APARAREA IMPOTRIVA INUNDATIILOR SI FENOMENELOR METEO PERICULOASE

STRUCTURA LECTIEI

I.            Generalitati.

II.         Apararea impotriva inundatiilor si fenomenelor meteo periculoase.

III.      Masuri de prevenire si protectie (prezentare in Power Point).

SCOPUL DIDACTIC

Insusirea de catre elevi a principalelor notiuni specifice managementului inundatiilor si a regulilor de comportare pe timpul producerii acestora.

I.           GENERALITATI

POZITIA GEOGRAFICA A JUDETULUI MEAMT

LUNGIMEA HOTARELOR

Prezentarea generala a spatiului hidrografic SIRET

Spatiul hidrografic Siret are o suprafata de 28.116 km² cu o lungime a retelei hidrografice de 10.280 km si cu o densitate medie de 0.37 km/km², iar pe 8.3 % din lungimea acestei retele hidrografice se manifesta fenomenul de secare.

Zona cuprinde 4 mari unitati de relief bine individualizate : Carpatii Orientali, Subcarpatii Moldovei , Podisul Moldovei, Campia Siretului , cu un climat temperat cu influente continentale (temperatura medie anuala este de 4⁰C in zona de munte, 8⁰ C in zona de deal si podis, 10⁰C in zona de campie) si precipitatii medii anuale cuprinse intre 1000 l/mp si 450 l/mp pe an (Fig. alaturata)

In spatiul hidrografic Siret terenul arabil si padurile ocupa o suprafata de 22507,142 km² si respectiv 80 % din suprafata totala.

Administrativ, spatiul hidrografic Siret (Fig. 2.1.) ocupa integral judetul Suceava, aproape integral judetele: Neamt, Bacau, Vrancea, si partial judetele: Buzau, Iasi, Harghita, Covasna, Galati, Bistrita Nasaud, Maramures, Botosani, avand o populatie in acest areal de 2500867 locuitori, din care 990379 loc.(39,6 %) traiesc in mediul urban. Din populatia totala, 37,4 % (81,85 % in mediu urban, 8,21 % in mediu rural) este racordata la sistemele centralizate de alimentare cu apa si 31,77 % (75,24% in mediu urban, 3,28 % in mediu rural) este racordata la statiile de epurare.

Resursa teoretica totala de apa din spatiul hidrografic analizat este de 6.868 mil. m³/an, iar resursa specifica de 2.746 m³ /loc/an, ceea ce situeaza acest spatiu peste media pe Romania.

Pentru a asigura sursa de apa diverselor folosinte au fost realizate 31 de acumulari importante cu un volum util de 1206,12 mil. m³.

Tipologiile pentru cursurile de apa si pentru lacuri s-au definit pe baza unor metodologii unitare elaborate la nivel national.

Analiza efectuata prin aplicarea acestor metodologii la nivelul spatiului hidrografic Siret a condus la definitivarea a 14 tipuri de cursuri de apa dintre care 2 tipuri de rauri nepermanente , 2 lacuri naturale si 5 tipuri de lacuri de acumulare.

PRINCIPALELE CURSURI DE APA CARE STRABAT JUDETUL NEAMT

PRINCIPALELE LACURI

PRINCIPALELE ALTITUDINI MUNTOASE

Denumirea varfului	Denumirea masivului muntos	Altitudinea varfului (m)
Ocolasu Mare	Muntii Ceahlau
Toaca	Muntii Ceahlau
Budacu	Muntii Bistritei
Haghimasul Mare	Muntii Tarcaului
Grinties	Muntii Bistritei
Grindusul	Muntii Tarcaului
Bivolu	Muntii Stanisoarei
Magura	Muntii Tarcaului
Murgoci	Muntii Gosmanului

CLASIFICAREA HAZARDURILOR

FLOOD HAZARD IN ROMANIA

2. Notiunea de dezastru/hazard

Conform termilologiei adoptate de OCHA/ONU (Internationally ageed glossary of basic terms related to disaster management, UN, IDNDR, Geneva, 1992), prin dezastru (similar catastrofa) se intelege:

Grava intrerupere a functionarii unei societati, generand pierderi umane, materiale sau modificari nefaste ale mediului, care nu poate fi refacuta prin resursele acesteia

Dezastrele se pot clasifica: - dupa modul de manifestare- brutale sau agresive;

fiedupa cauza - naturale sau antropice.

