STATIA METEOROLOGICA TG.LAPUS

STATIA METEOROLOGICA

TG.LAPUS

ASEZARE.LIMITE.VECINI

Orasul TG.LAPUS e situat in sudul judetului MARAMURES pe traseele raului Lapus in depresiunea cu acelas nume. Depresiunea Lapusului avand o suprafata de 918km² are un caracter subcarpatic si este inconjurata la N-NE de lantul Muntilor Tibles al carui varf are 1842 m, la N de Muntii Lapusului cu varful Varatec de 1353m si Muntii Gutai cu varful de 1445m,la N-NV de Muntele Satra cu varful de 1041m,la NV de Dealu Pietris cu varful de 595m,V de Masivul Preluca cu varful de 811m, la S-SE de Culmea Breaza cu varful de 975m, iar la E Dealurile Suplaiului cu altitudinea de 600m. Lantul de munti si dealuri inalte creaza un microclimat specific in depresiune.

Statia meteorologica TG.LAPUS se afla situata in zona numita Lighet la o distanta de aproximativ 500m de la periferia orasului. Coordonatele statiei sunt :

-latitudine N : 47s26´

-longitudine E 23s52´

-altitudine de 365m

CARACTERIZAREA PRINCIPALILOR

FACTORI CLIMATICI

Sectorul de clima in care se caracterizeaza Depresiunea Lapusului este acela de clima temperata -continentala moderate cu influente predominant oceanice (vestice) si mai putin nordice.

Patrunderea unor mase de aer rece pe Valea Lapusului este determinata de prezenta masivului Tibles in N.

Aspectul depresionar al reliefului reduce frecventa si intensitatea curentilor de aer,intretinand in general o stare de calm insotita in sezonul rece al anului de frecvente fenomene de inversiune termica pe fondul unui regim anticiclonal.

PRESIUNEA ATMOSFERICA

Presiunea atmosferica reprezinta forta pe care atmosfera o exercita prin greutatea ei asupra suprafetei orizontale ,fiind deci egala cu greutatea, pe unitatea de suprafata (1cm²)a coloanei verticale de aer, care se intinde de la suprafata data pana la limita superioara a atmosferei.

Variatiile presiunii atmosferice sunt de doua tipuri :

-periodice diurne si anuale.

-neperiodice sau perturbatii de la o zi la alta in functie de schimbarea de natura termica si dinamica ,adica de deplasarea si dezvoltarea sistemelor barice.

Principalele sisteme barice sunt ciclonii sau zone depresionare de presiune scazuta si anticiclonii, zone cu presiune ridicata sau maxime barometrice.Ciclonii si anticiclonii sunt considerati centrii de actiune ai atmosferei, deoarece pun in miscare aerul, dinspre zonele de mare presiune catre cele de minima presiune.

Masurarea presiuni se efectueaza cu barometrul cu mercur.

Inaltimea coloanei de mercur din barometru nu depinde numai de presiunea atmosferica,fiind influentata de temperatura aerului si acceleratia gravitationala. Astfel conform normelor conventiei barometrice internationale ,presiunea admosferica normala se considera aceea a unei coloane de mercur inalta de 760 mm,cu sectiunea de 1cm² la temperatura de 0sC (temperatura la care mercurul are densitatea normala),la nivelul marii si la latitudinea de 45sC

In conditii normale o coloana de mercur,cu o inaltime de 760mm exercita o presiune de 1013,250mb(hPa)

Referitor la anul2000 in urma observatiilor zilnice efectuate la statie, s-au inregistrat urmatoarele valori medii lunare ale presiunii atmosferice :

Reprezentand grafic acest val obtinem urmatoarea reprezentare grafica :

Se poate observa din analiza acestor valorii medii lunare ale presiunii atmosferice ca avem o valoare maxima a presiunii in luna octombrie (978,6hPa) si o valoare minima in luna aprilie a acestui an (968,4h Pa).

Se poate deasemenea observa ca anotimpual exista valori apropiate ale presiunii atmosferice , cu valori mai ridicate totusi in anotimpul de iarna ( luna ianuarie si februarie).

2 VANTUL

Vantul reprezinta miscarea aerului in raport cu suprafata terestra si este o marime vectoriala si bidimensionala . Doua elemente variabile in timp definesc vantul din punct de vedere meteorologic :

-directia

-viteza

Fortele care imprima vantului directia si intensitatea sunt :

-forta gradientului baric orizontal

-forta Coriolis

-forta de frecare

-forta centrifuga

Criteriile de clasificare sunt :

-frecventa

-natura

-regiunile in care actioneaza

-altitudinea

Observatiile asupra directiei si vitezei vantului se fac cu girueta.

Din punct de vedere al directiei vantul poate fi constant si variabil ,iar din punct de vedere al vitezei avem vant uniform si in rafale.

Unitatea de masura pentru vant este m/s sau km/h intre ele existand relatia

1m/s=3,6km/h

1km/h=0,278m/s

Directia vantului reprezinta sectorul orizontului de unde sufla vantul si se determina cu ajutorul rozei vanturilor ,formata din 16 puncte cardinale.

Valorile medii lunare inregistrate in anul 2000 sunt prezentate in tabelul urmator :

Reprezentand grafica aceste valori obtinem urmatoarea prezentare:

Se pot observa valori apropiate ale valorilor in lunile de iarna ( noiembrie ,decembrie) exceptie facand luna ianuarie cu o valoare de 0,8m/s . Valorii medii ridicate ale vitezei vantului au fost in luna iulie 2000 (1,5m/s) luna in care directia predominanta a fost din NV.

