Programul addVANTAGE

1.GeneralitATi

Pana in anul 1990, la noi in tara observatiile meteorologice se efectuau cu dispozitive clasice. In statiile meteo, in functie de segmentul pe care-l deserveau, se faceau observatii ce necesitau existenta unui personal calificat. Pe langa neajunsul faptului, ca indiferent de conditiile meteo, observatiile trebuie efectuate, apareau erorile aparaturii folosite (erori sistematice) si erorile datorate observatorului (erori intamplatoare).

Sistemul de achizitionare si procesare a datelor meteo, produs de firma Adcon Telemetry cuprinde doua parti, una hardware (aparatura in sine) si alta software (programele). Orice marime fizica a carui valoare poate fi convertita in echivalent electric constituie un parametru. De exemplu: temperatura aerului, umiditatea relativa, umiditatea solului, viteza vantului, viteza sau nivelul apei constituie parametri ai caror valori pot fi convertite in semnale electrice datorita sondelor.

Orice senzor pentru un anumit parametru fizic este foarte usor de atasat sistemului Adcon. Exista insa si unele limite: consumul de energie electrica al senzorului trebuie sa fie destul de mic ca el sa poata fi folosit impreuna cu statia pentru masurarea si transmiterea datelor, care se alimenteaza cu energie solara.

Parametrii convertiti in semnale electrice sunt stocati in memoria statiei pentru masurarea si transmiterea datelor. Statia pentru masurarea si transmiterea datelor, are propria sa inteligenta, sub forma unui microprocesor, care periodic indeplineste diferite functii: "interogheaza" senzorii, inmagazineaza datele masurate, verifica canalul audio, masoara tensiunea acumulatorului, etc.

Statia pentru masurarea si transmiterea datelor este echipata cu un modul radio, care comunica in timp real cu alta statie pentru masurarea si transmiterea datelor sau cu o alta statie de baza. Astfel, legatura cu statia de baza poate fi facuta direct sau prin intermediul altei statii pentru masurarea si transmiterea datelor, ceea ce inseamna ca se poate construi o retea de stat pe o suprafata vasta.

Statia de baza este compusa dintr-un receptor si un computer personal (PC). Receptorul actioneaza ca un supraveghetor al retelei, periodic (la fiecare 15 minute) el cere date, prin intermediul modulului radio cu care este echipat, de la toate statiile pentru masurarea si transmiterea datelor din retea. Receptorul stocheaza datele in memorie fiind capabil sa "interogheze" pana la 50 de statii si mentine datele timp de cel putin 5 zile fara ca acestea sa fie transferate in computer. In plus, un acumulator intern ii permite sa opereze cel putin 20 de ore fara sa fie conectat la reteaua de energie electrica. Periodic, normal o data pe zi, datele din memoria receptorului sunt transferate in PC prin lansarea in executie a programului addVANTAGE.

Statia meteo este constituita din statia centrala (de baza), unde se aduc informatiile culese de senzori prin transmisie radio si statiile de transmitere a datelor.

Statia de baza consta din:

. Receptorul A730SD;

. Diferite cabluri de alimentare si conectare;

. Antena de receptie care se monteaza pe cladire; 30 m de cablu coaxial care are montat la cele doua capete mufe de conectare si un set de tevi de aluniniu;

. Pachetul cu programe (partea software), manual de utilizare si posibile noi informatii continand ultimele noutati sau modificari aduse programului.

Pachetul care contine statia pentru masurarea si transmiterea datelor are in componenta:

. Statia pentru masurarea si transmiterea datelor - A730SD;

. Senzorii aferenti aplicatiei;

. Set de tevi de aluminiu, compus din 3 bucati.

Statia centrala: Antena de receptie: receptioneaza si transmite datele receptorului A730SD care le va stoca si transmite din 15 in 15 minute P.C-ului.

Dupa ce a terminat de extras datele din receptor, si daca cel putin o extensie este atasata programului addVANTAGE acesta va incepe procesarea lor. Extensiile sunt module program care folosesc datele primare transmise de care statiile de masura, analizanu-le dupa anumite reguli si elibereaza rezultate sub forma de evenimente.

. Extensiile analizeaza datele primare si genereaza evenimente care sunt memorate in alta baza de date numita "Lista de evenimente"

. Cand nu mai sunt date pentru procesare, programul addVANTAGE se opreste si astepta date noi (acest lucru este usor de observat, deoarece clepsidra dispare de pe ecran).

Statiile de masura instalate in camp sunt alcatuite din urmatoarele componente:

catargul format din 3 componente de aluminiu, avand o inaltime totala de 3,60 - 3,70 m;

in varful catargului se monteaza pluviometrul, de care este atasata cutia cu acumulatori, celulele solare statia de emisie-receptie si antena de emisie;

sub pluviometru se monteaza anemometrul si girueta (corp comun);

sub anemometru se monteaza combosenzorul, format din 3 unitati de masura distincte: senzorul pentru numarul picaturilor de apa de pe frunza; senzorul pentru determinarea temperaturii aerului si senzorul pentru determinarea umiditatii

la inaltimea de 2-2,5 m se monteaza senzorul pentru radiatia solara globala;

in sol se monteaza senzorul de temperatura, la o adanime de 20-30 cm; la adancimile de 1,2m; 0,8 m si 0,4 m se monteaza senzorii pentru umiditaea solului.

Facultatea de Horticultura are 3 asemene statii, montatate in: livada institutului, serele institutului, la "Sapca Verde", in laborator in scop didactic, si foloseste inca 4 statii ale altor utilizatori. Programul addVANTAGE colecteaza datele din receptor sau de la alt sistem addVANTAGE prin modem potand fi vizualizate si analizate.

Pentru a intelege mai bine psihologia pe care se bazeaza programul addVANTAGE urmariti diagrama alaturata si priviti conceptul ei modular.(fig 54)

Nucleul programului addVANTAGE negociaza cu functiile asociate subsistemului de comunicare seriala; utilizarea bazei de date, informatiile de intrare (mouse si tastatura), interfata cu utilizatorul, configurarea si altele. Bazat pe resursele oferite de nucleu, modulele aditionale, numite extensii culeg date de la nucleu, le prelucreaza in functie de algoritmul programat si rezultatul il comunica nucleului pentru a fi adaugat in baza de date. Astfel, nucleul furnizeaza rezultatele provenite din extensii prin interfata grafica.

Fig.54.Diagrama si conceptul modular al programului addVANTAGE

Aceasta schema da dovada de un inalt grad de flexibilitate atat pentru beneficiari cat si pentru programatori: o alta interfata este deschisa si disponibila pentru a programa noi extensii.

Extensiile sunt module care fac analiza datelor - raspunzand la unele probleme, cum ar fi:

Trebuie sa execut tratament in vie?

Este timpul potrivit ca sa actionez tunurile de zapada pe partie?

Trebuie sa dau drumul la pompe pentru a iriga cultura?

Este captarea prea murdara si trebuie sa actionez sistemul de curatare?

Exemplele de mai sus sunt din diverse domenii de activitate, ele demonstrand flexibilitatea sistemului.

Datele colectate de la statiile de masura sosesc pe calea undelor radio la receptor unde sunt inmagazinate pentru o anumita perioada de timp. Programul addVANTAGE extrage apoi datele din receptor in ordine cronologica:

Converteste datele extrase din receptor in unitati de masura (⁰C, m/s, procent, etc) folosind regulile de conversie specifice pentru fiecare senzor in parte;

Stocheaza datele primare convertite intr-un fisier baza de date atribuit datelor primare (raw data); acestea sunt datele primare, neprocesate, colectate de la statiile de masura instalate in camp; fiecare slot (grup sau grupuri de date) transferate si stocate sunt marcate printr-un semnal audio - bip (un slot contine datele achizitionate la fiecare 15 minute);

Dupa ce a terminat de extras datele din receptor (sau modem) si daca cel putin o extensie este atasata programului, addVANTAGE va incepe procesarea lor. Procesarea este indicata de clipirea ritmica a clepsidrei de pe ecran;

Extensiile analizeaza datele primare si genereaza evenimente care sunt memorate in alta baza de date 'Lista de evenimente';

Cand nu mai sunt date pentru procesare, programul addVANTAGE se opreste din procesare si asteapta date noi (acest lucru este usor de observat deoarece clepsidra dispare de pe ecran).

Durata procesarii datelor depinde de mai multi factori. Procesarea poate sa dureze mai mult atunci cand a trecut o perioada mai mare de timp de cand datele nu au fost transferate din receptor in PC, si/sau numarul de statii din baza de date este mai mare (20 sau mai multe). De asemenea, calitatea PC-ului poate sa influenteze aceasta durata.

Extensiile sunt module program care folosesc datele primare transmise de catre statiile de masura - analizandu-le dupa anumite reguli si elibereaza rezultate sub forma de evenimente. Conceptul acesta de extensie da programului addVANTAGE o flexibilitate speciala, aceea ca poate fi configurat pentru multe aplicatii.

Programul addVANTAGE ca baza si configuratie hardware fundamentala (statiile pentru masurarea si transmiterea datelor, senzori, statia de baza) impreuna cu extensiile, formeaza sistemul AgroExpert. Acesta este o aplicatie standard a produsului A730.

Sistemul AgroExpert trebuie privit ca o unealta care ajuta sa se dirijeze si sa optimizeze corect aplicarea tratamentelor impotriva unor boli. AgroExpert nu este si nu trebuie vazut ca un factor de decizie in sine. Un program pe computer nu poate lua o decizie, ci este la latitudinea celui care il foloseste sa ia in consideratie sau nu anumite recomandari.

Triunghiul producerii bolii

Acest triunghi este format din:

Gazda;

Agentul patogen;

Mediul inconjurator.

Agentul patogen este organismul care produce paguba. Gazda este planta sau cultura. Mediul inconjurator reprezinta conditiile meteorologice. Boala este manifestarea, simptomul, paguba. Toate aceste trei componente trebuie sa indeplineasca anumite conditii ca boala sa apara.

Daca gazda nu este sensibila, atunci nu vor fi simptome. Daca agentul patogen nu este prezent, dar gazda este sensibila iar conditiile meteorologice sunt favorabile atunci, de asemenea nu vor fi simptome. In sfarsit, daca gazda este sensibila si agentul patogen este prezent, dar conditiile meteorologice nu sunt favorabile, din nou nu vor fi simptome.

Sistemul AgroExpert estimeaza posibilitatea ca in mediul inconjurator sa apara conditii climatice favorabile agentului patogen. Cand apar aceste conditii, controlul asupra culturilor trebuie intensificat, iar atunci cand conditiile climatice sunt nefavorabile pentru producerea bolilor, controlul asupra culturilor poate fi mai putin intensiv, pentru ca riscul aparitiei bolilor este mai scazut.

Sistemul AgroExpert permite un mare grad de control asupra unui numar mare de boli; pentru ca are o componenta modulara, poate fi usor inlocuit cu o noua versiune sau poate fi completat cu noi modele, pe masura ce ele sunt implementate. De asemenea nu trebuie inlocuite componentele hardware (ca EPROMS) sau microprocesoare; totul se face simplu, cu ajutorul a catorva dischete, sau a unui fisier copiat de pe Internet care trebuie instalat in PC-ul utilizatorului, sistemul are o noua functiune!

Un sistem flexibil pentru protectia plantelor

Posibilitatea sistemului de centralizare a datelor permite existenta mai multor puncte de observatie (statiile de masura), care transmit datele la PC-ul de unde este localizata inteligenta - algoritmii care analizeaza informatiile memorate in baza de date. Adaugand la aceasta posibilitatea instalarii statiilor de masura la zeci de km, se poate face o idee despre aria care se poate acoperii cu acest sistem: folosind 50 de statii de masura, se poate controla o regiune de mii de hectare!

Bineanteles, acest lucru nu inseamna ca sistemul nu poate fi folosit pentru suprafete mai mici; agricultorii care au suprafete mai mici, pot folosi PC-ul pentru a lua legatura cu o statie de baza de unde isi pot extrage datele prin intermediul modem-ului. Mai multe posibilitati vor fi prezentate in cele ce urmeaza.

Asociatii

Marile sisteme AgroExpert sunt formate dintr-un numar mare de statii de masura, sa zicem intre 10 si 50. Aceste sisteme se numesc servere. Serverele colecteaza datele de la statiile de masura, le memoreaza pe hard discul din PC si le analizeaza in functie de algoritm. Un server are de obicei conectat un modem prin intermediul caruia alti utilizatori se pot conecta pentru a extrage datele de la una sau mai multe statii, iar procesarea datelor realizandu-se pe PC-ul local.

Acest gen de sistem poate fi usor implementat daca mai multi mici agricultori se asociaza.

Serverul trebuie supravegheat de un administrator, care poate fi unul din membrii asociatiei. Administratorul trebuie sa aiba grija ca sistemul sa functioneze corect iar operatiile de intretinere sa fie facute la timp. De asemenea, trebuie sa isi anunte asociatii de alarmele generate de sistem. Pentru ca sistemul sa fie folositor pentru toti membrii asociatiei ar fi foarte bine daca administratorul sistemului ar avea cunostinte suficiente despre protectia plantelor si cunostinte de baza in exploatarea PC-ului.

Avantajul acestei solutii ar fi costul minim ce revine unui utilizator si ar oferi tuturor informatii optime despre necesitatea aplicarii la timp a tratamentelor. Dejavantajul este ca fermierul are un control relativ redus asupra sistemului. Cele mai bune rezultate se vor obtine aplicand strict metodologia de stropire, bazate pe informatiile furnizate de administratorul server-ului.

Marile ferme

Solutia prezentata mai sus poate fi aplicata marilor ferme: in acest caz avantajul sistemului AgroExpert ar fi imens, pentru ca o singura persoana, responsabilul cu protectia plantelor, poate avea un bun control asupra intregii suprafete. El poate concentra forta de munca si resursele disponibile la locul si timpul necesar.

Ofertantul de servicii

Ofertantul de servicii poate cumpara sau inchiria sistemul si instala statiile de masura la agricultorii individuali care doresc sa aiba un bun control asupra aparitiei bolilor. Aceste servicii vor fi platite de agricultori, iar ofertantul isi va recupera investitia in maxim trei ani.

Beneficiarul individual

Pentru utilizatorul individual exista posibilitatea de a folosi sistemul addVANTAGE client pe PC conectat la un modem. El se poate conecta la un server care se afla in apropiere, de unde, isi extrage datele de la una sau de la mai multe statii care se afla in vecinatatea culturilor sale. Datele extrase pot fi procesate apoi pe PC-ul local, folosind aceleasi modele. El poate folosi datele care ii convin cel mai bine. Astfel poate avea un control total asupra culturilor sale, daca va ajunge la o intelegere cu administratorul sistemului.

Cateva explicatii despre algoritmi

Estimarile diferitilor parametrii, cum ar fi conditii de infectie, perioada de incubatie, indicele de presiune si altele sunt generate folosind atat datele climatice masurate in camp cat si datele introduse de utilizator. Depinzand de cultura la care este folosit, senzorul trebuie sa fie plasat ori la inaltimea standard de 2 m, ori in vegetatie. Pentru vita de vie, meri fructiferi si sfecla de zahar, senzorul trebuie plasat in vegetatie; pentru cartof trebuie pus la 2 m inaltime.

Hameiul este un caz special la care se aplica ambele reguli: senzorul trebuie plasat in vegetatie la 2 m inaltime.

Modelele implementate sunt rezultatul ultimelor cercetari din domeniu. Adcon insa nu se opreste aici. Orice rezultate noi in domeniu vor fi implementate si dezvoltate. Flexibilitatea programului este evidenta in conceptia sistemului AgroExpert, sistem orientat cu adevarat spre viitor.

Multe ciuperci se dezvolta in stransa legatura cu parametrii meteorologici. De exemplu Plasmopara viticola are nevoie pentru sporulare de o anumita temperatura si umiditate specifica, ca si de intuneric. Aceste conditii nu sunt foarte des intrunite, deci este posibil ca programul sa anunte cu o mare precizie momentul aparitiei infectiei.

Sunt unele ciuperci ca Uncinula necator care au un mod specific de dezvoltare, contravenind clasicului ciclu de evolutie, pentru ca au nevoie de o perioada extinsa de conditii meteorologice considerate ca favorabile. In astfel de cazuri sunt stabilite relatii multiple de regresie care au fost obtinute statistic sau prin observatii multiple, ce au condus la determinarea indicelui de presiune a bolii. Indicele a fost folosit pentru a recomanda un program flexibil si eficient de executie a tratamentelor.

Informatii introduse de utilizator

Extensiile AgroExpert folosesc doua tipuri de date: date climatice, colectate de catre statiile de masura din camp si date introduse de utilizator - cum ar fi fazele fenologice, tipul culturii, tratamente si altele. Evident ca rezultatele depind in mare masura de corectitudinea datelor introduse de utilizator. Depinzand de fiecare extensie in parte, mai multe ferestre de dialog pot fi prezente, dar unele din ele sunt standard pentru toate modelele.

Tratamente

O recomandare pentru aplicarea unui tratament ar trebui urmata, in mod normal, de aplicarea tratamentului in cultura. Introducerea tratamentului in baza de date se face folosind comanda Tratamente. In cazuri speciale, cand tratamentul nu este necesar, este disponibila optiunea de a ignora avertizarea, apasand pe butonul Ignora avertizarea

NOTA: De cate ori este cazul, exista posibilitatea fie de aplicare a tratamentului fie de ignorarea avertizarii. Daca nu se executa una din cele doua actiuni, extensia va intra intr-o stare de asteptare si nici o alta avertizare nu va mai fi generata in viitor.!

Cand se introduce un nou fungicid in baza de date, aveti grija de parametrii ceruti: tip (contact sau sistemic), durata de acoperire si limita de spalare. La Durata de acoperire se introduce perioada minima. Dupa o anumita perioada, se poate construi o baza de date cu fungicidele care sunt in magazie si care sunt folosite cel mai des. Programul permite acest lucru.

Cum se ia decizia efectuarii unui tratament la timpul potrivit?

Sunt doua tipuri de tratamente de baza: curative si preventive. In general, extensiile bazate pe calcularea indicelui (presiunea bolii sau indicele de infectie) sunt orientate mai mult spre prevenire. Extensiile care observa stadiul bolii (ca mana la vita de vie sau rapan la mar) pot conduce la tratamente preventive, ex. catre perioada de terminare a incubatiei (aprox. 70-80I). Se poate intampla ca urmatoarele conditii de infectie sa nu apara la momentul potrivit si tratamentul nu este necesar. Puteti astepta pana la aparitia urmatoarelor conditii de infectie pentru a executa tratamentul, in acest caz el fiind curativ si trebuie executat cat mai repede posibil. Exista anumite riscuri in acest mod de abordare, dar evaluarea conditiilor specifice permit luarea unor masuri potrivite.

Nu este bine ca majoritatea produselor curative sunt de tip sistematic si folosirea lor prea des induce rezistenta plantei. Pentru a evita acest lucru, se vor folosi alternativ mai multe produse, desi alegearea in unele cazuri nu permite acest lucru. Cu toate acestea, tratamentele preventive aplicate in unele faze specifice de dezvoltare a vegetatiei pot ajuta foarte mult.

