STUDIU DE CAZ. PREZENTA METALELOR IN RETELE DE DISTRIBUTIE A APEI POTABILE

Studiu de caz. Prezenta metalelor in retele de distributie a apei potabile

1 Generalitati

Pentru a aprecia continutul de metale toxice in apa potabila distribuita in municipiul Bucuresti de SC APA NOVA, s-au prelucrat datele de calitate existente la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului - ICIM Bucuresti din luna martie 2009, in diferite cartiere din Bucuresti: Militari, Drumul Taberei, Giulesti, Rahova, Berceni, Balta Alba, Pantelimon, Baneasa, Floreasca si centrul capitalei. Apa a fost prelevata de la unitati de alimentatie publica tip restaurante situate la parter. De asemenea s-a analizat si variatia continutului de metale in reteaua interna de distributie a unui consumator particular care are elemente de plumb in sistemul de distributie intern al apei potabile. Imobilul este situat in str. Pache Protopopescu, este un imobil cu un etaj, iar vechimea instalatiei de alimentare cu apa este de circa 40 ani. Imobilul este locuit de persoane care lucreaza, in utilizarea apei existand destule perioade de stagnare a apei in reteaua interna, atat in timpul noptii cat si al zilei, de obicei intre orele 8 - 18.

Datele de calitate au cuprins valori pentru urmatoarele metale: fier, mangan, cupru, nichel, plumb, crom, cadmiu, mercur, arsen si zinc.

Pentru determinarile de metale grele si/sau toxice s-a utilizat metoda absobtiei atomice in flacara, aparatul utilizat fiind AAS SPECTRA 250 PLUS produs de firma Varian, aparat care exista in dotarea INCDPM-ICIM Bucuresti.

2 Date de calitate analizate

Datele de calitate au fost preluate din cercetarile efectuate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului - ICIM Bucuresti in cadrul contractului "Cercetari privind continutul de metale in apa potabila distribuita in municipiul Bucuresti" din 2009. Ele sunt prezentate in tabelele urmatoare:

Tabel 3 - Continut de metale in apa potabila din cartiere

Metal  (mg/l)	Militari	Dr. Taberei	Giulesti	Rahova	Ber-ceni	Flo-reasca	Centru	Balta Alba	Pan- telimon	Ba- neasa
Arsen	<0,5*)	<0,5*)	<0,5*)	<0,5*)	<0,5*)	<0,5*)	<0,5*)	<0,5*)	<0,5*)	<0,5*)
Crom
Cadmiu
Cupru
Fier
Mangan
Mercur	<0,1*)	<0,1*)	<0,1*)	<0,1*)	<0,1*)	<0,1*)	<0,1*)	<0,1*)	<0,1*)	<0,1*)
Nichel
Plumb
Zinc

limita de detectie a aparatului

Tabel 4 - Continut de metale in apa potabila din casa particulara

limita de detectie a aparatului

3 Rezultate obtinute

Valorile pentru diferite metale s-au prelucrat grafic si s-au comparat cu limitele de potabilitate recomandate de prevederile prevederile Directivei 98/83/CE privind calitatea apei potabile, care a fost preluata la nivel national prin Legea 458/2002, revizuita si completata de Legea 311/200

Rezultatele obtinute sunt prezentate in figurile urmatoare.

Variatia continutului de metale in reteaua municipala

Figura nr.6 - Variatia continutului de fier in reteaua de distributie a capitalei

Figura nr.7 - Variatia continutului de mangan in reteaua de distributie a capitalei

Figura nr.8 - Variatia continutului de plumb in reteaua de distributie a capitalei

Variatia continutului de metale in reteaua interna a imobilului din str.Pache protopopescu

Figura nr.9 - Variatia continutului de fier in reteaua de distributie interna

Figura nr.10 - Variatia continutului de managan in reteaua de distributie interna

Figura nr.11 - Variatia continutului de plumb in reteaua de distributie interna

Se constata urmatoarele aspecte:

     Apa potabila distribuita in cartierele bucurestene

• Apa potabila distribuita de SC APA NOVA in municipiul Bucuresti, la data sondajului INCDPM- ICIM Bucuresti din 2009 se incadra pentru continutul in metale grele si/sau toxice in limitele de potabilitate pentru: arsen, crom, cadmiu, cupru, fier, mangan, mercur, nichel, plumb si zinc. Pentru aceasta s-au considerat valorile din cartierul Militari, cartier situat cel mai aproape de Statiile de tratare ale apei de la Rosu si Arcuda, deci cu reteaua de distributie cea mai scurta ca valori ale calitatii apei la intrare in reteaua de distributie.
• Distributia apei la distante mari are influenta asupra continutului de metale grele din apa potabila, in sensul ca apa se incarca cu anumite metale. Acest lucru se datoreaza fenomenelor de coroziune ale retelei datorate apei clorinate care poate solubiliza, in timp, metalele componente ale materialelor din care sunt confectionate conductele prin care trece apa si elementele de imbinare ale acestora.
• Incarcarea cu metale a apei potabile la trecerea prin reteaua de distributie a fost mai evidenta pentru fier, mangan si plumb. Daca pentru fier si mangan, desi concentratiile au crescut nu s-au depasit limitele de potabilitate, nu acelasi lucru s-a intamplat pentru plumb, unde valorile au depasit limitele de potabilitate in majoritatea cartierelor analizate.
• Cea mai mare depatire a continutului de plumb s-a observat pentru cartierele Floreasca, centrul capitalei si Pantelimon.

     Apa potabila in imobil particular

• Apa potabila distribuita de SC APA NOVA in martie 2009 pe str. Pache Protopopescu se incadra pentru continutul in metale grele si/sau toxice in limitele de potabilitate pentru: arsen, crom, cadmiu, cupru, fier, mangan, mercur, nichel, plumb si zinc, la intrarea in imobil (cismea curte aproape de bransament).
• Distributia apei prin reteaua interna, retea formata din conducte de fier si plumb are influenta asupra continutului de metale grele din apa potabila, in sensul ca apa se incarca cu fier, mangan si plumb.
• Incarcarea cea mai evidenta cu fier.mangan si plumb se constata la etajul 1.
• Pentru fier si mangan, desi concentratiile au crescut nu s-au depasit limitele de potabilitate.
• Pentru plumb, valorile au depasit limitele de potabilitate atat la parter cat si la etaj, valorile cele mai mari fiind intalnite la etajul 1.

4 Propunere de masuri pentru reducerea influentei retelei de distributie asupra calitatii apei

Sistemul de alimentare cu apa din municipiul Bucuresti se afla inca intr-o situatie precara datorita depasirii perioadei de exploatare a retelelor de distributie iar calitatea serviciilor furnizate catre cetateni, in anumite cartiere marginase inca lasa de dorit. Vechimea retelelor de distributie este mare cuprinsa intre 1 - 110 ani, mai ales in centrul capitalei si cartierele adiacente acestuia.

Conductele folosite in trecut la alimentarea cu apa erau din fonta, otel sau azbociment (pentru cele cu diamteru mare), iar in reteaua interna din fier, fonta, plumb sau cupru.

Pentru redresarea calitatii apei potabile din reateaua de distributie municipala se recomanda urmatoarele:

Inlocuirea treptata a retelelor de distributie municipale (in special a celor din azbociment si fonta) cu utilizarea pentru apeducte si conducte a unor materiale cat mai inerte din punct de vedere chimic, care sa nu introduca in apa metale. Cele mai noi recomandari in acest domeniu sunt conductele din fonta ductila, poliester armat cu fibra tip HOBAS si polietilena de inalta densitate;

Inlocuirea treptata a materialelor care contin plumb si care au fost utilizate pentru imbinarea conductelor.

Continuarea monitorizarii calitatii apei distribuite catre populatie pentru a evidentia in permanenta eventuale depasiri ale continutului de metale toxice si in special plumb. Desi pentru incadrarea calitatii apei in normele europene, Romania beneficiaza de o perioada de gratie de 15 ani (incepand cu 2005), pentru plumb, perioada de gratie este pana in anul 2012 la nivelul Uniunii Europene.

Pentru retele interioare, ale consumatorilor particulari se propun:

Introducerea unui sistem de monitorizare a calitatii apei potabile in imobile.

Evaluarea starii retelelor interne de distributie a apei mai ales in imobilele vechi unde se mai gasesc tevi de plum.

Studierea unor variante de ajutor al propietarilor pentru inlocuirea sistemelor vechi de alimentare cu apa.

CONCLUZII

Apa destinata consumului uman nu trebuie sa contina nici un fel de substante chimice sau organisme care sa aduca prejudicii sanatatii.