Vulnerabilitati = urbanizare, degradarea mediului, lipsa de educatie, cresterea populatiei, fragilitatea economiei, saracie structuri de urgenta birocratice, etc.

Hazard = geologice (cutremure, eruptii vulcanice, alunecari de teren); climatice (cicloane, inundatii, seceta); de mediu (poluarea mediului, epizootii, desertificare, defrisare paduri); epidemii si accidente industriale.

3. Definitii

Inundatie= acoperirea terenului cu un strat de apa in stagnare sau miscare, care prin marimea si durata sa provoaca victime umane si distrugeri materiale ce deregleaza buna desfasurare a activitatilor social-economice din zona afectata.

Fenomene meteorologice periculoase= fenomene meteorologice care afecteaza violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube materiale si degradarea mediului ambiant

II. APARAREA IMPOTRIVA INUNDATIILOR SI FENOMENELOR METEO PERICULOASE

Apararea impotriva dezastrelor inseamna:

masuri de prevenire si pregatire pentru interventie;

masuri operative urgente de interventie dupa declansarea fenomenelor periculoase cu urmari deosebit de grave;

masuri de interventie ulterioara pentru recuperare si reabilitare.

Scopurile apararii impotriva dezastrelor

reducerea (pe cat posibil evitarea) pierderilor posibile, generate de diferitele;

asigurarea unei asistente prompte si calificate a victimelor;

realizarea unei refaceri economico-sociale cat mai rapide si durabile.

Etapele apararii impotriva dezastrelor:

alarmare;

declansarea dezastrului;

interventia;

reabilitarea facilitatilor ec.-soc. afectate;

dezvoltarea societatii (prevenire a dezastrelor);

pregatire (protectie impotriva dezastrelor) pentru limitarea efectelor dezastrelor

a.      Inundatiile

Inundatiile sunt fenomene meteorologice catastrofale produse prin acumulari de apa care nu pot fi preluate de cursurile normale. Forta de agresiune si puterea de distrugere datorita inundatiilor se manifesta prin doua mecanisme:

a.1 produse prin unda de soc a valului initial (unda de viitura); enorma ca forta si relativ de scurta durata, actioneaza in maniera unu ,,berbec lichid" prin socul produs de valul frontal al masei de apa cumulat. Valul dispune de o forta de distrugere foarte mare ,,maturand'' orice obstacol aflat in calea sa (constructii, poduri, rambleuri de cale ferata etc). Inaltimea si volumul viiturii sunt factori determinanti atat pentru timpul de deplasare al acesteia, cat si pentru distrugerile provocate. Acest tip de viitura se produce cu precadere in cazul ruperilor de baraje si diguri, fenomen ce antreneaza dupa sine eliberarea in aval a unei mari cantitati de apa, cu presiune sporita datorita faptului ca ruperile de baraje se produc, in general, pe distante destul de mici.

a.2 rezultate din apa acumulata care nu se poate scurge intr-un ritm normal de-a lungul vechiului curs de apa. Acest tip de inundatii se datoreaza caderilor mari de precipitatii (ploaie sau zapada) si/sau dezapezirilor bruste.

In aceste conditii nu se pot lua masuri directe de prevenire a cauzelor care pot provoaca inundatiile, dar se poate actiona asupra unor factori secundari care pot limita efectele.

Principalele caracteristici ale inundatiilor sunt

unda de viitura - fenomen de crestere si descrestere rapida si semnificativa a debitelor si nivelurilor unui curs de apa, intr-o prioada de timp data;

timp de crestere - perioada de timp in care debitele cresc de la valoarea scurgerii de baza la valoarea debitului maxim al culminatiei viitoare;

timp de crestere - perioada de timp in care debitele scad la valoarea scurgerii de baza;

debit maxim (de culminatie) - volumul total de apa scurs pe rau intr-o secunda;

volumul viiturii - volumul total de apa scurs in rau in timpul viiturii

propagarea viiturii - deplasarea undelor de viitura intre doua sectiuni ale unui curs de apa;

zona potential inundabila - cuprinde terenurile din afara zonei inundabile care au o cota inferioara nivelului maxim al viiturii de verificare;

zona inundabila - zona care cuprinde terenurile din afara zonei inundabile care au o cota inferioara nivelului maxim al viiturii de calcul stabilit pentru regimul amenajat al scurgerii;

calea viiturii - cuprinde albia minora si o parte din albia majora strict necesare scurgerii debitului maxim;