In timpul anumitor faze fenologice, sensibilitatea plantelor la anumite boli este mare. In special organele tinere (frunze tinere, flori, etc) avand o epiderma sensibila ofera suprafete vulnerabile la atacul ciupercilor si de aceea trebuie protejate cu grija.

Tratamentele cu fungicide curative va minimiza izbucnirea bolii daca sunt aplicate la timpul potrivit, dupa ce conditiile infectiei au fost raportate. Fiecare fungicid are modul lui propriu de a actiona asupra bolii. Exista si posibilitatea ca sa apara o rezistenta a patogenului la produsul respectiv. In orice caz, aceste limite pot varia, ex. in cazul rapanului la mar, unde limita maxima poate fi 96 de ore dupa infectie pentru unele produse. In mod normal nu exista nici un produs care sa garanteze suficienta protectie daca este aplicat cu intarziere. Acest mod de lupta impotriva bolii ofera cele mai bune conditii pentru economia de fungicide.

Urmatorii factori influenteaza in mod efectiv criteriile in protectia plantelor:

clima;

starea organelor vegetative a frunzelor (uscate sau umede);

fungicide de contact sau sistemice;

efectul de prevenire, curativ sau de eradicare;

stadiul de dezvoltare;

calitatea tratamentului efectuat

Limita de spalare

Fungicidele de contact (avand o perioada de acoperire de 8-10 zile) sunt spalate dupa o cantitate de ploaie specifica, acest lucru insemnand ca perioada de acoperire s-a terminat. In acelasi timp trebuie sa consultati informatii tehnice ale produsului atunci cand il introduceti in baza de date.

In programul addVANTAGE cantitatea de precipitatii initiala este de 25 mm, dar acesta cantitate poate fi schimbata in functie de fungicid si de specificatiile lui tehnice; valoarea exacta este greu de determinat, dar utilizatorul o poate ajusta in functie de cunostintele sale si de informatiile producatorului substantei respective.

Produsele sistemice (avand o perioada de acoperire de 14-20 zile) nu sunt spalate de precipitatii, exceptand cazul unei ploi puternice in primele 2 ore de dupa aplicare. In acest caz sistemul nu va da nici o avertizare ca produsul sistemic a fost spalat. Intarzierea care apare intre aplicarea tratamentului si informatiile introduse in sistem dupa tratament este destul de mare pentru a justifica implemenatrea unei astfel de decizii.

2.Fazele fenologice

In fiecare an, plantele trec printr-o succesiune de faze de vegetatie, care sunt rezultanta interactiunii informatiei genetice cu conditiile mediului inconjurator.

Mediul inconjurator isi manifesta cea mai mare influenta prin actiunea complexa a factorilor atmosferei.

Multe dintre extensiile programului au nevoie sa cunoasca stadiul de dezvoltare al culturii din camp. Datele la care fazele fenologice se schimba au o mare importanta pentru bunul mers al sistemului. De aceea, utilizatorul trebuie sa-i comunice sistemului noua faza fenologica la o data cat mai apropiata de schimbarea efectiva din camp.

Tabelul 28 prezinta principalele faze fenologice la: cartof, vita de vie, hamei, pomi, cereale si paduri.

Tabel 28

Principalele faze fenologice la cartof, vita de vie, pomi, hamei si cereale

Cartof

Vita de vie

Pomii

Hameiul

Cereale

Stabilirea precisa a fazelor fenologice pentru paduri este practic imposibila datorita intervalului temporal mare, in care se produc. De aceea acestea nu au putut fi prezentate sintetic in tabel.

Totusi, datele de producere a fiecarei fenofaze, nu sunt strict calendaristic de depind de la an la an in functie de variatiile necontrolate ale elementelor meteorologice.

Un studiu semnificativ a fost efectuat de MARCU, M, 1983 in perioada 1964-1968, la statia Magurele, altitudinea 650 m, langa Brasov (figura 55)

			Fig. 55 Succesiunea fenofazelor, abaterile fa]@ de mediu, durate interfazelor }i a perioadei de vegeta]ie pe ani, (sta]ia M@gurele) (MARCU, M, 1983)

Pe abscisa este reprezentat timpul, iar pe ordonata sunt redate abaterile fata de data medie pe cei 5 ani succesivi de cercetari. Acceleratiile de ritm sunt figurate in sus si l-i s-a atribuit suma negativa. Literele de la 'a' la 'l' marcheaza fenofazele. Liniile verticale sunt trasate in dreptul datei cand s-a realizat fenofaza, iar lungimea lor reprezinta abaterea fiecareia fata de media pe cinci ani.

Dispensia datelor fenologice ilustreaza in mod evident particularitatilor climatice ale fiecarui an. De aici rezulta o concluzie foarte interesanta si anume, anii climatici se clasifica in functie de abaterile fata de medie ale datei de aparitie a fenomenelor, de durata perioadei interfazice si a perioadei de vegetatie. De aceea experienta lui MARCU, M., are o importanta deosebita.

Anii climatici se clasifica in modul urmator:

ani climatici cu abateri neansemnate (1967);

ani mai reci cu abateri pozitive (intarzieri) ale fenofazelor (1964, 1965);

ani caldurosi cu abateri negtive (mai devreme) ale tuturor fenofazelor (1968).

In dispunerea fenologica a perioadei de vegetatie se intalnesc ani cu:

toate anotimpurile fenologice mai timpurii (1968);

perioade primavaratice foarte timpurii (1966);

primaveri calduroase, timpurii si scurte (1968);

primaveri relativ intarziate cu o durata prelungita (1964-1965);

ani cu veri calduroase (1968);

ani cu toamne foarte scurte (1964).

Exista anumite stari de timp, calde sau reci, umede sau uscate, insorite sau noroase care influenteaza esential ritmul de dezvoltare al plantelor.

Totodata, prin dimensiunea sa verticala padurea impune dependenta ritmului biologic al plantelor, de distributia pe verticala si in altitudine a valorilor elementelor meteorologice.

Se introduce astfel o marime noua, si anume gradientul vertical fenologic, sau gradientul fenologic altitudinal.

Considerand treapta de altitudine egala cu 100 m, valoarea gradientului fenologic de primavara este de 4 zile/100 m. Fenofazele din timpul verii au gradienti foarte mici, iar cele din timpul toamnei au chiar gradienti negativi (fig.56 ) (MARCU, M., 1983).

Fig.56.Variatia cu altitudinea a sezonului de vegetatie intre anii 1964-1979 (MARCU, M., 1983)

Observatiile fenologice constituie informatii importante pentru caracterizarea de ansamblu a regimului meteorologic local.

3.Extensii

3.1.Extensia mar

Extensia mar are implementate doua boli: rapanul (Venturia inaequalis si fainarea (Podosphera leucotricha).

Functionarea corecta a extensiei este conditionata intr-o mare masura de datele introduse de utilizator. La inceputul sezonului toate optiunile si parametrii trebuie verificati, iar in timpul sezonului fazele fenologice si tratamentele executate in livada (inclusiv cele care nu sunt cerute de sistem) trebuie actualizate.

Atentie! Senzorii atasati statiei de masura trebuie plasati la nivelul coroanei

Configurarea si utilizarea

Dupa atasarea algoritmului la statiile de masura dorite, trebuie configurati parametrii initiali. In functie de data de pornire a programului, trebuie verificate fazele fenologice si starea de dezvoltare a bolii (pentru fiecare statie).

Acesta sarcina este usoara, daca pornirea se face la inceputul sezonului, pentru ca algoritmul este deja sincronizat.

Primul pas trebuie facut in addVANTAGE Manager: se verifica daca extensia mar este prezenta si activata. Dupa acest prim pas, se porneste programul addVANTAGE si se asociaza la fiecare statie extensia mar.

Urmatorul pas este configurarea parametrilor pentru fiecare boala in parte.

Aceasta operatie trebuie efectuata pentru fiecare statie de masura in parte care are atasata extensia mar.

Urmatorii pasi trebuie efectuati:

. Configurarea optiunilor;

. Configurarea fazei fenologice;

. Daca sezonul nu coincide cu pornirea sistemului, se sincronizeaza starile pentru fiecare boala.

Fazele fenologice trebuiesc aplicate pentru ambele boli si actualizate pe parcursul sezonului. Sunt doar cinci stadii de dezvoltare care sunt folosite de extensie, dupa Flackinger:

Buton verde (D);

A inceput caderea petalelor (G);

Diametru fructe - 3 cm (J);

. 3 saptamani pana la recoltare;

. Recoltare.

Literele din paranteze reprezinta stadiul original al fazei fenologice data de autor. Schimbarea fazelor fenologice afecteaza ambele boli si trebuie facuta pentru fiecare statie in parte.

Atentie! Evident ca lista prezentata nu este completa; numai fazele relevante pentru extensie sunt afisate si folosite.

In timpul sezonului trebuie verificate si actualizate periodic fazele fenologice in concordanta cu situatia din camp. De asemenea, trebuie informat sistemul despre toate tratamentele aplicate in camp.

Rapanul la mar

Boala este originala din Europa si a fost pentru prima oara observata in Suedia, de Fries in anul 1819; succesiv a fost apoi inregistrata in 1833 in Germania, in 1834 in SUA, in 1845 in Anglia, in 1862 in Australia.

In prezent boala este raspandita pe intreg globul, fiind practic intalnita in toate regiunile unde sunt livezi de meri si in special zonele caracterizate de umiditati si temperaturi moderate; in multe tari este considerata principala boala a marului.

Ciuperca se multiplica pe doua cai: calea sexuala (teleomorphic) si asexuata (anamorphic). Inmultirea sexuata reprezinta forma saprofita a ciupercii care se dezvolta pe frunzele cazute, ofilite si degradate si nu pe frunzele vii, avand deci un caracter neparazitic. Aceasta forma de existenta si inmultire este specifica pentru perioada toamna - iarna (incepand cu primavara), perioada caracterizata prin caderea frunzelor, urmata peste iarna de degradarea lor si apoi cu inmugurirea pomilor. Forma sexuata saprofila a ciupercii este cunoscuta sub numele de Venturia inaequalis (Cooke) Wint. sau Endostigme inaequalis (Cooke) Syd.

Forma asexuata este sustinuta de o masiva multiplicare pe durata intregului sezon de dezvoltare a marului si a parului, avand exclusiv un caracter parazitic.

Se dezvolta pe diferite organe ale plantei gazda (fori, fructe, frunze, ramuri tinere), organe care pot fi afectate serios. Forma parazitica asexuata a ciupercii este cunoscuta sub numele de Fusicladium dendriticum (Wallr) Fuek si incepe primavara, in proportie de aproximativ 90I sub forma sexuata, respectiv Venturia inaequalis. Restul sursei de peste iarna se datoreaza formei parazitice, care, in proportii reduse, reuseste sa supravietuiasca rigorilor iernii, fie sub forma de miceliu, fie sub forma de conidii localizate in special la imbinarea crengilor.

Manifestari ale atacului si pagubele produse

Ciuperca se poate dezvolta pe diferite componente ale florilor: sepale (de cele mai multe ori), petale, ovare, peduncul floral. Consecinta acestei infectii poate fi caderea florilor.

Pe frunzele in crestere atacate puternic de ciuperca, tesutul se dezvolta inegal, cu malformatii, frunzele cazand adesea inaintea sfarsitului sezonului de crestere.

Caderea prematura a frunzelor determina reducerea nutritiei pomului,

rezultand o reducere a numarului de fructe si a mugurilor roditori pentru anul urmator.

Boala apare, de asemenea, pe frunze sub forma de pete. In cazul soiurilor sensibile si in conditii climatice optime pentru patogen, rapanul poate acoperii intreaga frunza, fara o delimitare a petelor - urmand o defoliere prematura a frunzelor.

Fructul este sensibil la atac de la inceput pana la faza de recoltare;

daca fructele sunt depozitate cu conidii pe ele, sau sunt in contact cu fructele afectate, dezvoltarea ciupercii este posibila si in perioada de depozitare. Majoritatea fructelor infestate, imediat dupa formare ca si pe perioada vegetatiei nu se mai pot dezvolta si cad.

Suprafata puternic patata a fructului nu se mai dezvolta si duce la deformare, ca o consecinta a dezvoltarii inegale dintre partile atacate si cele neatacate. In anii favorabili dezvoltarii ciupercii, recolta poate sa fie afectata in proportie de 30-98I, iar restul este de calitate inferioara si nu poale fi depozitat.

Patogenul se poale dezvolta si pe ramuri: filamentele ciupercii patrund adanc in celulele lastarului. Totusi, atacul asupra ramurilor este un fenomen rar inlalnit si apare, in general, la soiurile sensibile sau in liveziile neingrijite.

Folosirea sistemului in combaterea rapanului la mar

Pagubele produse de rapan pot duce la o reducere drastica a recollei. Ca rezultat, exisla o tendinta generala de folosire intensiva a metodelor chimice de lupta impotriva bolii. Acest lucru inseamna, cateodata, folosirea unor cantitati de fungicid mai mare decat este necesar. O lupla eficienta impotriva bolii poate fi realizata prin integrarea observarii a trei factori: fenologici, rezerva biologica si ecologici.

In cazul Venturia inaequalis obiectivele prognozei sunt:

Cunoaslerea rezervei biologice a ciupercii, existenta rezervei pe frunzele infectate in toamna anului precedent;

Inregistrarea evolutiei ciupercii si a potentialului de infectie sub influenta factorilor climatici, de la formarea peritecilor pana raspandirea lor in mediul inconjuralor.

Defectarea perioadei de infectie cat si intensitatea ei este data de tabelul lui Mills cu corectiile facute de McHardy. Prelucrarea datelor de catre sistem incepe normal cu l ianuarie, dar acest lucru nu este absolut necesar.

Fig.57.Schema logica pentru 'buton verde'

Dupa instalarea algoritmilor la toate statiile din livada de meri, acestia trebuie configurati cat mai aproape de fazele fenologice descrise mai devreme, cu optiunea Suma temperaturilor efective. McHardy si Ciadoury (1982) au calculat o curba a maturarii ascosporilor depinzand de suma temperaturilor efective (fig.57).

Ei au o stabilit ca la o suma a temperalurilor efective in jur de 300⁰C (pornind de la O⁰C), maturarea ascosporilor ajunge aproximativ la jumatate.

Daca se considera ca valoarea de 300 nu este apropiata conditiilor specifice, se poate schimba din fsierul APPLE.INI. Cand aceasla valoare este atinsa, evenimentul referitor la maturarea ascosporilor va fi general.

Urmatorul eveniment asteptat de algoritm este raspandirea ascosporilor. Acesta se produce cand este detectata o ploaie de cel putin 0,2 mm.

Atingand acest stadiu, extensia va emite mesajul Posibila proiectie ascospori in lista de evenimente si asteapta ca ulilizalorul sa introduca o informatie, ex: faza fenologica - buton verde, este activa. Ordinea evenimentelor poate varia, important este ca aceste conditii sa se intruneasca (buton verde si proiectarea ascosporilor).

Extensia introduce fazele, verificand si inregistrand toate conditiile de infectie, folosind tabelul lui Mills. Depinzand de durata umezelii frunzelor si de temperatura, vor fi detectate diferite conditii de infectie: usoara, medie sau puternica; intreruperea duratei umiditatii pe frunze va fi ignorata daca a fost mai putin de 8 ore cand umiditatea relativa a aerului (RH) este sub 90I si 48 de ore cand RH este peste 90I. Pentru o perioda lunga de timp uscat, algoritmul continua si astepta noi conditii de infectie.

Daca durata umiditatii (picaturi) pe frunze este suficienta, un eveniment va raporta conditii de infectie, ex. Conditii de infectie 3 (medie), 49 ore.

Aceasta inseamna ca este a treia conditie de infectie delectata de la inceputul sezonului.

Daca infectia a fost medie sau puternica si nici un tratament nu este activ, atunci sistemul va emite o avertizare; in mod normal, o infectie usoara nu poate determina un atac puternic, deci nici o avertizare nu va fi emisa. Totusi, daca avem o cultura extrem de sensibila sau o presiune mare a bolii in livada, stabilita prin folosirea capcanei de spori si de observarea indeaproape a copacilor, in acest caz se poate considera oportun un tratament.

Daca sistemul genereaza evenimenul Tratament recomandat trebuie sa efectuati un tratament cat mai repede posibil. Sunt multe fungicide care se pot folosi, dar putine dintre ele au un efect curativ dupa mai mult de 72 de ore. Dupa 96 de ore nici un fungicid nu mai poate ajuta.

Dupa fiecare conditie de infectie, programul calculeaza perioada de incubatie. Incubatia nu are influenta directa asupra extensiei, ea fiind data ca o informatie aditionala. Daca fungicidul folosit este de tip sistemic, incubatia se va termina, in caz contrar va continua sa calculeze pana va ajunge la sfarsit, conform tabelei lui Jones. Selectand evenimentul care se refera la incubatie si apasand pe butonul cu detalii despre tratamente: va apare o ferestra in care este specificat stadiul actual al incubatiei.

Atat timp cat incubatia este activa, vom avea afisat indicele Mills - Jones zilnic: acesta spune de cate zile mai are nevoie incubatia pentru a ajunge la sfarsit, daca conditiile de temperatura raman neschimbate. Informatiile pot fi folosite pentru determinarea urmatoarei perioade critice care ar putea sa vina (o noua generatie de spori masiva).

Mesajele generate de extensia rapan la mar

Iata cateva dintre mesajele posibile generate de extensie:

Rapan mar - maturizare ascospori in curs

Acest mesaj este asociat cu atingerea sumei temperaturilor efective prestabilite (sau cel pus automat de program - 300).

Rapan mar - posibila proiectie ascospori

Daca maturizarea ascosporilor a fost detectata, primele precipitatii inregistrate vor genera acest mesaj.

Rapan mar - conditii de infectie n, (tip), m ore

Acest mesaj denota ca au fost detectate conditiile de infectie, confirmate de tabelele lui Mills; n este numarul curent al infectiei, tipul poate fi: usoara, medie sau puternica si m este numarul efectiv de ore in care a fost delectata umiditatea pe frunze, fara a lua in considerare intreruperile.

Rapan mar - incubatie

Dupa detectarea unei infectii valide, se estimeaza ca a inceput incubatia; evolutia ei poate fi verificata prin selectarea mesajului in lista de evenimente si apoi apasarea pe butonul cu informatii despre mesaj.

Rapan mar - indicele Mills Jones = n zile

Indicele ne spune de cate zile (?) mai are nevoie incubatia sa ajunga la sfarsit, daca conditiile de temperatura raman neschimbate.

Rapan mar - tratament recomandat

Acest mesaj denota clar necesitatea efectuarii unui tratament; acest mesaj va fi activ atat timp cat nici un tratament nu va fi corect introdus in baza de date.

Tratamentul trebuie aplicat cat mai repede posibil.

Rapan mar - tratat cu produsul X

Arata cat timp un tratament a fost efectiv, depinzand de informatiile despre substantele chimice introduse in baza de date si de totalul precipitatiilor acumulate.

Rapan mar - incubatii distruse de tratament

Acest mesaj va informeaza ca ciuperca dezvoltata a fost distrusa de substanta chimica folosita.

