MISCARILE ORIZONTALE ALE AERULUI: V#NTURILE

MiScArile orizontale ale aerului: vAnturile

Diferite regiuni ale Pamantului se incalzesc in mod diferit. In zonele reci presiunea este mai ridicata decat in zonele calde. Aerul va avea tendinta sa se deplaseze din zonele cu presiune ridicata, in zonele cu presiune mica. Aceste miscari pe orizontala ale aerului formeaza vanturile. Motorul vanturilor este forta de gradient baric orizontal. Cu cat acesta este mai mare, cu atat intensitatea vantului va fi mai mare. Miscarea de rotatie a Pamantului, face ca asupra masei de aer in deplasare sa actioneze o forta de inertie de tip Coriolis, care va devia masa de aer. In realitate, in miscarea aerului pe orizontala este necesar sa tinem cont de patru forte si anume: forta de gradient, forta Coriolis, forta centrifuga si forta de frecare. Miscarea aerului se va face dupa rezultanta acestor forte. Din punct de vedere al curgerii aerului, vom intalni vanturi laminare, vanturi turbulente si vanturi in rafale.

Vanturile cu curgerea laminara, sunt acelea in care straturile de aer aluneca unele pe celelalte, avand traiectorii paralele. In curgerea turbionara, straturile de aer se intretaie aparand starea de turbulenta. Gradul de turbulenta este dat de relatia G_T=, unde V_maxeste viteza maxima, V_min este viteza minima.

Daca traiectoriile particulelor de aer sunt diferite, iar viteza vantului are un caracter pulsatoriu, neregulat, atunci structura lui este in rafale. Un vant in rafale bate cu o intensitate mare cateva minute si-si poate schimba directia cu pana la 45⁰C.

Dupa caracterul lor vanturile se impart in:

vanturi constante, permanente care bat tot timpul anului. Din aceasta categorie fac parte alizeele si contraalizeele. Alizeele bat de la tropice spre Ecuator, la suprafata Pamantului, iar contraalizeele bat de la Ecuator spre tropice la inaltimi.

vanturi periodice, care  bat numai in anumite perioade. Din aceasta categorie fa parte musonii si brizele.

Musonii sunt vanturi periodice stabile, a caror directie dominanta se inverseaza de la un sezon la altul. Cele mai tipice regiuni pentru musoni sunt India si Indochina, datorita suprafetelor mari, continentale. Deasupra continentului asiatic se formeaza in timpul verii o vasta arie depresionara, care provoaca invazia aerului oceanic. Astfel apare musonul de vara, cald si foarte umed. Iarna situatia se inverseaza, formandu-se deasupra Asiei un regim de mare presiune atmosferica, generand musonul de iarna, rece si uscat, ce bate dinspre continent spre ocean. Existenta musonilor duce la impartirea anului in doua sezoane, unul ploios si celalalt secetos. Schimbarea musonilor este insotita de furtuni puternice (taifunuri).

Brizele sunt vanturi periodice, cu intensitate redusa. La tarmul marii ziua sufla dinspre mare spre uscat, iar noaptea sufla dinspre uscat spre mare. Ele sunt provocate de incalzirea neuniforma a marii si uscatului, deci de aparitiea unor mari diferente de presiune. Briza de deal si vale, bate dupa apusul Soarelui dinspre munte spre vale, iar ziua bate dinspre vale spre munte.

vanturile neregulate, bat fara nici o regula, oriunde, oricand si oricum. Din aceasta categorie fac parte vijeliile, care include tornadele si uraganele. Tornadele sunt vanturi extrem de violente, devastatoare, dar cu arie de actiune restransa, insotite adesea de ploi torentiale. In centrul tornadei viteza vantului este de 300km/h.

Uraganele sunt vanturi cu viteze foarte mari, de 30-50m/s, cu o desfasurare uriasa. Pot ridica nivelul marii pana la 10 m. Sunt insotite de descarcari electrice si ploi violente.

vanturile locale, sunt vanturi care apar doar in anumite locuri. Crivatul este un vant de nord si nord-est. Iarna determina cele mai puternice viscole. Sufla in Moldova, Dobrogea si Campia Dunarii.

Nemira este o continuare a Crivatului, care a trecut prin stramtorile Carpatilor Orientali. Sufla in patea de rasarit a Transilvaniei, in regiunea Ciucului. Este un vant rece si sufla din est si nord-est, aducand viscole.

Cosava, este un vant uscat ce sufla in sudul Banatului. Iarna sufla rece.

Austrul sufla in Campia Dunarii. Iarna este deosebit de rece.

Vantul negru sufla in sudul Constantei, in Dobrogea. Are un caracter uscat si calduros. Datorita pagubelor produse agriculturii, cand ajunge in Baragan, acest vant este numit popular Saracila.

Föhnul este un vant cald, care apare pe versantul opus curentului aerian. Incalzirea se produce prin comprimare adiabatica, cu 1⁰C/100m. Föhnul ajunge la baza ca un vant cald si uscat. La noi in tara bate pe Valea Oltului, in Tara Barsei si aproape peste tot in Transilvania.

Vantul exercita o actiune mecanica asupra solului, contribuie la formarea acestuia. Prin spulberarea zapezii, vantul expune culturile de toamna pericolului inghetului, si contribuie la uscarea solului.

Efectele directe asupra plantelor, favorabile acestora sunt: maturarea pulberilor de pe frunze, primenirea aerului, transportarea polenului.

Efectele daunatoare sunt: stanjenirea zborului insectelor de polenizare, raspandirea semintelor de buruieni, a sporilor si a insectelor, imprastierea ingrasamintelor minerale, scuturarea florilor si a fructelor, ruperea ramurilor, culcarea paioaselor, etc.

Vanturile reci sunt daunatoare plantelor tinere, cele calde pot provoca ofilirea sau chiar uscarea plantelor, iar cele umede stanjenesc transpiratia si impiedica umplerea bobului.

Padurea constituie un obstacol puternic in calea vantului. Rezistenta depusa de padure depinde de felul arboretului, de inaltimea, desimea si adancimea in padure unde se face masuratoarea.

Rezistenta opusa de un arboret de molid este mult mai puternica decat rezistenta opusa de un arbust de pin. (MARCU, M., 1983).

La intalnirea cu padurea liniile de curent sunt deviate ascendent dar nu in totalitate.

La o distanta de 200 m in interiorul unei paduri de stejar, fata de liziera, viteza vantului reprezinta doar 2-3I din cea din terenul descoperit.

De remarcat ca vantul are o distributie deosebita pe verticala, in padure..

Se observa un maxim constant intre partea inferioara a coronamentului si inaltimea de 1 m deasupra solului. Atat in spre sol, cat si in coronament viteza vantului scade, ajungand la sol la valoarea zero. In coronament, viteza sau miscarea vantului nu se anuleaza datorita miscarii din partea superioara a coronamentului.