lunca inundabila - cuprinde suma zonelor explicitate mai sus

Inundatiile specifice apelor din Romania pot genera urmatoarelee efecte:

a)        Economice, respectiv distrugeri sau avarii la:

obiective industriale;

drumuri si cai ferate;

localitati;

magistrale de petrol, apa sau gaze;

linii electrice si de telecomunicatii;

poduri si podete;

bobiective din sectorul zootehnic

b)        Sociale negative:

vieti omenesti pierdute;

evacuarea populatiei;

pericol de epidemii;

intreruperea procesului de invatamant;

distrugeri de bunuri culturale;

provocarea panicii;

reducerea ritmului de dezvoltare al zonelor afectate si dimunarea veniturilor populatiei.

c)         Ecologice negative:

degradarea mediului ambiant;

poluarea apelor de suprafata si subterane;

poluarea solurilor;

exces umiditate0;

degradarea versantilor;

distrugeri ale florei si faunei.

Pe langa efectele directe detaliate mai jos, se pot manifesta si o serie de efecte indirecte, astfel:

intarzieri in livrarea produselor;

cheltuieli pentru aparare in timpul inundatiilor;

cheltuieli pentru normalizarea vietii dupa inundatii;

reducerea exporturilor.

Prevenirea inundatiilor de acumulare se poate asigura prin luarea urmatoarelor masuri:

realizarea unor suprafete bine populate cu vegetatie in bazinul raurilor si fluviilor, care conduc, pe de o parte, la o buna absortie a umiditatii in exces a terenurilor de lunca (limitrofe cursurilor de apa), iar pe de alta parte, la crearea unui sol poros care poate absorbi o cantitate de apa;

amenajarea de terase si culturi pe pante care bareaza si diminueaza forta viiturilor, avand acelasi efect ca masurile enumerate la punctul anterior;

regularizarea cursurilor de apa prin crearea de bazine, prin retinerea cresterilor de nivel pe timpul si din cauza ploilor torentiale sau a caderilor masive de precipitatii in sezonul de iarna;

folosirea bazinelor de expansiune a cresterilor de nivel. In acest scop se construiesc diguri care flancheaza albia cursurilor de apa cu pericol de inundatii de-a lungul zonelor de inundabilitate.

Punctele de strangulare a cursurilor de apa se suprima prin urmatoarele metode:

amenajarea optima a profilurilor podurilor;

amenajarea de cheiuri pentru largirea cursurilor de apa in punctele de debit maxim;

adancirea optima a cursurilor de apa, in punctele critice de debit;

crearea de canale secundare pentru evacuarea apei in exces;

pastrarea ,,bratelor moarte" ale cursurilor de apa;

asigurarea unui control permanent al evolutiei cresterii nivelului apei.

Interventia in cazul cresterii nivelului apei pentru a impiedica inundatiile se refera la:

inchiderea sau deschiderea alternativa sau conjugata a constructiilor ajutatoare de pe cursurile de apa afectate de viituri sau pericol iminent de inundatii;

degajarea constructiilor de pe cursurile de apa.

b.      Fenomene meteo periculoase

Principalele fenomene meteorologice periculoase la care facem referire in lectie sunt: furtunile (urmate de viituri) si valurile excesive de caldura.

Desi, pana nu de mult, ultimul fenomen mentionat nu se incadra in gama de manifestari climatice specifice tarii noastre, in ultimii ani, datorita schimbarilor climatice si a modificarilor semnalate in structura stratului de ozon, acest fenomen aparut din ce in ce mai pregnant.

Astfel, valurile de canicula devin un fenomen meteorologic demn de luat in seama, cu efecte majore asupra populatiei si patrimoniului agro-forestier, care impune masuri speciale de comportament si reducere a efectelor sale.

Ambele fenomene meteorologice descrise mai sus, sunt cu atat mai mult de luat in consideratie, cu cit efectele lor imediate pot antrena activarea unor factori de risc secundari, de producere de evenimente catastrofale cu efecte mai grave decat cele ale evenimentelor generatoare.

Astfel, furtunile pot avea ca urmari:

inundatii cauzate de viituri;

pierderi umane si pagube materiale;

eroziuni ale solului;

distrugerea totala sau partiala a cailor de comunicatie;

accidente grave pe caile de comunicatie;

inundarea unor zone vulnerabile;

provocarea panicii;

distrugerea sau avarierea unor retele de gaze, apa etc.;

distrugerea sau avarierea retelelor electrice si de telecomunicatii;

alunecari de teren;

intreruperea procesului de invatamant;

izolarea unor comunitati umane;

pericol de epidemii;

distrugerea faunei si a florei.