Rapan mar - date insuficente la ora 6 AM

Date insuficiente au fost colectate pentru ziua respectiva si extensia nu poate calcula rezultate relevante.

Rapan mar - tratament anulat de ploaie

Acest mesaj informeaza despre faptul ca tratamentul a fost spalat de ploaie; acest mesaj apare doar in cazul folosirii substantelor de contact.

Rapan mar - soi schimbat

Eveniment introdus de utilizator, insemnand ca soiul de cultura a fost schimbat in Mar- optiuni.

Rapan mar - stare schimbata manual

Eveniment introdus de utilizator, insemnand ca starea bolii a fost schimbata in Mar - stari.

Rapan mar - tratament sters de utilizator

Acest mesaj dovedeste ca un tratament activ a fost sters de ulilizalor.

Mai pot apare si alte mesaje ca rezultat al modificarilor facute de utilizator, cum ar fi optiuni schimbate, faza fenologica schimbata, acestea avand o explicatie clara.

Fainarea la mar

Boala a fost observata pentru prima oara in 1877 in SUA (Iowa) de Bassey. Statele Unite ale Amerieii este zona eea mai afectata de aeeasta boala din zona Pacificului de nord-vest, o zona in care au fost inregistrate multe pagube la fructe (Hiekey si Yoder, 1991). Fainarea este o boala care isi manifesta prezenta in toate zonele de pe glob, acolo unde sunt livezi de meri; bineanteles ca intensitatea atacului este diferita de la o zona geografica la alta, depinzand de conditiile specifice fiecarei zone si de an (Lazar, 1982; Butt, 1988; Hickey and Yoder, 1991).

Avand in vedere raspandirea extinsa a ciupercii, fitopatologii au fost de acord cu urmatoarele cauze: ivirea in livezi de tip intensiv, care de obicei includ o recolta bogata, fertilizare si irigatii, folosirea soiurilor cu o bogata productivitate si calitate dar sensibile la atacul patogenului si folosirea unor substante chimice care nu sunt specifice pentru aceasta ciuperca.

Manifestari ale atacului si pagubele produse

Boala este specifica marului dar si parul poate fi atacat, este adevarat insa ca mai rar (Vukovits, 1976; 1990; Hickey and Yoder, 1991).

Diferite organe pot fi atacate la ambele specii: mugurii, inflorescenta, frunzele si ramurile tinere; de asemenea si fructul este atacat, dar fenomenul este putin intalnit si apare doar in conditii foarte favorabile pentru ciuperca. Ciuperca Podosphera leucotricha este un ectoparazit si se dezvolta in celulele epidermei. Filamentele germinate patrund in interiorul celulei, se extind si prin haustori absorb sucul celular (Vonica 1975).

Prezenta si dezvoltarea miceliului ciupercii in muguri, duce la o inmugurire timpurie; in consecinta, se produce o sesibilitate la inghet, un anumit procentaj din muguri nu se mai dezvolta, se usuca si cad. In anumite conditii este infectat mugurele inflorit si chiar daca acesta nu moare si se dezvolta mai departe, nu este exclusa posibilitatea dezvoltarii in continuare a ciupercii.

Inflorescenta atacata de fainare, se manifesta printr-o deformare a sepalelor, ramane stramba si mica, devine carnoasa, cu tendinta de a deveni verde; inflorescenta, in faza finala, devine cafenie, ramane sterila, se usuca si cade.

Frunzele atacate sunt mici, strambe, rigide si indoite catre partea superioara, ceea ce le face sa semene cu o barca. Pe frunzele dezvoltate, apar pe partea inferioara, ca o consecinta a infectiei secundare, mici pete albicioase, care se extind in timp ocupand suprafete mai mari de pe frunza, aceastea devenind maronii sau rosiatice. Aceste frunze devin rigide si pot fi zdrentuite din cauza vantului; in final, ele se usuca si cad de pe ramuri.

Dezvoltarea ciupercii pe lastare isi are sursa fie direct in prezenta miceliului peste iarna, pe aceste organe, fie in urma infectiei secundare. Pe lastare, miceliul se prezinta sub forma de pudra de culoare alb-cenusie. Pe lastarii afectati puternic de atac, apar unele frunze de marime mai mare decat cele obisnuite; acestea au o forma alungita si sunt contorsionate.

Prezenta fainarii pe fruct este mai putin intalnita. Pentru fructele dezvoltate, atacul este pus in evidenta de arsura produsa de ciuperca, pe epiderma, sub forma unei retele de linii neregulate, seroase si de culoare maronie. Cateodata, in urma infectiei secundare, structura caracteristica a fainarii apare, respectiv sub forma albicioasa si adesea fructele atacate cad inainte de maturizare. Se admite totusi ca fructele sunt mai putin afectate direct de fainare, dar din cauza atacului asupra mugurilor, inflorescentei, frunzelor, lastarilor, recolta de mere va fi mult diminuata.

Folosirea sistemului in combaterea fainarii la mar

Fainarea la mar, implementata in sistemul Agro Expert, este o variatie a modelului Kast, dezvoltat pentru fainarea vitei de vie, in a caror dezvoltare au fost observate multe similitudini. Pornirea modelului este bazata mai mult pe faza fenologica buton verde decat pe estimarile parametrilor climatici inregistrati peste iarna. Totusi, trebuie sa luati in considerare temperaturile de -24⁰C inregistrate peste iarna, acestea ducand la distrugerea partiala a rezistentei miceliului si la reducerea rezervei pentru primavara urmatoare la aproximativ 50I; deci:

La temperaturi de -24⁰C o parte din mugurii infectati mor:

La temperaturi de -28⁰C toti mugurii infectati mor si in acelasi timp rezistenta miceliului se diminueaza aproape complet.

Dupa intrarea in faza activa, extensia calculeaza in fiecare zi indicele de presiune pe care il foloseste pentru interpolarea dinamica a celui mai potrivit interval intre tratamente. Va fi afisat in fiecare zi o valoare a indicelui, in lista de evenimente, aratand presiunea actuala estimata a bolii. Indexul poate fi de asemenea afisat in graficul de date primare.

Inainte de a porni extensia, trebuie configurata sensibilitatea culturii apasand pe butonul de configurare al algoritmilor: se selecteaza: Mar - optiuni si apoi Fainare Mar.

Sunt mai multe praguri care atinse genereaza alarme, in functie de sensibilita organelor si a fazei fenologice (aceste praguri pot fi modificate de utilizator).

Mesajele generate de extensia fainare la mar

Urmatoarele mesaje pot fi afisate in lista de evenimente;

Fainare mar- tratament recomandat

Un tratament trebuie sa fie efectuat ca rezultat al indicelui de presiune si al perioadei de acoperire a tratamentului precedent; mesajul va fi activ atat timp cat in baza de date nu va fi inserat corect un tratament.

Fainare mar- tratat cu produsul X

Reprezinta inregistrarea unui tratement; ofera informatii despre durata de acoperire si daca este inca activ.

Fainare mar- presiunea bolii nn

Afiseaza zilnic valoarea indicelui de presiune a bolii.

Fainare mar- date insuficiente la 6AM

Date insuficiente au fost colectate pentru ziua respectiva si extensia nu poate calcula rezultate relevante.

Fainare mar- tratament anulat de ploaie

Acest mesaj informeaza despre faptul ca tratamentul a fost spalat de ploaie; acest mesaj apare doar in cazul folosirii substantelor de contact.

Fainare mar- stare schimbata manual

Eveniment introdus de utilizator, insemnand ca starea boli a fost schimbata in Mar - stari.

Fainare mar- tratament sters de utilizator

Acest mesaj dovedeste ca un tratament activ a fost sters de utilizator.

Fainare mar- soi schimbat

Eveniment introdus de utilizalor, insemnand ca soiul de cultura a fost schimbat in Mar - optiuni.

Mai pot aparea si alte mesaje ca rezultat al modificarilor facute de utilizator, cum ar fi optiuni schimbate, faza fenologica schimbata, acestea avand o explicatie clara.

Atentie! Sunt mult mai multe mesaje pe care extensia le recunoaste, datorita compatibilitatii cu vechile versiuni ale programului: mesajele au fost pastrate pentru a putea vizualiza baze de date care au fost inregistrate cu versiuni anterioare ale programului.

Extensia mar in modul depanare

addVANTAGE in modulul depanare, ofera posibilitatea de simulari cu datele primare in extensia mar in fereastra de dialog care se deschide cand se apasa pe butonul configurare algoritmi, apar urmatoarele optiuni in plus:

Mar - sterge evenimentele: aceasta optiune permite sa stergeti toate evenimentele din baza de date pentru o anumita statie de masura, evenimente generate anterior;

Mar - punct oprire: permite sa configurati un punct (eveniment, alarma sau data/ora) la care reprocesarea datelor sa se opreasca.

De asemenea, in acest mod, in fereastra de dialog referitoare la configurarea extensiilor, la alegera optiunii Mar - se afiseaza data curenta si apare butonul Continua, care permite reluarea analizelor datelor din locul unde s-a oprit.

3.2.Extensia sfecla

Extensie sfecla cuprinde boala cercosporioza sfeclei de zahar - produsa de agentul patogen Cercospora beticola Sacc.

Cercosporioza sfeclei de zahar

Cercosporioza la sfecla de zahar (Cercospora beticola) isi are originea in zonele din Europa Centrala si Mediteraneana, preferand conditiile de caldura si umiditate. S-a raspandit in Franta in 1887, iar acum este intalnita pe tot globul acolo unde se cultiva sfecla de zahar.

Cercospora beticola ataca exclusiv Beta; unele soiuri de Beta vulgaris sunt mai susceptibile decat altele. Caracteristica agentului patogen sunt conidiile pluriseptate, hialine, generale de conidiolbrii bruni-negriciosi.

Infectia primara apare sub forma unor puncte rosiatice ce apar initial pe frunzele marginale si care mai tarziu evolueaza sub forma unor pete circulare, adancite in tesut si inconjurate de un halou brun-rosialic. In conditii de umiditate atmosferica favorabile, petele se acopera cu o crusta cenusie de conidii, produse de conidioforii negriciosi. Frunzele atacate se deshidrateaza, avand ca urmare scaderi importante ale procentului de zahar. Atacul se manifesta si in culturile semincere, plantele fiind atacate de la frunzele bazale pana la bactee si seminte, in cazul acestor culturi, germinatia semintelor este partial afectata si exista riscul transmiterii agentului patogen prin seminte.

Manifestarea atacului si pagubele produse

Conidiile se dezvolta rapid (in decurs de 24 de ore) in petele de pe frunze. De regula, conidiile sunt proiectate de picaturile de ploaie pe o arie relativ redusa.

Germinatia conidiilor are loc la temperaturi cuprinse intre 14 - 35⁰C si la umiditatea relativa a aerului de peste 90I. In timpul perioadei de infectie, ce poate dura de la 48 de ore (la temperaturi optime de 27⁰C) pana la 3 - 5 zile, in functie de umiditatea relativa a aerului, hifele miceliene penetreaza stomatele si patrund in cavitatea substomatica. Aceasta perioada, in care agentul patogen este supus actiunii fungicidului, se finalizeaza cu localizarea agentului patogen la nivelul tesutului parenchimatic, unde se va dezvolta timp de 12-21 de zile (perioada de incubatie), dupa care apare din nou sub forma primei infectii secundare (fig.58).

Fig.58.Schema logica 'inceput vegetatie si prag atins'

Inoculul este conservat si raspandit de catre:

Pseudo-stroma formata pe seminte, unde rezista pana la 20 - 23 de luni;

Raspandit de pe culturile semincere din apropiere, aceasta fiind una din cele mai frecvente cai de transmitere a patogenului de la un an la altul;

Sclerotii din sol, care la fel ca si semintele se pot conserva si pot transmite agentul patogen chiar peste doi ani.

Atacul produs de Cercospora determina importante pierderi de productie, in Franta, de exemplu, loturile demonstrative au aratat pierderi de productie de pana la 44I din greutatea radacinii si de 2-3I din substanta uscata. In unele tari, ca de exemplu in Italia, poate genera pierderea totala a productiei.

Numarul total al tratamentelor aplicate culturii poate fi mentinut la un nivel scazut prin folosirea avertizarii din sistem, care inregistreaza permanent temperatura si umiditatea atmosferica, acestia fiind factorii determinanti in eruptia bolii. Sistemul monitorizeaza aceste conditii si emite avertizari in urmatoarele circumstante:

. Temperatura minima zilnica nu scade sub 10⁰C;

. Cel putin 10 ore/zi umiditatea relativa a aerului depaseste 95I;

. Conditiile atmosferice amintite persista cel putin trei zile consecutiv.

Senzorii trebuiesc plasati cat mai aproape, in vegetatie. Datele vor fi prelucrate dupa modelul implementat, cuplate cu informatiile furnizate de utilizator. Specificarea momentului cand pragul economic de daunare (exprimat prin numarul de pete/frunza) a fost atins este extrem de important, pentru activitatea modelului,

Procesarea datelor trebuie sa inceapa in luna iunie.

Atentie! Bratul senzorului trebuie plasat la nivelul culturii, cat mai aproape de plantele de sfecla.

Instalarea si modul de operare

Primul pas pentru instalarea extensiei trebuie facut in addVANTAGE Manager: se verifica daca extensia sfecla este instalata in sistem. Dupa efectuarea acestui pas, porniti addVANTAGE si prin folosirea butonului de configurare a extensiilor sau din bara de meniuri, alegeti Optiuni - Extensii. si se activeaza toate statiile care vor fi destinate culturii de sfecla.

Se configureaza apoi optiunile initiale; aceasta operatie trebuie efectuata pentru fiecare statie de masura. Urmatoarele operatii trebuiesc efectuate:

. Configurarea fazei fenologice initiale: este o singura optiune si anume, pentru activarea extensiei trebuie selectat Pragul de daunare atins; extensia va ramane in stare 'dorminda' pana la activare acestei fazei fenologice;

. Daca inceputul sezonului nu coincide cu momentul de pornire al sistemului, sincronizati faza din sistem cu evolutia fazei estimate din teren; in conditii normale de folosire, dupa initializare, extensia va parcurge succesiv toate fazele fenologice (in conditiile in care extensia este activata o data cu infiintarea culturii in camp).

Extensia sfecla depinde in mare masura de momentul cand se realizeaza faza fenologica: Pragul de daunare atins. Mischke (1960) defineste din experienta acest prag de daunare (definitie acceptata in literatura de specialitate) ca fiind momentul cand se gasesc cca. 10 pete foliare pe 5I din plante. El recomanda mentinerea si observarea in acest scop a unei suprafete mici, netratate, ca lot de control. Cand pe aceasta suprafata se observa atingerea pragului de daunare, extensia trebuie informata prin activarea fazei fenologice Pragul de daunare atins.

Strict vorbind, aceasta nu este o faza fenologica, ci un stadiu in interactiunea dintre planta si patogen.

Se verifica lista statiilor zilnic, in special cele care au patratul rosu activat, pentru a vizualiza alarmele. Dupa ce ati luat cunostinta de acestea, apasati cu mouse-ul de doua ori pe evenimentul respectiv. Daca evenimentul este inca activ, culoarea se va transforma din rosu aprins in rosu inchis, iar daca nu mai este activ se va colora in albastru.

Daca nu se poate localiza evenimentul, iar patratul rosu este activ in continuare in dreptul statiei de masura din lista de statii, apasati pe butonul Configuratii, iar in fereastra deschisa apasati pe butonul Tot. Evenimentul in cauza poate sa fi aparut cu cateva zile in urma, deci trebuie sa verificati lista de evenimente pe perioada respectiva.

Daca in lista de evenimente apare mesajul referitor la recomandarea tratamentului, acesta trebuie introdus in sistem, sau se alege optiunea Ignora avertizarea din fereastra referitoare la tratamente; daca aceste operatii nu sunt executate, extensia se va opri.

Mesajele generate de extensia sfecla

Urmatoarele mesaje pot fi generate de extensie:

Cercosporioza sfeclei de zahar - conditii de infectie

Acest eveniment este emis la realizarea conditiilor optime pentru declansarea infectiilor. De asemenea, aceasta avertizare nu presupune in mod obligatoriu declansarea infectiilor chiar in situatiile in care conditiile permit declansarea acestor infectii (de exemplu, in situatia in care exista un tratament inca activ, nu se va recomanda efectuarea unui nou tratament, chiar in conditii favorabile de infectie).

Cercosporioza sfeclei de zahar - tratament recomandat

Se recomanda, cand se inregistreaza acest eveniment, aplicarea tratamentelor cat mai repede posibil. Totusi, decizia se poate baza si pe rezultatele din observatiile efectuate in lotul de control (nr. de pete pe frunze, etc).

Cercosporioza sfeclei de zahar - stare schimbata manual

Acest mesaj indica o schimbare operata de utilizator.

Cercosporioza sfeclei de zahar - tratament anulat de ploaie

Avertizarea este emisa dupa inregistrarea unei cantitati de ploaie care depaseste limita de spalare a fungicidului utilizat pentru tratament; numai fungicidele de contact pot fi subiectul acestei avertizari. In cazul acestui mesaj, poate deveni posibila necesitatea repetarii tratamentului, in functie de situatia concreta existenta in teren. Programul va emite avertizari pentru un nou tratament in momentul in care va detecta noi conditii de infectie.

Cercosporioza sfeclei de zahar - tratament anulat de utilizator

Acest mesaj este inregistrat in baza de date atunci cand un tratament este sters (anulat) de utilizator.

Cercosporioza sfeclei de zahar - date insuficente la ora 6 AM

Acest mesaj va fi inregistrat atunci cand datele colectate sunt insuficiente pentru ca modelul sa poata aprecia corect situatia existenta. Absenta datelor trebuie sa se inregistreze pe mai mult de o jumatate de zi, pentru ca acest mesaj sa fie emis.

Extensia sfecla in modul depanare

Se porneste addVANTAGE in modul depanare, acesta oferind posibilitatea sa se efectueze simulari cu datele primare in extensia sfecla.

In fereastra de dialog care se deschide cand la apasarea butonului configurare algoritmi, apar urmatoarele optiuni in plus:

. Sfecla de zahar - sterge evenimentele: aceasta optiune permite sa se sterga toate evenimentele din baza de date pentru o anumita statie de

masura, evenimente generate anterior;

. Sfecla de zahar - punct oprire: permite configurarea unui punct (eveniment, alarma sau data/ora) la care reprocesarea datelor sa se opreasca.

De asemenea, in acest mod, in fereastra de dialog referitoare la configurarea extensiilor, la alegera optiunii Sfecla de zahar - afiseaza data curenta in fereastra de dialog apare butonul Continua, care va permite sa reluati analiza datelor din locul unde s-a oprit.

3.3.Extensia hamei

Varianta curenta a extensiei pentru hamei suporta doar mana hameiului (Pseudoperonospora humuli).

Mana hameiului

Mana hameiului este o boala infectioasa, provocata de ciuperca Pseudoperonospora humuli (Miy et Tak.) Wilson, ca agent patogen.

Boala este in prezent raspandita in toate tarile, acolo unde sunt culturi de hamei.