Apa joaca un rol vital in aproape orice functie a organismului nostru.Un om poate rezista aproximativ 30 de zile fara hrana, dar numai 4-5 zile fara apa. In absenta acesteia unele procese precum digestia, absorbtia substantelor nutritive si reactiile chimice necesare organismului nostru nu s-ar putea realiza si asta ar insemna un adevarat dezastru. Apa regleaza temperatura corpului si metabolismul. In cazul in care necesarul de apa al corpului nu este satisfacut, se poate ajunge la o dezhidratare cronica a celulelor. Acestea devin vulnerabile in fata diversilor agenti patogeni, ceea ce are ca rezultat slabirea intregului sistem imunitar.

In afara de intretinerea zilnica a corpului uman, apa este utilizata in scop menajer, industrial si agricol.

Populatia orasului Bucuresti se alimenteaza din reteaua de distributie a apei potabile prin:

a) bransamente la imobile;

b) cismele publice;

Un numar mic de locuitori, in special cei aflati la periferia municipiului se alimenteaza prin intermediul puturilor gospodaresti de mica si medie adancime.

La sfarsitul anului 2004 in jur de 83,5% din populatie (1.669.842 locuitori) era deservita de reteaua publica de apa potabila. Populatia neracordata era de circa 330.228 locuitori.

In prezent, alimentarea cu apa a capitalei se realizeaza prin doua statii moderne de taratare Rosu si Arcuda. Ambele statii de tratare aplica un procedeu de tratare clasic pentru ape de suprafata. Apa supusa tratarii se preia din raul Arges dupa o predecantare pentru eliminarea materiilor in suspensie grosiere (nisip). In statiile de tratare, apa este supusa proceselor de coagulare, decantare, filtrare si dezinfectie.

Din statia de tratare apa potabila este distribuita spre consumatori. Reteaua de distributie a apei potabile din municipiul Bucuresti are o lungime totala de aproximativ 2756 km.

Principalele materiale din care sunt confectionate conductele retelei de distributie a municipiului Bucuresti sunt: fonta, otel, azbociment beton precomprimat. In ultimii ani, modernizarea retelei de distributie a dus la inlocuirea unor conducte de azbociment si otel cu conducte de polietilena de inalta densitate si fonta ductila.

Conductele ce compun reteaua de distributie a apei potabile in Bucuresti au o vechime cuprinsa intre 110 ani si 1 an. Vechimea mare a unor conducte se datoreaza montarii lor de la inceputul alimentarii cu apa a municipiului Bucuresti. De regula, acestea se gasesc in zona centrala a orasului, acolo unde exista o densitate mare de consumatori.

Distributia apei la distante mari are influenta asupra continutului de metale grele din apa potabila, in sensul ca apa se incarca cu anumite metale. Acest lucru se datoreaza fenomenelor de coroziune ale retelei datorate apei clorinate care poate solubiliza, in timp, metalele componente ale materialelor din care sunt confectionate conductele prin care trece apa si elementele de imbinare ale acestora.

Incarcarea cu metale a apei potabile la trecerea prin reteaua de distributie din municipiul Bucuresti a fost mai evidenta pentru fier, mangan si plumb. Daca pentru fier si mangan, desi concentratiile au crescut nu s-au depasit limitele de potabilitate, nu acelasi lucru s-a intamplat pentru plumb, unde valorile au depasit limitele de potabilitate in majoritatea cartierelor analizate.

Apa potabila distribuita de SC APA NOVA in martie 2009 pe str. Pache Protopopescu se incadra pentru continutul in metale grele si/sau toxice in limitele de potabilitate pentru: arsen, crom, cadmiu, cupru, fier, mangan, mercur, nichel, plumb si zinc, la intrarea in imobil (cismea curte aproape de bransament).

Distributia apei prin reteaua interna, retea formata din conducte de fier si plumb are influenta asupra continutului de metale grele din apa potabila, in sensul ca apa se incarca cu fier, mangan si plumb.

Pentru a avea o apa lipsita de risc pentru consumatori sunt necesare investitii care cuprind: inlocuirea treptata a conductelor si materialelor de imbinare care contin plumb si azbociment, urmarirea comportarii retelelor interne de distributie, continuarea monitorizarii calitatii apei.

BIBLIOGRAFIE

www.greenrevolution.ro - Serviciul Public de alimentare cu apa si canalizare

[email protected] - Stategia de dezvoltare durabila a serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare

[email protected] - Alimentarea cu apa a capitalei

www.salvaeco.ro - Metalele si viata

V.Rojanschi - Alimentarea cu apa la punct de rascruce, Editura Ceres, 1983

M.Stanciulescu - Chimia mediului. Curs universitar.Editura Pamantul Pitesti, 2007

INCDPM - ICIM Bucuresti - Cercetari privind continutul de metale in apa potabila distribuita in municipiul Bucuresti, 2009