De asemenea, valurile de caldura excesiva pot avea ca efecte:

declansarea unei secete prelungite;

activarea unor focare de epidemii si/sau epizootii;

declansarea unor incendii (mai ales de padure sau in zone cu vegetatie uscata).

Alte fenomene meteorologice periculoase sunt:

imzapezirile, lapovita; grindina; chiciura; ceata;

viscolul; crivatul; inghetul puternic;

fulgerele.

Inzapezirile sunt fenomene sezoniere produse de caderi masive de precipitatii sub forma de zapada, fiind accentuate de conditiile meteorologice in care se produc. Efectele acestor fernomene sunt clasificabile in functie de timpul si modul lor de manifestare. Dupa aceste criterii, inzapezirile pot avea:

efecte immediate;

efecte secundare, manifestate la intervale mai mari sau mici de timp, in functie de evolutia conditiilor meteorologice.

In prima categorie sunt cuprinse: blocarea cailor de transport, intreruperea alimentarilor cu energie electrica si alte resurse (in principal apa potabila), afectarea unor activitati industriale si sociale.

Efectele pe timp indelungat (secundare)ale acestor fenomene sunt generate de topirea acumularilor de zapada, fie pe terenurile efectate, fie prin dezgheturile podurilor de gheata formate pe cursurile de apa de pe zona geografica afectata. Principala manifestare de tip catastrofal consecutiva deghetului este producerea de inundatii, care nu au efecter violente, in schimb, afecteaza major anumite tipuri de activitati (cu precadere cele agro-industriale), precum si mediul inconjurator.

Principalele daune produse de inzapeziri se inscriu in sfera daunelor produse asupra bunurilor materiale, pierderile de vieti omenesti fiind putin propabile si cu o frecventa mai mica.

In afara efectelor produse de caderile masive de zapada, care reprezinta un fenomen sezonier cu caracteristici speciale, mai exista si alte tipuri de fenomene meteorologice (grindina; chiciura; ceata; viscolul; crivatul; inghetul puternic; fulgerele) in masura sa aiba urmari catastrofale.

III. MASURI DE PREVENIRE SI PROTECTIE (prezentare in Power Point)

In general, inundatiile sunt fenomene previzibile datorita faptului ca de la declansarea fenomenului pana la propagarea in zonele inundabile (din aval de baraje sau diguri), sau a declansarii acumularilor de apa datorate caderilor masive de precipitatii, exista suficient timp pentru avertizare si alarmare. Exista deci posibilitatea realizarii unor masuri de prevenire si protectie.

Orice persoana poate fi in pericol in caz de inundatii. Experienta evenimentelor anterioare a dovedit ca cei care s-au pregatit si au cunoscut regulile de comportare in caz de inundatii au putut actiona corect, salvandu-si familia, propriile bunuri, fiind in acelasi timp in masura sa acorde un ajutor eficient celor din prejma.

Pentru realizarea masurilor de prevenire si protectie in caz de inundatii, populatia trebuie sa cunoasca cunosca urmatoarele aspecte:

zonele care pot fi afectate de inundatii;

amploarea pe care o pot avea inundatiile, in zonele declarate zone inundabile;

gradul in care locuinta (gospodaria) proprie poate fi afectata de inundatii;

locurile si conditiile de realizare a actiunilor de protectie personala (si, daca este posibil, a bunurilor materiale);

locurile si conditiile in care urmeaza a se desfasura o evacuare temporara;

sistemele si semnalele de instiintare-alarmare.

In caz de inundatii, structurile profesioniste/voluntare/private actioneaza sistemele de alarmare (sirenele electrice, electronice, cu abur, mobile) in timp util.

DE RETINUT:

La receptionarea semnalului ,,ALARMA LA DEZASTRE'' (consta din 5 sunete a 16 sec. fiecare, cu o pauza de 10 sec. intre ele - in total 2 mnute)

parasiti locuinta si indreptati-va catre locurile lipsite de pericol, stabilitedin timp de mormalitate;

la parasirea locuintei intrerupeti alimentasrea cu electricitate, apa si gaze;

nu luati din locuinta decat lucrurile strict necesare si obiectele de valoare, pentru a nu ingreuna operatiile de evacuare;

evacuati animalele din gospodarie, pe cele din fermele zootehnice, in afara zonei de pericol;

daca ati fost surprins de inundatie, urcati-va catre partile superioare ale locuintei (etaj, pod, acoperis);

actionati cu calm, incercand sa pastrati si calmul celor din jur;

asteptati cu calm interventia formatiunilor de salvare.