Ciuperca a fost pentru prima data observata in 1905 in Japonia de catre Miyabe si Takahori; mai tarziu a fost inregistrata in USA (Davis,1908). In Europa prezenta patogenului a fost notificata in anul 1920, in Anglia.

Manifestarea atacului si pagubele produse

Primele simptome ale atacului sunt inregistrate in primavara, chiar de la inceputul pornirii in vegetatie a plantelor de hamei. Din coardele infectate in toamna, in primavara vor evolua muguri infectati. Urmatoarele aspecte sunt caracteristice:

. Aparitia unor muguri in forma de 'spic de cereale';

. Scurtarea internodiilor de pe coarde;

. Decolorarea mugurilor spre o nuanta cenusiu-verzuie;

. Limitarea cresterii foliajului, insotita de rasucirea frunzelor si cresterea in manunchiuri situate pe varfurile coardelor, de unde si denumirea de 'spic'.

Urmatoarele simptome apar ca o consecinta a agravarii bolii, ca rezultat al sucesiunii sau chiar a suprapunerii infectiilor si se prezinta astfel:

. Limitarea cresterii coardelor infectate;

. Brunificarea lastarilor atacati si chiar eventuala lor moarte;

. Aparitia inflorescentelor cu frecventa si dezvoltare redusa pe lastarii afectati; aceste inflorescente avand bractee brunificate care in final se usuca si cad;

. Reducerea numarului, pana la absenta totala a conurilor pe coardele afectate, conuri care totusi apar, se brunifica dupa care se usuca si cad;

. Conurile atacate, chiar in conditiile in care se mentin pe coarde, pierd in greutate, au un continut redus de acid alia, substanta ce confera gustul amar al berii, afectand inplicit si conservabilitatea berii;

. Ingrosarea butucului, stanjenirea ramificarii si scurtarea ramificatiilor.

Infectiile pe frunze, care pe intrega perioada de vegetatie a hameiului constituie rezerva biologica a agentului patogen, au urmatoarele caracteristici:

Aparitia in zona nervurilor a unor pete neregulate, unghiulare;

Pe partea dorsala a frunzelor atacate de Pseudoperonospora humuli apare un puf violaceu, iar pe ventrala petele prezinta o nuanta de decolorare verde-galbuie;

Distrugerea tesuturilor in zonele afectate si ca urmare a brunificarii frunzelor pe ambele fete, in aceste zone frunzele devin casante si in final se usuca.

Datele de specialitate (Smith si colab. ) mentioneaza ca numai in Germania, pierderile provocate de mana hameiului se ridicau la peste 30 milioane de DM in anul 1926. in SUA, datorita pierderilor masive provocate de mana hameiului, s-a optat pentru schimbarea strategiei de cultura a hameiului, prin schimbarea regiunilor de cultura, de la regiuni cu ploi frecvente si masive, spre est, in regiuni cu un climat mai arid, ca de ex. Washington si Idaho.

Folosirea sistemului pentru combaterea manei la hamei

Implementarea curenta a modelului se bazeaza pe analiza prin regresii multiple a unei ecuatii deduse experimental si care a fost publicata de catre Royle si Kremheller (1975, 1979). Pe de alta parte, folosirea capcanelor de spori, prin captari pe lame, acolo unde este posibil, poate contribui la cresterea gradului de precizie a avertizarilor.

Modelul ia in considerare durata de umectare a frunzelor datorita ploilor precum si temperaturile din timpul zilei. Roua nu este luata in considerare de catre model. Dupa Royle and Kremheller (1981), roua poate fi ignorata de catre model din urmatoarele motive:

Roua se formeaza pe intuneric cand zoosporii nu pot patrunde prin stomate;

Inoculul dispersat de picaturile de ploaie se usuca odata cu aparitia zilei;

Longevitatea inoculului depozitat pe frunzele useate este redus pe intervalul dintre punerea in libertate si umectarea prin roua, in special in perioadele secetoase, perioade ce sunt frecvent asociate cu formarea de roua din timpul noptii.

Modelul va incepe calcularea unui indice de infectie zilnic, din momentul in care faza fenologica 'inceput vegetatie' a fost activata si va lua in considerare durata de umectare a frunzelor, generata de ploi. Indicele va fi inregistrat zilnic si va apare in lista de evenimente, in momentul in care pragul configurat initial in model este atins si daca in ultimele 24 de ore temperatura medie a fost peste 8⁰C, dar nu a depasit 29⁰C, modelul va emite prima avertizare pentru un tratament.

Pragul poate fi modificat prin schimbarea valorii in fisierul HOPS.INI, valoarea initiala fiind de 0.2. Indicele de infectie poate avea valori intre -0.2 si l.0, unde l reprezinta un potential de infectie foarte ridicat. In toate cazurile, cand se inregistreaza o avertizare, se recomanda aplicarea unui tratament cat de curand posibil. Cand necesitatea tratamentului este evidenta, folosirea capcanelor cu spori, asa cum s-a mentionat mai devreme, poate fi deosebit de utila prin posibilitatea unei evaluari a rezervei de spori in atmosfera.

Indicele de infectie poate fi afisat si sub forma grafica, in graficul de date primare, pe o perioada de timp limitata sau pe intreg sezonul. Valorile negative nu sunt afisate pe grafic initial, ele pot fi insa afisate prin schimbarea optiunilor de fisare a graficului

Atentie!

Combo senzorul trebuie sa fie amplasat la inaltimea standard de 2m, plasat in interiorul plantatiei. O atentie speciala se va acorda pluviometrului care nu trebuie acoperit de frunze; o solutie ar fi montarea a inca unei tevi de aluminiu de l,5m atunci cand instalati statia de masura.

Configurarea si modul de operare

La inceputul sezonului de vegetetie toate optiunile si parametrii trebuie verificati, iar in timpul sezonului tratamentele executate in camp (inclusiv cele care nu sunt cerute de sistem), trebuie introduse in baza de date.

Primul pas pentru configurare trebuie efectuat in addVANTAGE Manager; verificati daca extensia pentru hamei este prezenta si activa. Dupa executarea acestui pas se va porni programul addVANTAGE si se va asocia extensia statiilor care o vor folosi.

Se configureaza apoi optiunile initiale; aceasta operatie trebuie executata pentru fiecare statie de masura in parte. Urmatorii pasi trebuiesc executati;

Configurarea fazei fenologice initiale: avand doar optiunea sa activati modelul prin activarea fazei fenologice inceput vegetatie; pana atunci modelul va ramane in asteptare;

Sincronizarea modelului, daca inceputul sezonului nu coincide cu pornirea sistemului, cu evolutia starii estimate din camp; modelul va avansa, in conditii de exploatare normala, in mod automat (daca sistemul a fost pornit o data cu inceputul vegetatiei).

Atentie! Nu se schimba starea modelului daca nu este necesar! Modelul va lua in considerare orice modificare; modificarile se efectueaza cel mult o data, la inceputul vegetatiei.

Pe perioada vegetatiei se verifica programul zilnic; daca este emisa o recomandare pentru tratament, se evalueaza necesitatea aplicarii lui. Decizia poale fi mult usurata prin folosirea capcanelor pentru spori instalate in plantatie. Nu se neglijeaza nici o avertizare emisa, deoarece intr-o asemenea situatie modelul se va opri si nu va mai emite nici o avertizare (in cazul unei avertizari pentru tratament trebuie introdus tratamentul efectuat in baza de date sau alegerea optiunii Ignora avertizarea)

Mesajele generate de extensia hamei

Urmatoarele mesaje pot fi generate de extensie:

Mana hamei - tratament recomandat

Un tratament trebuie executat daca pragul indicelui initial a fost depasit si in ultimele 24 de ore temperatura medie a fost peste 8⁰C, dar nu a fost inregistrata o nici o maxima peste 29⁰C; va fi activa atat timp cat nici un tratament nu va fi aplicat.

Mana hamei - tratat cu produsul X

Indica inregistrarea tratamentului in baza de date si durata lui (perioada activa) - depinzand de informatiile despre substantele chimice introduse in baza de date si de totalul precipitatiilor acumulate.

Mana hamei - tratament anulat de ploaie

Acest mesaj informeaza despre faptul ca tratamentul a fost spalat de ploaie; acest mesaj apare doar in cazul folosirii substantelor de contact.

Mana hamei - indice

Valoarea zilnica a indicelui; poate fi afisat de asemenea in graficul de date primare.

Mana hamei - date insuficiente la ora 6 AM

Date insuficiente au fost colectate pentru ziua respectiva si extensia nu poate calcula rezultate relevante.

Mana hamei - stare schimbata manual

Eveniment introdus de utilizator, insemnand ca starea bolii a fost schimbata in Hamei - stari.

Mana hamei - tratament sters de utilizator

Acest mesaj dovedeste ca un tratament activ a fost sters de utilizator.

Mai pot apare si alte mesaje ca rezultat al modificarilor facute de utilizator, cum ar fi optiuni schimbate, faza fenologica schimbata, acestea avand o explicatie clara.

Atentie! Sunt mult mai multe mesaje pe care extensia le recunoaste, datorita compatibiltatii cu vechile versiuni ale programului: mesajele au fost pastrate pentru a putea vizualiza baze de date care au fost inregistrate cu versiuni anterioare ale programului.

Extensia hamei in modul depanare

Cand este pornit in modul depanare, programul addVANTAGE ofera posibilitatea de a efectua simulari cu datele primare in extensia hamei in fereastra de dialog care se deschide cand ae apasa butonul configurare algoritmi, apar urmatoarele optiuni in plus:

Hamei - sterge evenimentele: aceata optiune va permite sa stergeti toate evenimentele din baza de date pentru o anumita statie de masura, evenimente generate anterior;

Hamei - punct oprire: va permite sa configurati un punct (eveniment, alarma sau datazora) la care reprocesarea datelor sa se opreasca.

De asemenea, in acest mod, in fereastra de dialog referitoare la configurarea extensiilor, la alegerea optiunii Hamei - se afiseaza data curenta si apare butonul Continua, care permite reluarea de reprocesare a datelor din locul unde s-a oprit.

3.4.Extensia cartof

Extensia pentru cartof prezinta algoritmul mana cartofului -Phytophtora infestans. Rezultatele algoritmului sunt puternic influentate de datele introduse de utilizator. La inceputul perioadei de vegetatie, toate optiunile si parametrii trebuie verificati, iar in timpul vegetatiei tratamentele aplicate pe teren, chiar si cele care nu au tost recomandate de sistem trebuie introduse in baza de date.

Dupa instalarea algoritmului pentru cartof, la toate statiile de masura destinate acestei culturi, trebuiesc configurati toti parametrii pentru declansarea programului. In functie de data de pornire a programului, trebuie verificate si confirmate fazele fenologice precum si evolutia agentului patogen (pentru fiecare statie in parte).

In cazul cand inceputul sezonului coincide cu pornirea sistemului, sincronizarea datelor din program cu cele din camp este mult mai simpla.

Atentie! Combo senzorul trebuie sa fie plasat in plantatia de cartof la inaltimea standard de 2 m.

Instalarea si modul de operare

Primul pas pentru configurare trebuie efectuat in addVANTAGE Manager; se va verifica daca extensia pentru cartof este instalata si atasata pentru statiile de masura respective. Dupa efectuarea acestui pas, se porneste programul addVANTAGE si se ataseaza extensia tuturor statiilor care sunt instalate in plantatia de cartof.

Urmatorul pas este introducerea parametriilor initiali pentru fiecare statie de masura care va rula extensia pentru cartof. Continuati cu urmatorii pasi:

. Configurati optiunile;

. Cofigurati faza fenologica initiala ;

. Sincronizati starea bolii cu situatia concreta din camp, daca instalarea sistemului nu coincide cu inceputul sezonului.

In faza incipienta de atac, tuberculii afectati sunt aparent identici cu cei sanatosi Mai tarziu, pe masura evolutiei bolii, suprafata afectata a tuberculilor se brunifica sau prezinta pete brun-cenusii de diferite dimensiuni, cu o usoara depresie in zona petelor.

Infectia tuberculilor se produce - de regula - in camp, insa contaminarea tuberculilor sanatosi se poate produce si in timpul depozitarii. Depozitarea la temperaturi de peste 4⁰C si o umiditate de peste 70I favorizeaza atat evolutia manei cat si instalarea diferitelor bacterioze pe tuberculii afectati.

Folosirea sistemului in combaterea manei la cartof

Urmeaza cateva informatii cu caracter general privind evolutia manei la cartof:

Agentul patogen se poate dezvolta in limite mari de temperatura, cuprinse intre 6 - 30^oC;

Ciuperca, necesita o umiditate relativa a aerului ridicata si umiditate pe frunze, pentru a declansa infectia;

Perioada de incubatie este relativ scurta, datorita careia infectia poate avea un caracter de epidemie intr-un timp foarte scurt;

Modul de propagare cel mai des intalnit al patogenului de la un an la altul este prin tuberculii infectati. In acest sens, tuberculii infectati trebuie eliminati, pe cat posibil, inainte de insamantare.

Programul actual cuprinde implementarea a doua modele:

primul bazat pe modelul de prognoza negativa Ullrich-Schrodter, cu extensiile aduse de Hansen,

iar al doilea model cel a lui Winstel.

Ambele modele prezinta unele avantaje, utilizatorul avand posibilitatea sa-l aleaga pe cel care da cele mai bune rezultate; avand posibilitatea, in plus, de folosire a ambelor modele in paralel, atasand o statie virtuala la statia de masura existenta si configurandu-le in functie de fiecare model in parte.

Inainte de pornirea modelului, trebuie configurate urmatoarele optiuni:

Se selecteaza o statie de masura din lista de statii, apoi, din bara de meniuri, se alege Unelte - Configurare; din fereastra care s-a deschis se selecteaza Cartof - optiuni; urmand selectarea modelulului si sensibilitatea soiului din cultura.

Atentie! Sensibilitatea soiului este folosita doar de modelul Ullrich-Schrodter.

Modelul Ullrich-Schrodter

Modelul Ullrich-Schrodter este relativ bine cunoscut si descris in literatura de specialitate, multi autori relatand rezultate bune in folosirea acestei metode de anticipare a primei aparitii a bolii (Winstel 1992, Schiessendoppler 1992, Faber 1993, Lucke 1993). O extensie a modelului original (cunoscut sub denumirea modelul prognozei negative) a fost propusa de catre Hansen, care a testat combinatia dintre modelul Ullrich-Schrodter, pentru determinarea primei eruptii a atacului, si modelul Fry et al. (1983) pentru restul perioadei de vegetatie. De fapt, modelul Fry se bazeaza pe calculul zilnic al indicelor folosind acelasi tabel de la modelul Ullrich-Schrodter (1957) pentru a calcula evolutia presiunii de infectie pe termen scurt si lung. (fig.59).

Modelul porneste dupa activarea fazei fenologice inceput vegetatie, cand incepe calcularea indicelui zilnic folosind tabela lui Ullrich-Schrodter. Prin folosirea acestui indice, modelul poate calcula perioada in care nu se va produce nici o infectie (de unde si denumirea modelului de prognoza negativa).

			Fig.59.Exemplu de afi}aj: sus presiunea bolii, jos:lista de evenimente

Dupa activarea modelului, evenimentul Mana cartof - indicele Ullrich-Schrodter x, unde x este valoarea generata zilnic in lista de evenimente. Indicele este rezultatul unei ecuatii elaborate pe baza umiditatii relative si a temperaturii.

Valoarea va fi insumata pana la inceputul vegetatiei. Ullrich si Schrodter declara ca importante pierderi pot aparea inainte ca indicele sa ajunga la valoarea de 160. Modelul a fost folosit cu succes in multe locuri; totusi utilizatorul il poate adapta situatiei locale. Valoarea pusa de program este de 160, dar poate fi schimbata in fisierul POTATO.INI.

Dupa ce valoarea critica este atinsa, o avertizare va fi emisa in prima zi cand apare o crestere a indicelui cu cel putin 8 unitati/zi (fig.60.).

Fig.60. Schema logica 'inceput vegetatie - eveniment'

Daca un tratament este aplicat, indicele va porni din nou de la 0; de acum sistemul va genera avertizari bazandu-se pe Metoda lui Fry et al. Aeelasi indice, folosind tabela lui Ullrich-Schrodter, va fi evalulat zilnic.

Indicele va fi comparat cu limita valorii din program, depinzand si de sensibilitatea soiului; daca limitele sunt depasite si valoarea indicelui este de cel putin 8, o noua avertizare va fi generata. Daca un tratament este aplicat, indicele va porni din nou de la O si ciclul va fi repornit. Limitele pot fi schimbate in fisierul POTATO.INI.

Indicele Ullrich-Schrodter poate fi afisat si imprimat in graficul de date primare, pentru a observa evolutia lui pe anumite perioade sau pe intreg sezonul.

Modelul Winstel

Daca in general modelul de prognoza negativa a dat rezultate bune, sunt locuri unde boala poate sa apara mult mai devreme decat aceasta metoda de avertizare. De aceea, Winstel (1992) a dezvoltat un model alternativ, bazat pe observatii de lunga durata, pe mai multe sezoane, analizand corelatia dintre temperatura, umiditate, umiditatea pe frunze si prima manifestare a bolii. Modelul implementat urmareste regulile de baza pentru identificarea evenimentelor Winstel (denumite eveniment A si eveniment B); mai mult chiar, aducind o extensie modelului, aeeea de a aplica aceleasi reguli nu doar pentru identificarea primei faze critice a sezonului, ci de a genera avertizari pe intregul sezon de crestere.

Modelul porneste dupa ce faza fenologica inceput vegetatie este activata si incearca sa detecteze eveniment Winstel A, care este definit de cel putin 10 ore de temperatura peste 10⁰C si umiditate relativa de peste 90I, sau umiditate pe frunze. Daca acest eveniment este detectat, urmatorul pas este detectarea evenimentului Winstel B, definit de cel putin doua zile succesive cu maxime de temperatura situate intre 23 si 30⁰C. Evenimentul B trebuie sa aiba loc la cel putin 24 de ore de la evenimentul A, dar nu mai tarziu de 10 zile dupa evenimentul A.

Programul cauta in permanenta evenimente de tip A, dar cel de tip B este luat in calcul doar daca a fost activ cel putin un eveniment de tip A. Dupa detectarea cu succes a unui eveniment de tip A - urmat de unul de tip B, modelul va genera avertizarea Mana cartof - tratament recomandat.

Dupa aceea, incubatia este activata si calculata, folosind tabelul standard a lui Ullrich. Incubatia are doar o valoare informativa, pentru ca ea nu genereaza schimbari in functionarea algoritmului. Daca un tratament este aplicat, modelul intra in faza de acoperire (tratament activ), dar va continua sa caute evenimente de tip A si B. Evenimentul va fi afisat chiar daca avem un tratament activ, in orice caz, prezenta unui eveniment de tip A, in afara perioadei de acoperire, semnaleaza ca este posibila aparitia unei infectii in urmatoarele cateva zile, daca sunt intrunite conditii meteorologice favorabile.

Atentie! Daca sistemul genereaza avertizarea tratament recomandat, trebuie sa luati imediat masurile de rigoare, pentru ca altfel algoritmul se opreste si nici o avertizare nu va mai fi generata! Puteti alege intre a introduce un tratament in baza de date sau de a ignora aceasta avertizare.

