajului Maneciu in perioada 2000-2002, cand solicitarile exterioare s-au dovedit a fi mai deosebite decat in anii anteriori.

2. Sistemul de urmarire a comportarii constructiei este in functiune, masuratorile au fost facute conform frecventelor prevazute in programul de urmarire, rezultatele fiind prelucrate primar si introduse in banca de date. Observatiile si masuratorile efectuate indica o comportare buna a barajului, acesta functionand in siguranta.

3. Frecventele de efectuare a observatiilor si masuratorilor raman neschimbate ca si criteriile de avertizare.

4. Problemele principale care trebuie in continuare urmarite cu deosebita atentie sunt:

- evolutia infiltratiilor si in special al debitelor masurate la casetele E.A.M. (dependente de nivelul in lac);

- variatia sezoniera a presiunilor totale si corelatia presiunilor interstitiale cu nivelul in lac;

- perfectionarea sistemului de supraveghere concomitent cu cresterea nivelului in lac;

- urmarirea deplasarilor absolute prin masuratori geodezice;

- modernizarea sistemului de achizitie date: debite de intrare pe Teleajen si Telejenel.

5. Sistemul automatizat de colectare, prelucrare si achizitie date, precum si sistemul de alarmare-avertizare necesita lucrari de imbunatatire si modernizare.

6. Este necesara achizitionarea unui nou aparat de masura pentru traductoarele cu coarda vibranta, mult mai performant, mai ales ca se are in vedere ridicarea experimentala a nivelului apei in acumulare peste cota 595,00 mdM.

7. Ramane in atentie posibilitatea schimbarii accelerografelor din dotare de tip analogic SMA-1 - care nu au declansat niciodata, cu accelerografe digitale care prezinta numeroase avantaje.

8. Echipamentul hidromecanic este in stare de functiune si se pot efectua manevre in sarcina in orice moment.

BIBLIOGRAFIE

AQUAPROIECT

Prelucrarea si interpretarea observatiilor si datelor A.M.C. rezultate in urma executarii masuratorilor la Barajul Maneciu, 1992-2001

GEOTEC

Studiul de sinteza si interpretare a datelor rezultate din inregistrarile seismice privind urmarirea seismicitatii locale si regionale in zona barajului Maneciu pe perioada 01.01.2000 - 01.07.2002

AQUAPROIECT

Atlasul Cadastrului Apelor din Romania - Ministerul Mediului, 1992

I.N.M.H.

Studiul hidrologic privind scurgerea maxima pe raul Doftana la acumularea Paltinu si pe raul Teleajen la acumularea Maneciu, 1992

HGR 766/ 1997. Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor

M.O. partea I, Anul IX, Nr. 352, 10 decembrie 1997

MLPAT. Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor.

P 130 - 1997. Buletinul Constructiilor, Vol. 4, 1998

6. STAS 7883 - 90. Constructii hidrotehnice. Supravegherea comportarii in timp.