Pe perioada producerii inundatiilor trebuie:

sa respectati cu strictete dispozitiile si regulile de comportare precizate de cei insarcinati cu conducerea operatiunilor de salvare, adapostire si coordonare a punctelor de evacuare;

sa acordati atentie asigurarii unor conditii minime de igiena personala si colectiva; in acest mod evitati crearea unor focare de epidemie;

sa ramaneti in locuintele afectate de dezastru numai cu avizul personalului Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta ,,Petrodava'' al Judetului Neamt.

Dupa retragerea apelor, in anumite zone pericolul persista. In aceasta situatie trebuie sa cunoasteti ca:

drumurile pot fi inchise din cauza distrugerilor sau a faptului ca sunt inca acoperite de ape, sau au fost plasate diguri pentru protectie. In acest caz, alegeti alt drum;

ascultati in permanenta emisiunile postului national de radio pentru a fi la curent cu evolutia evenimentelor, starea drumurilor accesibile, si eventualele masuri de luat in caz ca se impune evacuarea zonei (rute de evacuare, puncte de adunare etc.);

Daca este strict necesar sa circulati in zona inundata, tineti cont de urmatoarele considerente:

ramaneti in permanenta pe teren ferm. Apa care balteste poate prezenta riscul de electrocutare (daca exista cabluri inundate sau impamantari);

inundatiile pot cauza modificari ale zonelor cunoscute, prin afectarea drumurilor de acces, a potecilor sau pot ascunde aluviuni ce devin foarte alunecoase. In aceste cazuri circulati cu atentie sporita;

fiti prudenti!. In orice moment se pot declansa inundatii secundare prin scurgerea apei din zona. Fiti atenti si receptionati informarile si avertizarile salvatorilor care conduc operatiunile la nivel local.

2. Comportarea in caz de fenomene meteorologice periculoase

Datorita mijloacelor moderne de previziune a timpului probabil, de cele mai multe ori, deviatiile majore de la comportamentul climatic normal al unei zone geografice date, sunt previzibile cu cel putin 24 de ore inainte.

In astfel de situatii respectati urmatoarele reguli:

tineti in functiune radioul si/sau televizorul pentru a fi in permanenta avertizati asupra evolutiei si gravitatii manifestarilor meteorologice;

verificati echipamentele audio si de iluminat care se pot alimenta cu baterii si asigurati surse (baterii) de alimentare. In cazul intreruperii cu energie electrica acestea pot ramane singura dumneavoastra sursa de informare;

fiti gata pentru o eventuala evacuare;

pastrati in permanenta la domiciliu rezerve de alimente conservate, apa potabila si medicamente pentru circa 72 ore;

verificati si asigurati inchiderea perfecta a usilor si ferestrelor;

asigurati anexele gospodaresti care pot fi daramate in caz de furtuna;

daca nu exista indicii precise pentru evacuare, nu parasiti locuinta;

pe durata furtunii ramaneti adapostiti, orice deplasare poate fi extrem de periculoasa;

dupa trecerea furtunii, daca va aflati intr-un adapost public, ramaneti acolo pana la primirea comunicarii ca acesta poate fi parasit in siguranta. Procedati la fel si daca va aflati la domiciliu, asteptati comunicarile oficiale din parteaaa autoritatilor.

Pastrati-va sanatatea!

Pentru a fi in masura sa va aparati de efectele inundatiilor/fenomenelor meteorologice periculoase si sa fiti apt pentru inlaturarea urmarilor dezastrului, trebuie sa aveti grija:

sa ramaneti calmi;

sa va conservati fortele; hraniti-va corespunzator;

sa evitati consumul de apa contaminata;

sa va planificati actiunile necesare inlaturarii urmarilor dezastrului.

Incetarea starii de pericol se aduce la cunostinta populatiei utilizand sistemul de instiintare-alarmare si introducerea semnalului unic ,,INCETAREA ALARMEI'' (acesta consta dintr-un sunet continuu cu o durata de 2 minute

SEF SERVICIU PROTECTIE CIVILA

Lt.col.

Strugaru C-tin

R.C: 203/ S/151 din 16.09 2008; SC/SC/2 ex.

C: / strug / pregatire.