Mesaje generate de extensia mana la cartof

Urmatoarele mesaje pot apare in lista de evenimente (mesaje aplicabile la ambele modele, exceptandu-le pe cele cu referire speciala):

Mana cartof - tratament recomandat

Un tratament trebuie introdus in baza de date ca rezultat al unei eminente izbucniri a bolii; mesajul va fi activ atat timp eat nu se va introduce corect un tratament in baza de date.

Mana cartof - tratat cu produsul X

Un tratament a fost inregistrat; vom avea informatii despre timpul de acoperire al tratamentului si daca mai este activ.

Mana cartof - tratament anulat de ploaie

Mesajul indica anularea tratamentului aplicat prin spalarea fungicidului de catre precipitatiile cazute. Mesajul apare doar in cazul aplicarii unor produse de contact; efectul de spalare a fungicidului apare prin cumularea cantitatii de precipitatii totale cazute din momentul aplicarii tratamentului.

Mana cartof - incubatie

O incubatie a fost activata, mesaj de natura informativa (aplicabil doar in cazul modelului Winstel); acest mesaj este acompaniat in fiecare zi de un alt mesaj, procent incubatie xxI, aratand cat la suta din incubatie s-a realizat.

Mana cartof - indicele Ullrich- Schrodter

Este indicele cumulat Ullrich-Schrodter, de la inceputul vegetatiei sau de la ultimul tratament efectuat (aplicabil numai modelului Ullrich-Schrodter).

Mana cartof - valoarea limita atinsa, posibila infectie

Acest mesaj indica faptul ca limita progresiei negative (160) a fost atinsa (aplicabil numai modelului Ullrich-Schrodter).

Mana cartof - conditii de infectie (eveniment Winstel -A)

Un eveniment de tip A a fost detectat (aplicabil doar modelului Winstel).

Mana cartof - eveniment Winstel B

Un eveniment de tip B a fost detectat (aplicabil doar modelului Winstel); normal o avertizare va fi generata daca nu exista un tratament activ.

Mana cartof - date insuficiente pana la ora 6AM

Mesajul indica faptul ca datorita unor date insuficiente colectate pentru ziua respectiva, modelul nu poate estima rezultate relevante.

Mana cartof - stare schimbata manual

Acest eveniment confirma ca starea bolii a fost schimbata de utilizator.

Mana cartof - tratament sters de utilizator

Mesajul indica anularea efectului unui tratament activ de catre utilizator.

Mana cartof - model schimbat de utilizator

Acesta este un mesaj generat de utilizator in urma schimbarii comportarii extensiei (ex. din modelul Ullrich-Schrodter in Winstel sau invers).

Ocazional pot sa apara si alte mesaje ca rezultat al diferitelor actiuni ale utilizatorului, ca de ex.: schimbarea unei optiuni, schimbarea fazelor fenologice, etc., dar aceste mesaje sunt evidente.

Extensia cartof in modul depanare

Cand porniti addVANTAGE in modul depanare, acesta va ofera posibilitatea de a efectua simulari cu datele primare in extensia cartof. In fereastra de dialog care se deschide cand apasam pe butonul configurare algoritmi, apar urmatoarele optiuni in plus:

Cartof - sterge evenimentele: aceasta optiune va permite sa stergeti toate evenimentele din baza de date pentru o anumita statie de masura, evenimente generate anterior;

Cartof - punct oprire: va permite sa configurati un punct (eveniment, alarma sau datazora) la care reprocesarea datelor sa se opreasca.

De asemenea, in acest mod, in fereastra de dialog referitoare la configurarea extensiilor, la alegera optiunii Cartof - se afiseaza data curenta si apare butonul Continua, care permite reluarea si reprocesarea datelor din locul unde s-a oprit.

3.5.Extensia vita de vie

Actuala extensie pentru vita de vie cuprinde algoritmii pentru mana vitei de vie (Plasmopara viticola), fainarea vitei de vie (Uncinula necator) si putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea). Exista cate doua modele pentru fainare si putregaiul cenusiu si un singur model pentru mana vitei de vie.

Functionarea corecta a algoritmului este in mare masura conditionata de datele furnizate de utilizator. La inceputul sezonului toate optiunile si toti parametrii trebuiesc verificati, iar in timpul vegetatiei toate fazele fenologice si toate tratamentele executate in plantatie (inclusiv cele nesolicitate de sistem) trebuie semnalizate sistemului.

Atentie! Senzorii conectati la statiile de masura trebuie amplasati in plantatie, cat mai aproape de zona cu fructe.

Instalarea si modul de operare

Primul pas trebuie facut in addVANTAGE Manager, pentru a verifica daca extensia pentru vita de vie este instalata si activata. Dupa efectuarea acestui pas, se apeleaza programul addVANTAGE si toate statiile care vor functiona pentru aceasta extensie.

Urmatorul pas este configurarea parametrilor initiali pentru fiecare boala in parte. Aceasta operatie trebuie facuta pentru fiecare statie in parte.

Trebuiesc efectuati urmatorii pasi:

Configurarea optiunilor ;

Configurarea fazei fenologice initiale;

Daca inceputul sezonului nu coincide cu instalarea sistemului, sincronizati starea pentru fiecare boala.

Totusi, fazele fenologice se aplica pentru fiecare boala in parte si trebuie actualizate cu atentie. Urmatoarele stadii de dezvoltare a vitei de vie sunt folosite de model, dupa Eichhorn si Lorenz:

. Muguri dorminzi (01);

. Craparea mugurilor (05);

. Frunze de 3 cm (09);

. Preinflorire (19);

. Inflorit (23);

. Scuturarea florilor (27);

. Parg(35);

. 3 saptamani pana la recoltare;

. Recoltare.

Cifrele din paranteze reprezinta numarul de ordine al stadiilor fenologice date de autori.

Atentie! In mod e vident, lista fazelor fenologice din ciclul vegetativ al vitei de vie nu este complet; numai fazele fenologice relevante pentru sistem sunt afisate si folosite.

In timpul vegetatiei este necesara verificarea periodica a starii vegetative a culturii si aducerea la zi a sistemului cu situatia din camp. De asemenea, este necesara informarea extensiei despre toate tratamentele aplicate.

Extensia pentru mana vitei de vie

Mana vitei de vie, produsa de ciuperca Plasmopara viticola a fost observata pentru prima oara in America de Nord de colonistii europeni, initial pe vita salbatica si mai apoi pe formele cultivate, in Europa a fost observata prima oara in Franta in anul 1878 (in regiunea Gironde) de catre Deluja; patogenul a fost adus odata cu butasii rezistenti la filoxera.

In anul 1879 se confirma ca patogenul recent introdus in tara ar fi mana vitei de vie, produsa de ciuperca Plasmopara viticola, in decurs de numai doi ani de la patrunderea si identificarea sa, patogenul se raspandeste in toata Europa.

Raspandirea sa se intinde si pe alte continente.

Carceii pot fi atacati, atacul manifeslandu-se in mod similar cu cel de pe muguri. In urma atacului, marcat de prezenta pufului format din conidioifrii si conidiile ciupercii, apare brunificarea caracteristica, urmata de necrozarea si uscarea carceilor.

In urma atacului, calitatea productiei este afectata sub mai multe aspecte: continutul de zahar in boabe scade mult, scade procentul de alcool, creste aciditatea din bob. Vinurile produse din astfel de struguri, infectati de mana, prezinta diferite probleme de conservare, iar in cursul pastrarii o serie de fenomene negative pot apare (fermentarea, otetirea, tulburarea vinului).

Folosirea sistemului in combaterea manei vitei de vie

O serie de cercetatori si-au adus aportul la elaborarea celor mai bune metode de lupta impotriva manei vitei de vie (Lalancette et al. 1988, Nieder G. 1992, Bleyer, l993, Hill, 1992, Kast, 1989, Blaser, 1978). Avertizarea tratamentelor chimice intr-un sistem rational de combatere trebuie sa aiba la baza trei criterii esentiale: criteriul ecologic, biologic si cel fenologic.

Sistemul AgroExpert foloseste o abordare similara, prin combinarea informatiilor inregistrate in teren cu datele furnizate de utilizator.

Utilizatorul poate opta pentru a lasa modelul sa inceapa prelucrarea datelor la atingerea unor anumite sume a temperaturilor efective, calculate incepand de la 8⁰C (programul este configurat pentru o suma a temperaturilor efective de 170, calculata incepand cu l ianuarie). Cand acest prag este atins, extensia anunta posibilitatea realizarii unei infectii primare. Valoarea acestei optiuni este redusa, deoarece declansarea infectiilor primare prezinta o importanta secundara.

In literatura de specialitate exista diferite opinii asupra acestui aspect, iar in aceste conditii decizia se bazeaza pe conditiile locale si experienta dumneavoastra.

Prima informatie emisa de program va fi: Germinatia oosporilor posibila. Acest mesaj survine in conditiile in care in ultimele 24 de ore temperatura s-a situat in mod constant peste 10⁰C si precipitatiile inregistrate au fost peste 10 mm.

Aceasta informatie va lipsi daca se renunta la optiunea Verifica la analiza, in locul acestei informatii programul va afisa mesajul Posibile infectii, mesaj afisat in momentul atingerii pragului sumei temperaturilor elective specificat. Daca aceste conditii sunt intrunite, extensia va astepta realizarea conditiilor necesare pentru infectii primare, prelucrate pe baza ecuatiei elaborate de Dr. Kast, ecuatie ce se foloseste cu permisiunea sa, pe baza modelului sau original - PeroDiag. Pentru functionarea corecta a modelului, cel putin faza fenologica frunze de 3 cm trebuie sa fie atinsa. Daca toti acesti parametrii au fost atinsi atat in timpul zile cat si al noptii, modelul va afisa mesajul Conditii de infectie primara.

Extensia va incepe calcularea perioadei de incubatie, conform tabelului lui Muller. Se poate observa evolutia zilnica a incubatiei in lista de evenimente, afisata prin mesajul: incubatie xxI realizata. In lista de evenimente se poate observa ca sunt furnizate doua tipuri de informatii: durata incubatiei si stadiul actual al incubatiei. Incubatia este stopata cand temperatura are valori in afara celor din tabelul lui Muller (sub 10^oC sau peste 30⁰C), dar reincepe in momentul in care conditiile devin din nou favorabile.

Atentie!

Este posibila aparitia mai multor mesaje de incubatie afisate in paralel, daca conditiile sunt potrivite; fiecare perioada de incubatie va fi afisata in lista de evenimente.

Incepand cu acest moment programul va calcula in permanenta indicele de sporulatie si de infectie, conform ecuatiei PeroDiag (indicele va fi afisat si in graficul de date primare).

Cum este generata avertizarea

Desi Kast recomanda o strategie de avertizare bazata atat pe parametrii climatici cat si pe observatii asupra patogenului, implementarea extensiei de catre Adcon este oarecum simplificata prin faptul ca nu ia in considerare interactiunea planta - patogen, datorita dificultatilor  asociate cu introducerea in program a unei serii de date subiective. Din acest motiv, dupa prezentarea modului de elaborare a avertizarilor, va fi prezentata si strategia Kast, cu recomandarea de a fi luata in considerare.

Extensia va da o avertizare in urmatoarele conditii:

Cel putin o incubatie s-a finalizat (fara a se aplica vreun tratament);

Indicele de infectie depaseste 0;

Indicele de sporulatie a fost constant peste O incepand cu finalizarea ultimei incubatii;

Faza fenologica este situata intre faza 'preanflorire' si faza '3 saptamini pina la recoltare';

Nu exista nici un tratament activ.

In mod suplimentar vor fi emise mesaje de tratament preventiv pentru culturile cu soiuri sensibile, cand se inregistreaza prima infectie secundara sau cand se atinge faza fenologica preanflorire.

Ciclul se va relua pana la sfarsitul fazei de vegetatie (3 saptamini pana la recoltare).

Desigur, doar cand toate conditiile pentru infectie se vor realiza. In situatia in care unul sau mai multe elemente pentru declansarea infectiilor lipsesc sau sunt incomplete se creeaza posibilitatea reducerii numarului de tratamente aplicate.

In conditii normale infectiile primare au o importanta mai redusa, iar extensia va da avertizarea doar pentru un tratament preventiv, folosit in cazul soiurilor sensibile. Recent, s-a semnalat de catre unii cercetatori, in mod special in Germania, ca prin tratamentele aplicate impotriva infectiilor primare s-a redus drastic cantitatea de inocul initial diminuand prin aceasta presiunea de infectie pe parcursul intregului sezon. Extensia identifica infectiile primare si emite mesaje in acest sens, astfel incat pe baza experientei proprii se poate decide daca este necesara sau nu efectuarea unui tratament in acest stadiu.

Daca cu doua saptamani inainte de inflorire nu s-a efectuat nici un tratament, extensia recomanda un tratament preventiv. Utilizatorul va decide daca un astfel de tratament este sau nu necesar, in functie de starea culturii, sensibilitatea soiurilor, nivelul indicelui de infectie asupra culturii, toate in conditiile in care se cunoaste sensibilitatea sporita la infectia cu mana a vitei de vie in perioada de inflorit.

Strategia Kast

Kast recomanda verificarea periodica a numarului de pete pe frunzele de vita de vie, in special cand indicele de infectie are valori peste 0. Prin folosirea datelor din tabel se pot determina masurile potrivite care trebuie luate:

Un tratament preventiv se va executa la sfarsitul primei incubatii, in urma avertizarii;

Un tratament curativ se va aplica in primele 3 zile dupa avertizare.

Atentie! In acest context o avertizare trebuie inteleasa ca rezultat al valorilor din tabel si nu ca o avertizare data de sistem.

Mesaje generate de extensia mana la vita de vie

Urmatoarele mesaje pot apare in lista de evenimente:

Mana vie - germinarea oosporilor posibila

Acest mesaj informeaza despre posibila declansare a ciclului biologic al patogenului; apare in conditiile in care in ultimele 24 de ore au cazut cel putin 10 mm precipitatii si temperatura s-a situat in mod constant peste 10⁰C.

Mana vie - suma temperaturilor efective a atins pragul

Apare in cazul in care optiunea Verifica la analiza este bifata (activata) si denota faptul ca suma de 170 grade a temperaturii efective (pornind de la 8⁰C pe data de l ianuarie) a fost atinsa marcand pentru extensie intrarea in faza de conditii pentru infectii primare.

Mana vie - conditii pentru infectii primare

Acest mesaj este de la sine inteles si normal nu necesita luarea nici unei masuri.

Mana vie - incubatie infectie primara

Dupa inregistrarea conditiilor de infectie primara, sistemul incepe calculul perioadei de incubatie - perioada in care nu se impun alte masuri; mesajul este zilnic insotit de un al doilea mesaj incubatie xxI, aratand evolutia incubatiei, exprimata in procente.

Mana vie - conditii de infectie

Este un mesaj similar cu cel pentru infectii primare, dar se refera la infectii secundare; daca acest mesaj survine intr-un moment cand patogenul intalneste conditii favorabile de dezvoltare iar in cultura nu este nici un tratament activ, mesajul va fi insotit de o avertizare pentru efectuarea unui tratament. Conditiile de infectie sunt numeroase; se poate vedea pe parcursul unei perioade de vegetatie de cate ori s-au inregistrat conditii de infectie. In alta ordine de idei, nu de fiecare data cand aceste conditii de infectie se realizeaza, devine necesara in mod implicit si efectuarea unui tratament.

Mana vie - incubatie

Mesajul se refera la perioada de incubatie a infectiei secundare; se foloseste la aprecierea necesitatii efectuarii sau nu a unui tratament.

Mana vie - tratament recomandat

Mesajul denota in mod clar necesitatea aplicarii unui tratament; mesajul va ramane activ pana cand un tratament va fi introdus corect in baza de date.

Mana vie-tratament recomandat pentru soiurile sensibile

Mesajul este clar.

Mana vie - tratament activ cu produsul X

Mesajul arata timpul cat un tratament ramane activ dupa aplicare, in functie de informatiile introduse de utilizator in baza de date pentru produsele chimice, precum si in functie de cantitatea de precipitatii acumulate.

Mana vie - tratament recomandat (preventiv)

Este un mesaj similar cu cel pentru tratament normal, dar fara durata specifica; recomandarea pentru acest tratament este asociata cu fazele fenologice specifice, in cazul de fata cu doua saptamani inainte de inflorire.

Mana vie - tratament anulat de ploaie

Mesajul indica anularea tratamentului aplicat prin spalarea fungicidului de catre precipitatiile cazute. Mesajul apare doar in cazul aplicarii unor produse de contact; efectul de spalare a fungicidului apare prin cumularea cantitatii de precipitatii totale cazute din momentul aplicarii tratamentului.

Mana vie - date insuficiente pina la ora 6 AM

Mesajul indica faptul ca datorita unor date insuficiente colectate pentru ziua respectiva, modelul nu poate estima rezultate relevante.

Mana vie - stare schimbata manual

Acest eveniment confirma ca starea bolii a fost schimbata de utilizator.

Mana vie - tratament sters de utilizator

Mesajul indica anularea efectului unui tratament activ de catre utilizator.

Mana vie - optiuni schimbate de utilizator

Mesajul informeaza asupra faptului ca optiunile au fost modificate de utilizator (cu referinta la interpretarea sumei temperaurilor efective). Ocazional pot sa apara si alte mesaje, ca rezultat al diferitelor actiuni ale utilizatorului, ca de exemplu schimbarea unei optiuni, schimbarea fazelor fenologice, etc., dar aceste mesaje sunt evidente.

Atentie! Extensiile recunosc, in versiunea de fata, mai multe mesaje - ca rezultat al pastrarii compatibilitatii actualului program cu alte versiuni mai vechi, pentru a asigura prelucrarea bazelor de date.

Extensia pentru fainarea vitei de vie

Fainarea vitei de vie (denumita si Oidium) este cauzata de o ciuperca cu sistem de reproductie sexuat, caracteristica prin stadiul telemorf, denumita Uncinula necator (Schw.) Burr., precum si de sistemul de reproductie asexuat, prin stadiul anamorfic cunoscut sub numele de Oidium tuckeri Bark.

Prima aparitie a ciupercii a fost inregistrata in America de Nord, avand originea probabil in aceasta regiune geografica, in Europa, prima aparitie dateaza din 1845, in Anglia, in sere situate in apropiere de Tamisa, iar putin mai tarziu a fost identificata si in Franta, in 1847, in unele culturi din apropierea Parisului.

Manifestari ale atacului si pagubele produse

Diferite organe ale vitei de vie sunt atacate: frunzele, mugurii, carceii, boabele si ciorchinii in intregime. Fainarea, spre deosebire de mana, nu produce o defoliere de proportii, deoarece infectia la fainare are in general un caracter localizat sub forma de focare de infectie si nu evolueaza in interiorul plantei ca in cazul lui Plasmopara viticola.

Infectia prin muguri - Infectia conidiala

In primavara, cand coardele au 3-4 frunze se inregistreaza de regula primele simptome de atac. Pe suprafata coardelor, ca si pe suprafata frunzelor, miceliul ciupercii din mugurii infectati isi incep dezvoltarea, prin generarea de conidiofori si conidii, care confera zonelor atacate aspectul de fainare, sub forma unui puf cenusiu-albicios. Influenta atacului, chiar din aceste faze incipiente de atac poate fi considerabila. Partile afectate de fainare prezinta un miros caracteristic de vechitura.

Infectia prin cleistoteci si ascospori

In primavara sau la inceputul verii, cand frunzele sunt umede iar temperatura este moderata pe o perioada prelungita, cleistotecii localizati in tesuturi expulzeaza ascosporii pe suprafata frunzelor. Pe aceste suprafete apar infectii izolate. Acest fenomen este considerat ca fiind de mica importanta in Europa, desi in America, ea produce pagube relativ insemnate.

In urma atacului prin ascospori sau prin conidii, apare un puf cenusiu-albicios, ce reprezinta miceliul ciupercii, din care se vor dezvolta conidioforii si conidiile. Ca o consecinta a distrugerii tesuturilor foliare de miceliul ciupercii, apar deformari ale frunzelor, care se curbeaza sub forma de lingura. Miceliul se poate dezvolta si pe petiolul frunzelor, precum si pe fructe. Ciuperca poate in scurt timp sa acopere coarda in intregime, de la insertie si pana la varful lastarului, generand conidiofori care vor evolua sub forma unor pete usor vizibile, intr-o faza de vegetatie mai avansata, dupa lignificarea coardelor, fructificatiile ciupercii sunt mult mai limitate, iar suprafata de atac capata o culoare bruna, pe lastarii zonelor de atac fiind evidente sub forma unor pete usor vizibile de culoare brun-rosiatice sau brun-negricioase. In unele cazuri infectia poate sa apara inainte de inflorire. Din acest motiv, inflorescenta poate fi acoperita de la inceput de miceliul ciupercii, pe care apar fructificatiile. In asemenea cazuri, inflorescenta se brunifica initial, dupa care se usuca si cade. Infectia continua pe boabele aflate in diferite faze de coacere. In functie de faza de vegetatie sau de coacere a boabelor, in momentul in care ele au fost invadate de catre miceliul ciupercii, efectele negative ale atacului capata importanta economica.

Efectele bolii se manifesta prin:

Reducerea sau chiar stoparea cresterii boabelor;

Cresterea in volum a pulpei boabelor, precum si a semintelor si ca urmare craparea epidermei boabelor;

Tendinta de uscare a boabelor prin scurgerea sucului celular din boabe;

Invadarea boabelor de diferite ciuperci saprofite, iar in anii ploiosi si de catre ciuperca parazita Botrytis cinerea;

Aparitia unor pete rosietice pe suprafata boabelor coapte, ce duce a deprecierea lor.

Folosirea sistemului in combaterea fainarii la vita de vie

Fainarea a fost studiata in detaliu pe parcursul a numerosi ani, alaturi de variate metode optimizate pentru combaterea ei. Exista numeroase lucrari in acest sens (Toma 1964, 1970; Gadoury et al. 1988, 1990; Chellemi et al. 1991; Gubler et al. 1989, 1994; Kast 1991, 1994).

Prin folosirea modelului implementat in sistemul AgroExpert se poate obtine un mai bun control asupra patogenului. Exista doua modele implementate pentru fainarea vitei de vie: unul dupa Kast si cel de al doilea dupa Gubler et al.

Primul model esle in mod special compatibil cu conditiile de clima temperata din Europa, cel de al doilea a fost elaborat pentru conditiile de clima mai uscata de pe coasta Californiei.

Ca si in cazul manei la vita de vie, utilizatorul trebuie sa configureze cativa parametri inainte de pornirea extensiei.

In primul rand trebuie sa decida pentru care dintre cele doua modele va opta, care este mai potrivit conditiilor sale specifice de cultura. Pentru a selecta modelul, din bara de meniuri se selecteaza Optiuni - Extensii; in fereastra deschisa se selecteaza Vie - optiuni. Se va deschide o fereastra care cuprinde cele trei boli ale viei, de unde se poate selecta pe cea pe cea dorita, in acest caz: fainare vie.

Exista cativa pasi aditionali pentru configurare care trebuie efectuati pentru ambele modele. Astfel, modelul Gubler-Thomas are o optiune care se refera la avertizarile pentru infectiile cu cleistoteci. Daca se considera posibila producerea unor asemenea infectii, se activeaza aceasta optiune. Pentru modelul Kast (care se bazeaza pe ecuatia OiDiag dezvoltata de Dr. Kast in Germania) trebuie sa se specifice temperatura minima inregistrata in timpul iernii precedente, precum si intensitatea relativa a atacului in sezonul precedent. Acest din urma parametru poate fi selectat dintr-o scala cu 6 trepte de valori (Inexistent, Minimal, Usor, Moderat, Puternic si Extrem). De retinut ca pentru temperatura cea mai scazuta din timpul iernii, daca modelul a fost pornit la l ianuarie, minima este verificata si corectata automat ae program.

Daca se opteaza pentru schimbarea modelului, printr-o fereastra de dialog, se va cere confirmarea acestei optiuni. Se recomanda sa nu se procedeze la schimbarea modelului in timpul vegetatiei fara un motiv bine intemeiat. La o asemenea schimbare programul are nevoie de o perioada de timp pentru a se resincroniza cu noile conditii.

Urmatorul parametru care trebuie configurat este faza fenologica. In final, daca pornirea sistemului nu coincide cu pornirea sezonului (sau anului), trebuie actualizata starea modelului.

Ambele modele opereaza prin doua faze:

Evalueaza conditiile pentru prima eruptie a bolii;

Evalueaza presiunea indexului de infectie si emite o recomandare pentru un tratament, in functie de durata intervalului dintre tratamente.

Modelul Gubler - Thomas

Modelul debuteaza o data cu atingerea fazei fenologice de crapare a mugurilor si va calcula presiunea de infectie pe tot parcursul vegetatiei pana la recoltare. Imediat dupa craparea mugurilor se emite o avertizare pentru un tratament si concomitent cu aceasta faza incepe calculul indicelui de presiune a infectiei. Calculul acestui indice se face o data pe zi, la ora 6 AM, iar rezultatul este afisat in lista de evenimente.

Modelul ia in considerare atat infectiile prin ascospori (daca aceasta optiune este activata), cat si prin conidii. Infectiile prin conidii sunt observate pe baza regulii ca minim trei zile consecutiv, pe o durata de cel putin 6 ore/zi, temperatura sa fie cuprinsa intre 21^oC si 30⁰C. Intervalul recomandat dintre tratamente se scurteaza in situatia in care conditiile atmosferice raman favorabile infectiilor. Modelul nu ia in calcul conditiile de umiditate relativa; conditiile termice sunt suficiente pentru determinarea conditiilor de infectii secundare. Daca o temperatura atmosferica depaseste 35⁰C, intensitatea atacului se reduce, putand mari astfel intervalul dintre doua tratamente (indicele de presiune a infectiei descreste in fiecare zi cu temperaturi de peste 35⁰C).

Infectiile prin ascospori sunt observate prin folosirea a 2/3 din tabelul lui Mills (folosit si la rapanul marului). Daca aceasta optiune este activata, modelul va emite avertizari si pentru acest tip de infectii. In functie de conditiile locale ale utilizatorului, se recomanda activarea ei.

Indicele de presiune a fainarii poate fi afisat si imprimat sub forma grafica, permitand astfel observarea evolutiei sale zilnice sau pe intregul sezon.

Modelul Kast

Modelul a fost elaborat si a prezentat rezultate bune in conditiile de clima temperata din Europa. El functioneaza in doua etape:

Determina prima aparitie a bolii;

Calculeaza indicele de presiune a bolii pe baza temperaturii aerului, umiditatii relative a aerului, durata de umectare a frunzelor (generate de precipitatii sau alte surse). Pe baza acestor informatii se calculeaza perioada optima dintre doua tratamente consecutive.

Prima aparitie aproximativa a bolii este calculata pe baza temperaturii minime inregistrate in iarna precedenta si a intensitatii bolii in sezonul precedent. Acesti parametri trebuiesc precizati de utilizator la inceputul fiecarui sezon. Modelul emite avertizarea pentru un tratament preventiv, dar si oportunitatea unui tratament in aceasta faza este la atitudinea utilizatorului. Indicele de presiune este calculat si afisat in lista de evenimente in fiecare zi. Indicele afisat va fi o medie a indicelui de presiune calculat pe ultimele 7 zile.

In functie de valoarea acestui indice, persistenta unui tratamenmt activ poate fi scurtata sau prelungita. Depinzand de acest indice, acoperirea tratamentului poate fi marita sau scurtata, luand ca valoare normala timpul de acoperire specificat de utilizator (durata normala de acoperire va fi folosita daca indicele ramane constant la 100). Nici o avertizare pentru tratament nu va fi data pana cand indicele de presiune nu atinge valoarea de 20 (adica media pe ultimele 7 zile). La fel ca alti parametrii si acesta poate fi modificat.

Indicele de presiune poate fi afisat si imprimat sub forma grafica, pentru a putea observa evolutia lui pe o perioada sau pe intreg sezonul.

Mesaje generate de extensia pentru fainarea vitei de vie

In cele ce urmeaza vom descrie lista posibilelor mesaje generate de extensia pentru fainarea vitei de vie precum si semnificatia acestor mesaje.

Daca nu exista o specificare in acest sens, mesajele sunt aplicabile ambelor modele:

Fainare vie - infectii posibile

Faza fenologica 'muguri dorminzi' s-a terminat, sistemul incepe calculul indicelui de presiune.

Fainare vie - conditii de infectie cu ascospori

Extensia a detectat conditii propice pentru infectii cu ascospori (numai pentru modelul Gubler-Thomas) conform 2/3 din tabelul lui Mills.

Fainare vie - tratament recomandat (ascospori)

Modelul emite mesajul pentru efectuarea unui tratament ca urmare a infectiilor prin ascospori (valabil numai pentru modelul Gubler-Thomas); necesitatea acestui tratament se determina pe baza situatiei concrete din teren.

Fainare vie - tratament recomandat

Un tratament trebuie sa fie executat ca urmare a presiunii indicelui de infectie si a timpului de acoperire a tratamentului anterior; mesajul va ramane activ atat timp cat in baza de date nu este introdus corect un tratament.

Fainare vie - tratament recomandat (preventiv)

Este un mesaj similar cu cel anterior, dar de natura preventiva (apare doar in cazul modelului Kast). Utilizatorul, in functie de conditiile concrete existente in cultura, va decide daca ia in considerare acest mesaj.

Fainare vie - tratat cu produsul X

Mesaj emis la intoducerea unui tratament in baza de date; informeaza despre durata si daca mai este activ. Daca se selecteaza cu mouse-ul un astfel de mesaj si se apasa butonul cu informatii despre tratament se va deschide o fereastra in care vor fii informatii despre starea tratamentului activ.

Fainare vie - presiunea bolii

Afiseaza evolutia presiunii bolii.

Fainare vie - date insuficiente pina la ora 6 AM

Datele colectate pana la ora 6 AM sunt insuficiente pentru ca extensia sa prezinte rezultate relevante.

Fainare vie - tratament anulat de precipitatii

Mesajul indica faptul ca tratamentul a fost spalat de cantitatea de precipitatii acumulata din momentul aplicarii lui. Mesajul apare doar in cazul folosirii fungicidelor de contact.

Fainare vie - stare schimbata de utilizator

Evenimentul confirma ca starea modelului a fost schimbata de utilizator.

Fainare vie - tratament sters de utilizator

Acest mesaj arata ca un tratament activ a fost sters de utilizator.

Fainare vie - model schimbat de utilizator

Acest mesaj va aduce la cunostinta ca modelul a fost schimbat de utilizator (din Kast in Gubler-Thomas sau invers).

Fainare vie - optiunile modelului Kast au fost schimbate de utilizator

O modificare a fost adusa optiunilor modelului Kast.

Fainare vie - optiunile modelului Gubler au fost schimbate de utilizator. O modificare a fost adusa optiunilor modelului Gubler-Thomas.

Alte mesaje pot sa apara ca rezultat al diferitelor actiuni ale utilizatorului, cum ar fi schimbarea unor optiuni, a fazelor fenologice, etc., acest fel de mesaje fiind evidente.

Atentie! In versiunea de fata extensiile recunosc mai multe mesaje, datorita compatibilitatii cu modelele mai vechi; aceste mesaje au fost mentinute pentru a putea vizualiza baze de date create cu versiunile anterioare ale programului.

Putregaiul cenusiu la vita de vie

Putregaiul cenusiu la vita de vie este cauzat de ciuperca Botrytis cinerea. Agentul patogen este prezent in toate plantatiile de vita de vie.

Infectia se declansaza pe frunzele tinere, pe coarde, dar atacul caracteristic este cel de pe inflorescente, flori, peduncului florali si pe boabele in formare. Sporii formati pe aceste organe constituie surse de infectii pentru infectiile secundare.

Manifestari ale atacului si pagubele produse

Boala produsa de ciuperca Botrytis cinerea afecteaza productia de struguri. De asemenea, patogenul afecteaza punctul de altoire.

Cele mai mari pagube sunt produse de atacul pe fructe. Patogenul se dezvolta pe rahis, pe pedunculii boabelor, precum si pe epiderma si pulpa boabelor. La strugurii de masa se inregistreaza un atac mult mai puternic fata de soiurile pentru vin. Patogenul poate avea o evolutie lenta chiar la temperaturi scazute de l⁰C, prin urmare strugurii de masa depozitati la temperaturi de peste O⁰C sunt frecvent supusi degradarii.

Ciuperca se dezvolta de asemenea si pe frunze, fenomenul fiind insa mult mai rar constatat in natura. Cand el apare totusi, este caracterizat prin aparitia unor pete de diferite marimi, care, de regula, debuteaza de la marginea frunzelor si se extind catre centrul lor. De asemenea, evolutia acestor pete se poate produce si incepand de la centrul frunzei catre margini. Initial petele prezinta o culoare galbuie, cu nuante clorotice, mai tarziu evoluand spre o culoare rosie-caramizie.

In zona petelor se formeaza un mucegai cenusiu, constituit din conidioforii si conidiile ciupercii. Daca conditiile de mediu sunt favorabile evolutiei patogenului, acesta poate acoperi in scurt timp cea mai mare parte din frunza, in consecinta frunza se usuca si se desprinde de pe coarda. Atacul pe frunze prezinta importanta doar sub aspectul cresterii rezervei agentului patogen in natura.

Putregaiul cenusiu este supranumit si ciuperca slaba, datorita puterii sale de penetrare relativ redusa. Posibilele puncte de penetrare a patogenului in diferite organe ale vitei sunt:

. Leziuni produse de molia strugurelui;

. Leziuni produse de mana sau de tainare;

. Leziuni mecanice produse de diferite lucrari efectuate in vita de vie;

. Leziuni produse de grindina;

. Patrunderea prin flori si inflorescenta.

In prezent exista doua modele implementate pentru putregaiul cenusiu: unul a fost elaborat de Serge Strizyk (Franta) in 1983, iar celalalt a fost elaborat de Broom et al. (USA). Ambele modele functioneaza cu bune rezultate. Modelul Strizyk observa si asociaza fazele fenologice intr-o maniera mult mai apropiata pentru avertizari, in timp ce modelul Broom foloseste o regresie pentru a calcula indicele de presiune, in baza caruia vor fi emise avertizarile. Se recomanda ca utilizatorul sa testeze ambele modele pentru a putea decide care dintre ele prezinta rezultate mai fidele conditiilor sale proprii de cultura (ex. folosirea statiilor virtuale). De asemenea, se recomanda utilizatorului sa ia in considerare zonele geografice diferite unde au fost elaborate cele doua modele (Franta si respectiv, California - USA). Inainte de pornirea modelului trebuie sa verificati optiunile. Daca se schimba modelul, va apare o fereastra de dialog care va cere confirmarea aceastei decizii. In general nu se reco- manda schimbarea modelului in timpul vegetatiei fara un motiv bine intemeiat, pentru ca acesta va avea nevoie de cateva zile pentru resincronizare cu noile conditii de lucru.

Modelul Strizyk

Modelul elaborat de Strizyk este exhaustiv, prin faptul ca ia in considerare o mare varietate de parametri, inclusiv tipul de cultura.

Implementarea modelului in extensia produsa de Adcon este aproape completa, prin faptul ca toate interactiunile dintre vie si boala, precum si alti factori sunt luati in considerare, insa numai pentru soiurile mediu sensibile. Modelul calculeaza in permanenta indicele EPI (Etat Potentiel d'Infection-Stare de Infectie Potentiala) pe baza temperaturilor si durata de umectare a frunzei. Valorile sunt diferit interpretate pe timpul noptii sau a zilei, precum si in functie de diferitele faze fenologice ale culturii. Influenta climei este de asemenea observata sub aspect matematic si reflectata in valoarea indicelui EPI. In functie de variatia valorii indicelui EPI, in momentele critice de vegetatie, modelul poate emite avertizari sau nu.

Conform calculelor, modelul apreciaza ca maxim 4 tratamente sunt necesare pe parcursul unei perioade de vegetatie in cazuri grave de atac si de unul singur sau nici unul in cele mai bune cazuri. Decizia se va face in functie de faza fenologica a viei, corelata cu evolutia indicelui EPI, trei din cele patru tratamente recomandate fiind de natura curativa, iar ultimul preventiv; daca situatia din teren permite, se poate renunta la efectuarea tratamentului preventiv.

Indicele EPI poate fi afisat si imprimat sub forma grafica, pentru a putea observa evolutia sa pe o perioada determinata sau pe durata intregii vegetatii.

Modelul Broom et al.

Acest model se bazeaza pe relatia dintre incidenta infectiilor cu durata de umectare a frunzelor si temperaturile inregistrate, prin interpretarea multiplelor ecuatii de regresie. Modelul declansaza calculul indicelui bolii ori de cate ori detecteaza conditii de umectare a frunzelor.

Pentru determinarea perioadei de risc relativ de infectie, indicele este comparat cu un prag de infectie stabilit initial, astfel: sub 0,5 - risc redus; 0,5 - 1,0 risc moderat; peste 1,0 risc crescut de infectie. Avertizarile sunt emise in momentul in care pragul de risc moderat sau crescut este atins.

Intreruperea duratei de umectare a frunzelor pentru o perioada mai lunga de 4 ore determina stoparea calculului indicelui de infectie.

Modelul este programat sa emita o avertizare in momentul cand indicele atinge valoarea de 0,55; se poate schimba aceasta valoare pentru a o aduce mai aproape de conditiile specifice culturii utilizatorului din fisierul VINE.INI.

Mesajele generate de extensia pentru putregaiul cenusiu la vita de vie

Urmatoarele mesaje pot fi emise (lista aplicabila ambelor modele):

Putregai vie - tratament recomandat

Se recomanda aplicarea unui tratament ca urmare a indicelui EPI (pentru modelul Strizyk) sau a indicelui de infectie a bolii (pentru modelul Broom et al.).

Mesajul ramane activ cat timp nu va fi introdus in baza de date un tratament in mod corect.

Putregai vie - tratament recomandat (preventiv)

Mesaj similar cu cel precedent, insa de natura preventiva; apare doar in cazul modelului Strizyk, urmand ca decizia de a lua in considerare acest mesaj sau nu sa fie luata de utilizator, in functie de conditiile concrete din teren.

Putregai vie - tratament efectuat cu produsul X

Mesaj emis la introducerea unui tratament in baza de date; informeaza despre durata si daca mai este activ. Daca selectati cu mouse-ul un astfel de mesaj si apasati apoi pe butonul cu informatii despre tratament se va deschide o fereastra in care veti fi informat despre starea tratamentului activ.

Putregai vie - indice de infectie posibila

Afiseaza zilnic valoarea indicelui EPI (valabil doar pentru modelul Strizyk).

Putregai vie - indice de risc

Mesajul afiseaza indicele de risc calculat (numai pentru modelul Broome et al.).

Putregai vie - date insuficiente pina la ora 6 AM

Datele colectate pana la ora 6 AM sunt insuficiente pentru ca extensia sa prezinte rezultate relevante.

Putregai vie - tratament anulat de precipitatii

Mesajul indica faptul ca tratamentul a fost spalat de cantitatea de precipitatii acumulata din momentul aplicarii lui. Mesajul apare doar in cazul folosirii fungicidelor de contact.

Putregai vie - stare schimbata de utilizator

Evenimentul confirma ca starea modelului a fost schimbata de utilizator.

Putregai vie - tratament sters de utilizator

Acest mesaj arata ca un tratament activ a fost sters de utilizator.

Putregai vie - model schimbat de utilizator

Acest mesaj informeaza asupra faptului ca modelul a fost schimbat de utilizator (din Strizyk in Broome si invers).

Alte mesaje pot sa apara ca rezultat al diferitelor actiuni ale utilizatorului, cum ar fi schimbarea unor optiuni, a fazelor fenologice, etc., acest fel de mesaje fiind evidente.

Atentie! In versiunea de fata extensiile recunosc mai multe mesaje, datorita compatibilitatii cu modelele mai vechi; aceste mesaje au fost dentinute pentru a putea vizualiza baze de date create cu versiunile anterioare ale programului.

Extensia vie in modul depanare

Cand porniti addVANTAGE in modul depanare, acesta ofera posibilitatea efectuarii de simulari cu datele primare in extensia vie. In fereastra de dialog care se deschide cand se apasa pe butonul configurare algoritmi, apar urmatoarele optiuni in plus:

Vie - sterge evenimentele: aceata optiune permite stergerea tuturor evenimentelor din baza de date pentru o anumita statie de masura, evenimente generate anterior;

Vie - punct oprire: permite configurarea unui punct (eveniment, alarma sau datazora) la care reprocesarea datelor sa se opreasca.

De asemenea, in acest mod, in fereastra de dialog referitoare la configurarea extensiilor, la alegera optiunii Vie - afiseaza data curenta si apare butonul Continua, care permite reluarea si reprocesarea datelor din locul unde s-a oprit.

3.6.Extensia irigatie

Aceasta extensie este o unealta utila care ajuta sa administreze resursele de apa. Optimizand irigarea culturilor utilizatorului. Acest capitol introduce utilizatorul in calculul evapotranspiratiei si cum rezultatele sale pot fi folosite pentru a se construi construi o strategie in irigarea culturilor.

Cerinta de apa a plantei este definita aici ca fiind cantitatea de apa din sol ce trebuie inlocuita in urma evapotranspiratiei care are loc in cultura. Calculul se refera la o cultura sanatoasa, bine ingrijita unde radacinile plantelor patrund usor in sol iar productia la hectar are un potential foarte ridicat.

In calculul necesarului de apa al plantei, trebuie sa sa tina seama de urmatoarele aspecte:

Pornind de la parametrii climatici, modelul calculeaza evapotranspiratia de referinfa (Eto). Aceasta este definita ca valoarea evapotranspiratiei unei culturi bine hranita, ale carei radacini patrund usor in sol; calculul se bazeaza pe metoda Penman-Monteith care exprima evapotranspiratia pentru o zi in mm (l/m²).

Influenta tipului de cultura asupra necesarului de apa este caracterizata de catre coeficientul kc. Valorile acestui coeficient pot varia considerabil in functie de cultura, stadiu de dezvoltare al acesteia, perioada din an pentru care se face evaluarea si conditii locale. Parametrul rezultat Etc (evapotranspiratia efectiva) este exprimat in mm.

Caracteristicile regionale ale climatului, tehnica agricola folosita si dispunerea geografica a zonei de interes sunt alte elemente de care trebuie tinut cont in timpul evaluarii evapotranspiratiei. Valorile specifice ale evapolranspiratiei au tendinta de a prezenta variatii de la o zona la alta. Acest aspect este mai pregnant la culturile a caror perioada de vegetatie este intinsa pe mai multe luni.

Metoda Penman-Monteith de calculare a evapo-transpiratiei de referinta este bazata, in principiu, pe doua ecuatii: ecuatia energiei (radiatia solara) si ecuatia aerodinamica (vantul si umiditatea relativa).

Oricare din ecuatii poate avea un rol predominant, in functie de factorii climatici locali.

Spre exemplu, in perioadele cu clima linistita, ecuatia aerodinamica are o importanta redusa. In aceste conditii evapotranspiratia de referinta este valida nu numai pentru zonele cu clima rece si umeda, dar si pentru zonele cu o clima calduroasa, semiarida.

Datorita diferentei de clima dintre noapte si zi si a efectului acesteia asupra evapotranspiratiei, metoda de calcul Penman-Monteith este bazata pe dalele climatice luate din ora in ora.

Atentie! Combo senzorul (temperatura si umiditatea) la fel ca si senzorul pentru viteza vantului si senzorul pentru radiatia solara, trebuiesc instalati la o inaltime standard de 2 m fata de sol. Senzorul pentru viteza vantului si cel de radiatie solara sunt esentiali pentru extensia irigatie.

Influenta tipului de cultura

Influenta tipului de cultura aflata in diferite stadii de dezvoltare asupra cantitatii de apa necesare, este caracterizata de catre coeficientii kc.

Acesti coeficienti au fost determinati cu ajutorul lysimetre-lor in campuri experimentale de plante sanatoase, bine ingrijite si irigate.

Evapotranspiratia (Etc), este calculata astfel: Etc=kcxEto

Factorii care caracterizeaza dezvoltarea culturii afecteaza intr-o masura importanta valorile pe care le poate lua kc. Factorii de crestere (dezvoltare) sunt specifici unei culturi si depind la randul lor de momentul insamantarii, rata de crestere (viteza de crestere) si perioada de crestere raportata la conditiile climatice.

Evaporatia actuala in vegetatie (Etc sau Eta) este suma evapotranspiratiei din plante si sol. Daca plantele acopera complet suprafata solului se poate ignora complet evaporatia datorita solului, inainte de aparitia vegetatiei, evapo-transpiratia solului are un oarecare rol mai ales dupa ce au loc caderi de precipitatii sau irigatii. Oricum, aceste perioade sunt scurte, de cateva zile pana la o saptamana si ele nu sunt luate practic in calcul. Valorile lui kc depind puternic de evapotranspiratie, frecventa irigatiilor si precipitatiile care cad in perioada de evaluare.

Pentru fiecare tip de cultura au fost definite 3-5 stadii de crestere. Spre exemplu, in Germania sunt utilizate valorile rezultate in urma cercetarilor efectuate de catre H. D. Hartmann and P. Pascholdt (Aceste cunoscut sub numele de valoarea GS).

Se considera - tipic - ca o cultura trece prin patru stadii de dezvoltare:

Germinare - care corespunde perioadei dintre insamantare pana la aparitia plantei verzi, de la 3 la 6 stadii de infrunzire;

Dezvoltare - cresterea ulterioara, cand suprafata solului este in proportie de 70-80I acoperita cu plante;

Formarea produsului - solul este acoperit de plante de la 70-80I la 100I, randurile dintre plante fiind practic inchise;

Maturarea produsului - de la dezvoltarea completa a culturii pana la recolta.

O descriere a mai multor culturi importante sunt livrate impreuna cu extensia pentru irigatii; programul are posibilitatea de a introduce noi culturi.

Alti factori care influenteaza evapotranspiratia

Uneori, pentru calcularea evapotranspiratiei, este de dorit ca datele meteorologice sa poata fi luate de la o distanta apreciabila fata de locul pentru care se face evaluarea. Acest lucru este posibil in situatiile in care conditiile meteorologice, datorita configuratiei terenului, isi pastreaza caracteristicile pentru o suprafata mare a terenului (la campie).

In cazurile cand terenul este accidentat (vai si dealuri) trebuie verificat daca datele meteorologice folosite pentru calcularea evapotranspiratiei caracterizeaza corect zona de interes.

In zonele aride si semiaride (ca si in lunile de vara din zonele cu climat umed), campurile irigate sunt inconjurate de zone uscate intinse, in aceste conditii, mase mari de aer cald duc la ceea ce se numeste 'efectul de oaza', care determina o rata mare a evapotranspiratiei, in special la marginile acestor suprafete.

Influenta umiditatii solului

Modelul de calcul al evapotranspiratiei pleaca de la premisa ca radacinile plantelor au suficienta apa. Dupa irigare sau dupa ploaie consumul de apa este predominant influentat de catre necesarul de apa al culturii.

Radacinile plantelor pot repede absorbi aceasta cantitate de apa. In timpul absorbtiei apei, cantitatea de apa din sol este diminuata. Evapotranspiratia reala, dupa atingerea unui prag critic al umiditatii solului, va inregistra valori sub cele calculate.

Influenta umiditatii solului asupra evapotranspiratiei variaza de la o cultura la alta, in functie de tipul radacina sau tipul solului, in conditiile unei evapotranspiratii moderate (pana la 5 mm/zi) si un sol cu un continut mare de apa, se poate considera ca - practic - umiditatea solului nu are nici o influenta asupra evapotranspiratiei. Totusi daca valoarea evapotranspiratiei este de peste 5 mm pe zi, iar umiditatea solului in zona radacinii este redusa, evapotranspiratia culturii ramane mica, in special in zonele cu sol greu si usor. Radacina nu poate sa alimenteze planta cu necesarul de apa.

O astfel de situatie poale fi ajustata in program daca este nevoie, prin intermediul unui factor empiric.

Reducerea evapotranspiratiei datorita deficitului de apa, duce in general la o incetinire a ratei de crestere. Cat de important poate fi pentru o situatie particulara (o calitate scazuta sau slaba a productiei la hectar) se poate spune numai dupa o serioasa cercetare a respectivei culturi in diferite faze de dezvoltare.

Cantitatea de precipitatii efectiva

Precipitatiile sub forma de ploaie au cateva caracteristici care afecteaza folosirea lor de catre plante, ex. interceptia (apa colectata de planta prin frunze) scurgerile de apa datorite unui teren accidentat si a scurgerilor in crapaturile adanci ale solului. Se mai poate intampla ca in timpul ploilor puternice da vara, sa fie depasita capacitatea de absorbtie a solului, astfel ca apa aflata in exces nu poate fi absorbita de catre plante.

Experienta arata ca trebuie contat pe o eficienta de 80I in cazul unei cantitati de precipitatii de sub 100 mm/luna.

Pentru a tine cont de factorii descrisi mai sus, au fost create trei metode:

Cantitatea de precipitatii efectiva - foloseste un procentaj finit care reduce valoarea inregistrata cu un coeficent specific x:

Rain_Eff=XxRain_Rec

Daca apa care se pierde poate lua valori intre 10 si 30I X poate lua valori intre 90 si 70 I

Cantitatea de precipitatii dependenta - pentru regiunile cu o clima putin umeda si arida se poate folosi o ecuatie empirica, care se bazeaza statistic pe cantitatea de precipitatii pe o anumita perioada de timp; precipitatiile efective vor fi calculate astfel:

- Cantitatea de precipitatii este sub 70 mm:

Rain_Eff=0,6x(Rain_Rec-10)

- Cantitatea de precipitatii este peste 70 mm:

Rain_Eff=0,8x(Rain_Rec-24)

Dupa recomandarile USDA se folosesc urmatoarele ecuatii:

Cantitatea de precipitatii este sub 250 mm:

Rain_Eff=

- Cantitatea de precipitatii este peste 250 mm:

Rain_Eff=125+0,1xRain_Rec

Configurare si mod de operare

Extensia pentru irigatie are o multitudine de optiuni care pot fi configurate in functie de nevoile individuale. Totusi, modelul nu este indicat pentru toate situatiile si problemele comune intalnite in irigatiile din agricultura ci mai degraba este o cale de a economisi resursele de apa in campurile irigate.

Modelul ofera date despre evapotranspiratie pentru o multitudine de culturi; aceste date ajuta la evaluarea nevoii de apa a culturii, pana la sfarsitul sezonului. Nu mai este nevoie sa se calculeze coeficientii manual si sa se adune sau scadea pe hartie!

Modelul ofera doua metode de baza pentru a controla necesarul de apa al culturii dumneavoastra; puteti folosi unul din ele sau pe amandoua:

Prin calcularea zilnica a evapotranspiratiei culturii;

Prin masurarea efectiva a cantitatii de apa din sol; aceasta se face prin intermediul mai multor senzori de umiditate a solului, atasati statiei de masura.

Modelul va genera avertizari, acest fapt insemnand inceperea irigarii culturii. Desi modelul poate opera doar dupa o singura metoda, este recomandat sa fie folosite amandoua; se evalueaza usor eficienta irigatiei, observand graficul senzorului de umiditate a solului. Mai mult chiar, daca se instaleaza senzori pentru doua sau trei adancimi, se poate observa activitatea radacinilor plantelor si capacitatea lor de absorbtie a apei.

Primul pas trebuie facut in addVANTAGH Manager:

daca extensia pentru irigatii este prezenta si activata.

Dupa ce acest pas a fost facut, se porneste programul addVANTAGE si activeaza toate statiile care vor fi folosite pentru extensia irigatii. Daca se doreste controlul mai multor campuri cu o singura statie de masura, trebuiesc configurate statii de masura virtuale.

Configurand optiunile initiale pentru fiecare statie in parte (pentru mai multe detalii. Din bara de meniuri se selecteaza Unelte - Configurare iar din fereastra deschisa se selecteaza Irigatii - configurare: va apare o fereastra de dialog. Descrierea acestei ferestre de dialog va fi facuta in cele ce urmeaza.

Configurarea parametrilor ETo

Se apasa cu mouse-ul pe ETo;

In functie de conditiile locale, se configureaza parametrii Altitudine, Latitudine si inaltimea senzorului pt. viteza vantului; acestea sunt necesare pentru ecuatia Penman-Monteith;

Daca exista mai multe statii echipate cu senzori ceruti de sistem (viteza vantului si radiatia solara), selectati una din campul de date Sursa;

Se apasa apoi pe butonul Aplica, pentru a continua configurarile, sau pe OK daca s-a terminat.

Configurarea senzorului pentru umiditatea solului

Se apasa cu mouse-ul pe Senzor SM;

Se selecteaza din structura arborescenta (similara cu cea din addVANTAGl: Manager) senzorul dorit pentru generarea avertizarilor; nu vor fi afisate decat statiile care au atasate senzorul pentru umiditatea solului;

Daca se selecteaza mai mult de un senzor, o medie a valorilor senzorilor va fi folosita pentru a genera avertizari;

Se introduce pragul pentru Umid. solului critica; o alarma va fi generata depinzand si de configurarea urmatorilor parametrii;

Se selecteaza din campul de date Deschide eveniment cind umiditatea solului este: Peste sau Sub umiditatea critica a solului; aceste optiuni depind de ce fel de senzor se foloseste: unii senzori masoara suctiunea (ca presiune negativa), in timp ce altii masoara procentajul de apa din sol (ca valoare pozitiva);

Se apasa apoi butonul Aplica pentru a continua configuratiile urmatoare sau pe OK daca i-a terminat.

Umiditatea solului nu este absolut necesara pentru corecta functionare a modelului, atat timp cat rulati modelul ET.

Configurarea tipului de sol

Se apasa cu mouse-ul pe Sol;

Din fereastra de dialog care se deschide, se selecteaza tipul de sol conform conditiilor locale;

Se poate defini un alt tip de sol, daca nici unul nu este acceptabil; se apasa pe butonul Nou, iar in fereastra de dialog care va apare, se poate defini un nou tip de sol.

Mai multi parametri trebuiesc furnizati pentru a defini corect un tip de sol. Din Nivel relativ saturatie sol, programul calculeaza nivelul absolut de saturatie din sol, care va fi folosit ca baza pentru valoarea zilnica a evapotranspiratiei culturii. La inceputul perioadei de vegetatie, valoarea absolut va fi egala cu 100I din ETc acumulat (evapotranspiratia culturii).

Astfel, continutul de apa din sol este echilibrat, ex. nu este inca un deficit.

Aceasta situatie este adevarata daca se iriga imediat dupa insamantare (ex. vegetale): capacitatea de 100I a solului din zona radacinilor este atinsa si modelul este astfel sincronizat.

Configurarea parametrilor culturii

Se apasa cu mouse-ul pe Cultura;

Din fereastra de dialog care s-a deschis, se selecteaza cultura in care este instalata statia de masura;

Se introduce procentul de reducere in cazul in care indicele acumulat ETc scade sub nivelul critic;

Se introduce data insamantarii si se apasa butonul Aplica; automat sistemul va aduce la zi toate stadiile;

Pentru definirea unei noi culturi, se apasa pe butonul Nou; se va deschide o fereastra de dialog care permite sa se introduca stadiile si nivelele lor critice.

Intervalul de timp pentru fiecare stadiu din program este foarte general.

Aceste stadii pot fi modificate si adaptate conditiilor locale. In general, variatiile sunt foarte mari si depind in mare masura de conditiile climatice, cultura si tehnologia folosita.

Valorile introduse in Acc(mm) pentru fiecare stadiu reprezinta diferenta de apa tolerata de capacitatea absoluta a campului. Cand indicele ETc acumulat atinge valoarea definita a capacitatii absolute a campului, minus valoarea Acc corespunzatoare (care depinde de stadiul de dezvoltare a culturii), o alarma va fi generata. Totusi vor trebui ajustate valorile pentru conditiile specifice; valori scazute inseamna o abordare mai moderata, in timp ce valori ridicate inseamna o folosire economica a resurselor de apa.

Daca balanta de apa din sol scade sub nivelul critic (preselectat), valoarea indicelui zilnic ETc va fi ajustat cu procentul corespunzator introdus in fereastra de dialog referitoarea la Cultura. Acum, plantele dispun de o cantitate minima de apa, astfel ca evapotranspiratia potentiala a culturii va scadea.

Data insamantarii comunica sistemului cand sa inceapa cu procesarea datelor primare: toate celelalte stadii de dezvoltare vor fi calculate in functie de aceasta data.

Se apasa cu mouse-ul pe Cantitatea de ploaie;

Se bifeaza Include automat precipitatiile in calculul ETc-ului acumulat daca este instalat un pluviometru si se doreste ca valorile inregistrate de acesta sa fie luate in calculul evapo-transpiratiei culturii;

In campul de date Ajustarea precipitatiilor masive, se bifeaza Activ daca se doreste luarea in calcul a precipitatiilor abundente inregistrate pe o scurta perioada de timp (acest parametru este definit in campul de date Prag); aceste evenimente depasesc abilitatea solului de a retine apa, totusi calculul evapotranspiratiei va fi amanat pe o anumita perioada de timp. Depinzand de tipul de sol, aceasta amanare poate sa fie intre l si 4 zile.

Este foarte important sa specificati corect stadiul de dezvoltare al culturii cand apar astfel de situatii: nu sunt foarte semnificative pentru plantele tinere, ci doar pentru cele dezvoltate, de obicei de la stadiul al doilea in sus (depinde, de asemenea, de tipul culturii si de perioada de dezvoltare).

Din campul de date Cantitatea efectiva de ploaie - metoda de calcul, se alege una din cele trei metode.

Pentru climele umede si moderate, o eficienta a cantitatii de ploaie de 80-90I este potrivita.

Configurarea parametrilor pentru irigatii

Se apasa cu mouse-ul pe Irigatii;

Daca este necesar, se introduce un coeficient de corectie in campul de date Irigarea solului sub, sau peste nivelul de saturatie cu (mm).

Similar, se poate aplica un factor de corectie introdus in campul de date Eficienta irigatiei; acest parametru tine cont de imperfectiunile din sistemul de irigatii sau a irigatiei de moment (ziua sau noaptea). Valoarea recomandata oscileazaintre 70 si 90I.

Fereastra de dialog 'Irigatii-stare'

Aceasta fereastra se va deschide daca se apsa de doua ori cu mouse-ul pe Irigatii-stare, din fereastra Unelte-configurare. Aici exista o privire de ansamblu asupra intregului model legat de evapotranspiratie. In aceasta fereastra se poate aplica un factor de corectie pentru balanta apei din sol: se apasa butonul Actualizeaza si se poate ajusta valoarea. Aceasta valoare va fi luata in calcul din ziua urmatoare.

Valoarea irigatiei recomandate este data de deficitul de apa in raport cu capacitatea absoluta a campului. Daca din anumite motive irigarea nu poate fi facuta la timp, sau a fost facuta mai devreme, trebuie sa fie actualizata aici.

De asemenea, aceasta fereastra poate fi deschisa selectand un eveniment, din lista de evenimente, referitor la irigatii si apasand apoi pe butonul Informatii (butonul cu seninul intrebarii).

Cateodata se poate intampla ca valoarea cantitatii de ploaie inregistrata la o statie de masura sa fie mai mica decat intr-un anumit camp (in special cand folositi statii de masura virtuale), astfel ca trebuie facuta o corectie manuala. Cantitatea de ploaie aditionala va fi inregistrata ca apa, dar va apare in lista de evenimente sub denumirea de Precipitatii. In acest caz, trebuie sa bifati Ploaie.

Celelalte doua optiuni pentru configurare (Irigatii-senzori si Irigatii-afiseaza data curenta) sunt intalnite si la celelalte extensii; pentru mai multe detalii.

Inregistrarea umiditatii solului

In plus fata de calculul necesarului de apa a culturii prin intermediul modelului evapotranspiratiei, se poate instala mai multi senzori pentru umiditatea solului pentru a confirma continutul de apa din sol. Statiile de masura accepta pana la 12 senzori (4 grupuri de cate 3 senzori fiecare). Daca dupa instalarea senzorilor, se configureaza un prag, un eveniment va fi generat cand conditiile preselectate vor fi intrunite.

Trebuie insa constientizata calitatea rezultatelor unor astfel de senzori:

datorita lungimii scurte a cablului dintre senzor si statia de masura,

raza de actiune pe sol este limitata si deci este posibil sa nu ne fie reprezentativa pentru intreaga supralata a campului unde este instalat.

Din contra, daca punctul de masura este considerat ca reprezentativ, este posibilitatea unei combinatii atragatoare:

permite verificarea plauzibilitatii metodei evapotranspiratiei, prin masurarea directa a umiditatii solului.

Mai multe tipuri de senzori sunt acceptati de sistem:

v    Senzorul Watermark al firmei Irrometer, Inc. este bazat pe un material granulat si are gama de lucru intre 10 si 200 kPa. Trebuie instalat prin intermediul unui adaptor Adcon A755SM, la care se pot instala trei senzori Watermark in acelasi timp. Driverul instalat de program va da valoarea medie a celor trei senzori. Daca se doresc valorile individuale, se foloseste un alt driver livrat o data cu programul. Pentru detalii aditionale despre senzorul Watermark si instalarea lui in camp, se citeste prospectul referitor la acest tip de senzor.

v    Senzorul Waterwise al firmei Waterwise, este bazat pe un bloc de ghips.

Gama de lucru este intre 30 si 1500 kPa. Senzorul trebuie montat prin intermediul unui adaptor A755SM. Pentru acest senzor nu exista un driver livrat o data cu programul, dar se poate construi usor unul in addVANTAGE Manager.

Mai multi senzori pentru umiditatea solului vor putea fi instalati in viitor. Pentru detalii in legatura eu instalarea si intretinerea senzorilor pentru umiditatea solului, sa se consulte prospectele livrate de fabricantii senzorilor respecti

Felul cum instalati un senzor pentru umiditatea solului este foarte important; valorile pot varia in mod semnificativ daca senzorul nu are contact direct cu solul in care este instalat.

Mesajele generate de extensia irigatii

Urmatoarele mesaje sunt generate de extensia pentru irigatii (verificati daca mesajele din lista de evenimente referitoare la irigatii sunt activate - vezi 'Selectati statia de masura dorita din lista de statii si deschideti lista de evenimente apasand cu mouse-ul de doua ori pe statia respectiva sau folosind butonullista de evenimente.'

Eto: xx

Acest mesaj va afisa valoarea evapotranspiratiei zilnice in mm (1/m²). Daca un al doilea parametru este afisat in spatele valori evapotranspiratiei, acest lucru inseamna ca modelul a pornit, sau, mai simplu spus, cultura a fost plantata.

Aceasta valoare reprezinta balanta actuala de apa ca rezultat a configuratiilor oferite modelului in legatura cu tipul de sol, cultura, precipitatii, etc.

Daca se selecteaza cu mouse-ul un astfel de eveniment si se apasa apoi pe butonul Informatii, va apare o fereastra de dialog referitoare la starea modelului, in aceasta fereastra se poate corecta balanta de apa din sol sau aplica irigatii, chiar daca nici o avertizare nu a fost generata.

Irigatii - irigatii necesare

Acesta este un mesaj insotit de o alarma in lista de statii; va avertizeaza ca apa din sol a scazut sub nivelul critic. Alarma este generata cand indicele ETc scade sub valoarea data de diferenta dintre capacitatea absoluta a campului (configurata la tipul de sol) si valoarea Acc configurata din fereastra de dialog referitoare la cultura, corespunzand stadiului de dezvoltare. Dupa irigare, trebuie anulat mesajul, apasand cu mouse-ul de doua ori pe el.

Irigatii - irigatii aplicate xx mm

Acest mesaj confirma efectuarea irigatiei si ce cantitate de apa xx a fost folosita.

Irigatii - senzor de umiditate a solului

Aceasta esle o alarma generata de senzorul de umiditate a solului (daca aveti cel putin unul instalat): va afisa daca pragul preprogramat a fost atins. Alarma trebuie anulata apasand de doua ori cu mouse-ul pe ea, dar va deveni inactiva abia dupa ce solul va fi irigat.

Irigatii - optiuni schimbate de utilizator

Acesta este un mesaj generat de utilizator si confirma ca una sau mai multe optiuni au ibst schimbate de utilizator.

Irigatii - date insuficiente

Au fost colectate date insuficiente pentru ziua respectiva; aceasta indica faptul ca modelul nu poate genera rezultate relevante.

Irigatii - ploaie torentiala (xx mm, y zile)

Acest eveniment este generat daca optiunea Ajustarea precipitatiilor masive este bifata si limita definita este depasita. In acest caz calculul evapotranspiratiei este stopat pentru un anumit numar de zile, pana ce capacitatea solului va atinge din nou 100I (de la o zi pentru solurile nisipoase, pana la patru zile pentru solurile argiloase).

Irigatii - inceputul fazele fenologice ale culturii

Acest eveniment informeaza ca modelul a intrat in prima faza fenologica a culturii. De acum inainte, modelul va genera avertizari pentru irigatii daca deficitul de apa atinge pragul preprogramat.

Irigatii - sfirsitul fazelor fenologice ale culturii

Modelul a ajuns la sfarsitul ultimei faze fenologice a culturii; nici un eveniment legat de irigatii nu va mai fi generat dupa acest mesaj.

Extensia pentru irigatii in modul depanare

Cand porniti addVANTAGE in modul depanare, acesta ofera posibilitatea sa efectuarii de simulari cu datele primare in extensia pentru irigatii. In fereastra de dialog, care se deschide cand se apasa butonul configurare algoritmi, apar urmatoarele optiuni in plus:

Irigatii - sterge evenimentele: aceasta optiune permite stergerea tuturor evenimentelor din baza de date pentru o anumita statie de masura, evenimente generate anterior;

Irigatii - punct oprire: va permite sa configurati un punct (eveniment, alarma sau datazora) la care reprocesarea datelor sa se opreasca.

De asemenea, in acest mod, in fereastra de dialog referitoare la configurarea extensiilor, la alegera optiunii Irigatii - afiseaza data curenta, in fereastra de dialog apare butonul Continua, care va permite sa reluati reprocesarea datelor din locul unde s-a oprit.

3.7.Extensia DSV

Extensia DSV (Daily Severity Values) calculeaza valoarea severitatii bolii la mai multe tipuri de culturi. Sunt doua modele implementate (Tom-Cast - patarea bruna a tomatelor si mana la tomate si cartof), dar extensia poate fi utilizata si la alte culturi. Bazandu-se pe cercetarile lui Fry, extensia DSV poate evalua riscul aparitiei bolii pentru mai multe tipuri de culturi, incluzand patarea bruna a tomatelor, Alternaria la morcovi si Septoria la telina.

Tom-Cast

Acest model a fost construit pentru a ajuta la luarea deciziilor de aplicare a fungicidelor pentru a combate boala produsa de ciuperca la tomate. DSV-ul este calculat in functie de durata in ore a umiditatii pe frunze si a mediei temperaturii in timpul umiditatii pe frunze. Aceste valori sunt calculate de la amiaza la amiaza, zilnic si sunt insumate pentru a genera valoarea acumulata a DSV-ului.

Un tratament este recomandat cand DSV-ul acumulat atinge pragul definit de utilizator. Acesta este definit in concordanta cu susceptibilitatea soiului; dupa aplicarea unui tratament, indicele va porni din nou de la O si se va acumula pana va atinge din nou pragul predefinit.

Urmatorul tabel trebuie folosit ca ghid pentru a executa un tratament pentru patarea bruna a tomatelor:

. Susceptibil: 12- 14 DSV;

. Intermediar: 14-16 DSV;

. Tolerant: 16- 18 DSV.

3.8.Mana la cartof si tomate

Cunoscut si sub denumirea Wisdom Tom-Cast sau Blight-Cast, modelul are doua stadii. Calculeaza DSV-ul folosind duratele in ore a celor mai inalte valori pentru umiditatea relativa a aerului si temperaturile medii pe aceaste perioade.

Astfel vor fi acumulate puncte pana ce modelul va atinge valoarea preprogramata a pragului (normal 18 in total), in acest punct este asteptat primul atac al bolii.

Un tratament este recomandat si, daca acest tratament este aplicat, indicele va porni din nou de la 0. Modelul intra in cel de-al doilea ciclu: va calcula indicele DSV cumulat, bazat pe umiditatea pe frunze si media temperaturilor zilnice, de la amiaza la amiaza, in concordanta cu modelul Tom-Cast. Un al doilea prag va fi folosit acum (configurabil in fisierul DSV.INI, de fiecare data cand indicele DSV acumulat atinge acest prag va fi generata o avertizare. Indicele va porni de la O dupa aplicarea unui tratament.

Valoarea recomandata pentru al doilea prag depinde de severitatea atacului din zona respectiva:

. 30 pentru un atac usor;

. 20 pentru un atac moderat;

. 15 pentru un atac sever.

Configurarea si modul de operare

Primul pas trebuie facut in addVANTAGE Manager; se verifica daca extensia DSV este prezenta si activa.

Daca acest prim pas a fost efectuat, se porneste programul addVANTAGE sise ataseaza extensia statiilor care o vor folosi.

Se configureaza apoi optiunile initiale; aceasta operatie trebuie facuta pentru fiecare statie in parte.

Configurarea modelului

. Se selecteaza statia la care s-a atasat extensia;

. Din bara de meniuri se selecteaza Unelte - Configurare sau se apasa butonul Configurare algoritmi;

. Din fereastra care s-a deschis, se apasa de doua ori pe DSV- configurare;

. Se selecteaza modelul dorit (Tom-Cast DSV sau Mana la tomate/cartof) si pragul; se introduce numele culturii;

. Se apasa butonul OK;

. Se configureaza faza fenologica initiala; activarea modelului se va face in momentul cand se activeaza inceput vegetatie, pana atunci modelul nu va reactiona.

Faza fenologica inceput vegetatie trebuie interpretata in acest caz generic, pentru ca depinde de model, cultura si boala. De exemplu, modelul Tom-Cast pentru patarea bruna a tomatelor recomanda pornirea in prima faza fenologica cand sunt observate primele fructe rosii.

Daca inceputul sezonului nu coincide cu momentul de pornire al sistemului, sincronizati faza din sistem cu evolutia fazei estimate din teren in conditii normale de folosire, dupa initializarea extensia va parcurge succesiv toate fazele fenologice (in conditiile in care extensia este activata o data cu infiintarea culturii in camp);

Nu se schimba stadiul modelului daca nu este necesar! Modelul are grija singur de schimbari: acest lucru se poate face cel mult o data, la inceputul sezonului.

Daca se opteaza pentru modelul Wisdom Tom-Cast se verifica, de asemenea, valoarea celui de al doilea prag in fisierul DSV.INI.

Combo senzorul trebuie instalat in vegetatie, avand grija ca frunza artificiala sa fie inconjurata de frunze.

Mesajele extensiei DSV

Urmatoarele mesaje pot fi generate de extensia DSV:

DSV - tratament recomandat

Un tratament trebuie executat daca pragul a fost depasit; acest mesaj va fi activ atat timp cat nu este executat un tratament.

DSV - indice = xx

Reprezinta valoarea zilnica acumulata a idicelui DSV.

DSV-stare schimbata manual

O schimbare in stadiul bolii a fost efectuata. Mesaj generat de utilizator.

DSV - tratat cu produsul X

Un tratament efectuat; ofera informatii despre durata de acoperire si daca mai este activ.

DSV - tratament anulat de ploaie

Avertizarea este emisa dupa inregistrarea unei cantitati de ploaie care depaseste limita de spalare a fungicidului utilizat pentru tratament; numai fungicidele de contact pot fi subiectul acestei avertizari. In cazul acestui mesaj, poate deveni posibila necesitatea repetarii tratamentului, in functie de situatia concreta existenta in teren.

DSV - tratament anulat de utilizator

Acest mesaj este inregistrat in baza de date atunci cand un tratament este sters (anulat) de utilizator.

DSV- date insuficiente la ora 6 AM

Acest mesaj va fi inregistrat atunci cand datele colectate sunt insuficiente pentru ca modelul sa poata aprecia corect situatia existenta. Absenta datelor trebuie sa se inregistreze pe mai mult de o jumatate de zi, pentru ca acest mesaj sa fie emis.

DSV - noua valoare a pragului DSV=nn

Acest mesaj aduce la cunostiinta ca utilizatorul a schimbat pragul DSV din fereastra de optiuni.

DSV - model schimbat de utilizator

Eveniment generat de utilizator: modelul afost schimbat din Tom-Cast in mana sau invers.

Extensia DSV in modul depanare

Cand se porneste addVANTAGE in modul depanare, acesta ofera posibilitatea efectuarii de simulari cu datele primare in extensia DSV. In fereastra de dialog care se deschide cand se pasa butonul configurare algoritmi, apar urmatoarele optiuni in plus:

DSV - sterge evenimentele: aceasta optiune permite sa se stearga toate evenimentele din baza de date pentru o anumita statie de masura, evenimente generate anterior;

DSV - punct oprire: permite sa se configureze un punct (eveniment, alarma sau data/ora) la care reprocesarea datelor sa se opreasca.

De asemenea, in acest mod, in fereastra de dialog referitoare la configurarea extensiilor, la alegerea optiunii DSV - afiseaza data curenta, in fereastra de dialog apare butonul Continua, care va permite sa reluati reanalizarea datelor din locul unde s-a oprit.

Bibliografie

Arens K., 1929 - 'Untersuchungen liber Pseudoperonospora humuli (Miy et Tak.) den Erreger der neuen Hopfenkrankheit'. Phytopath. Z., l, p.169-193.

BERBECEL, O. si colab., 1970. Agrometeorologie. Editura Ceres, Bucuresti

BINET, P., BRUNEL, J-P., Physiologie, Paris, 1968

Bovey R. el all., 1979 - 'La defense des planles cullivees'. 7e edilion. Edil. Payot-Lausanne, pp. 242 247

BUNESCU, V., BLAGA, GH., 1988. Pedologie - curs. Institutul Agronomic, Cluj-Napoca

CRIVEANU, H., 2001, Agrometeorologie - curs, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca,

CRIVEANU, H., 2001, Agrometeorologie - lucrari practice, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca

DISSESCU, C.A., si colab., 1979, Fizica si climatologie agricola, EDP, Bucuresti,

DOBROTA CRISTINA, MASAMACHI YAMASHITA, 1999, Cresterea si dezvoltarea plantelor, Ed. Gloria

Dolinar M., Zolnir M., 1994 -'Schwellenorientiertes Entscheidungsschema fur epidemiebezogene Bekampfung der Hopfenperonospora (Pseudoperonospora humuli Miy. et Tak.)'Sonderdruck aus 'Die Bodenkultur'; 45. Band,Heft l.

Kremheller H. Th., 1979 - 'Untersuchungen zur

Epidemiologie und Prognose des Falschen Mehltaues an Hopfen (Pseudoperonospora humuli Miy. et Tak.) Wilson'. Diss. Techn. Univ. Miinchen.

Marcu, M., 1983, Meteorologie sI climatologie forestiera, Ed.Ceres, Bucuresti

Royle D.J., 1973 -'Quantitative relationship between inlection by the hop downy mildew pathogen, Pseudoperonospora humuli, and weather and inoculum factors' Annals of Applied Biology, 73, l, pag. 19 30.

Roylc D.J. & Thomas G.M., 1972 'Analysis of relationships between wcather factors and concentrations ofairbornc sporangia of Pseudoperonospora humuli' Transactions of British Mycological Socicty, 58, Part l, pag. 79-89.

STOICA, V., 1982, Biomasa - biogaz, EA, Bucuresti,

TINTEA, H., 1972, Optica si spectroscopie, EDP, Bucuresti

URSU, I., 1982, Prezentul si viitorul energiei solare, EA Bucuresti