In tabelul de mai jos sunt prezentate valorile maxime ale vitezei vantului pentru fiecare luna a anului 2000, precum si directia corespunzatoare a acestor valori :

Din tabelul de mai sus se poate observa ca directia predominanta este cea din NV ,exceptie facand luna martie cand directia corespunzatoare valorii maxime a vitezei vantului fiind din SSV .

In luna iunie si iulie a anului 2000 s-a semnalat la statie fenomenul de vijelie care este caracterizat printr-o puternica si brusca variatie a directiei si vitezei vantului, o crestere brusca a presiunii si umezelii relative , o scadere brusca a temperaturii si adesea prin precipitatii sub forma de aversa ,insotite de oraje.

3. TEMPERATURA AERULUI

Temperatura aerului este marimea care caracterizeaza starea de incalzire sau racire a atmosferei , in imediata apropiere a suprafetei terestre.

Temperatura aerului se masoara cu ajutorul termometrelor (pentru temperatura maxima-termometru cu mercur, iar pentru cea

minima -termometru cu alcool)

Din observatiile efectuate la statie , referitor la anul 2000 s-au extras urmatoarele valori medii lunare :

O reprezinta grafica a acestor valori :

Analizand grafica se poate observa o diferenta mare intre lunile noiembrie si decembrie , precum si intre lunile martie si aprilie. Cea mai ridicata valoare a temperaturii medie a aerului este in luna august cu o valoare de 18,6 sC , iar cea mai scazuta este in luna ianuarie cu o valoare de -7,4sC.

Media anuala a temperaturii aerului este de 8,2sC.

Facand comparatie intre aceasta valoari cu valorile din anii anteriori (1999÷8,3sC ;1998÷7,5sC) se poate concluziona ca nu exista diferente foarte mari intre valorile medii anuale ale temperaturii aerului.

Cea mai ridicata valoare a temperaturii aerului in anul 2000 a fost de :35,2 in luna august, iar cea mai scazuta valoare a fost inregistrata in luna ianuarie si a fost de -25,3sC.

Tot in acest capitol se poate face o reprezentare grafica a valorilor maxime lunare ale temperaturii aerului ,precum si ale valorilor minime lunare ale temperaturii aerului pentru anul 2000.

In tabelul de mai jos s-au extras maximele lunare ale temperaturii aerului :

Reprezentand grafic aceste valori obtinem :

Temperaturi minime lunare ale anului 2000 sunt extrase in tabelul de mai jos :

Reprezentand grafic aceste valori obtinem :

Analizand graficele se observa valori ridicate ale maximelor temperaturii aerului pentru lunile de toamna (septembrie,octombrie,noiembrie) si chiar si pentru luna decembrie (+10sC) care este o luna de iarna.

Pentru temperaturile minime lunare se pot observa deasemenea valori negative pentru lunile de primavara si o valoare destul de scazuta pentru luna iunie a acestui an.

4. UMEZEALA AERULUI

Umezeala aerului reprezinta cantitatea de apa continuta intr-o unitate de masura a volumului de aer . Umezeala aerului se caracterizeaza printr-o serie de marimi si anume :

a)     Tensiunea vaporilor de apa este presiunea partiala a vaporilor de apa intr-un volum de aer dat , aflat in echilibru termodinamic cu o suprafata evaporanta de apa sau gheata. Tensiunea vaporilor de apa se exprima in hPa si se calculeaza cu ajutorul tabelelor

b)     Umezeala relativa exprima raportul in procente (%) dintre tensiunea actuala a vaporilor de apa si tensiunea maxima a vaporilor de apa ,la aceeasi temperatura si se determina utilizand tabelele.

c)     Deficitul de saturatie este diferenta dintre tensiunea maxima si cea actuala a vaporilor de apa ,la o temperatura si presiune data. Se exprima in hPa si se determina cu ajutorul tabelelor.

d)     Punctul de roua este temperatura la care aerul umed trebuie sa se raceasca pentru a deveni saturat in prezenta apei pure , fara schimbarea presiunii si a raportului de amestec si se exprima in sC.

Determinarea valorii temperaturii punctului de roua se face utilizand tabelele pshirometrice.

In anul 2000 in urma observatiilor zilnice efectuate s-au obtinut prin calcul urmatoarele valori medii lunare ale umezelii aerului :

Anotimpual se obtin urmatoarele valori ale umezelii aerului :

-primavara  U=76%

-vara  U= 76%

-toamna  U=84%

-iarna  U=92%

Analizand aceste valori se poate observa ca, referitor la anul 2000 avem aceeasi valoare a umezeli aerului in anotimpul primavara -vara , iar cel de toamna-iarna are valorii destul de apropiate ale umezelii aerului.

5. TEMPERATURA SI STAREA SUPRAFETEI SOLULUI

Starea de incalzire a solului este caracterizata prin temperatura suprafetei solului si prin repartitia acesteia in adancime.

Incalzirea si racirea solului , capacitatea acestuia de absortie si emisie de caldura depinde de :structura ,caldura specifica ,conductibilitate termica ,culoare ,gradul de umezire ,unghiul sub care cad razele soarelui ,in functie de anotimp si relief etc .

Temperatura suprafetei solului este masurata cu termometrul.

In anul 2000 s-au obtinut urmatoarele valorii medii lunare ale temperaturii solului :

Se pot observa valori scazute ale temperaturii suprafetei solului in prezenta stratului de zapada ,iar vara aceste valori sunt destul de ridicate .

O reprezentare grafica a acestor valori :

Se pot extrage si reprezenta grafic valorile maxime si minime lunare ale temperaturii suprafetei solului ,valori obtinute din observatiile zilnice efectuate la statie , observatii care se efectueata cu ajutorul termometrelor de maxima si minima asezate pe parcela dezgolita de vegetatie ,neumbrita . Solul acestei parcele trebuie sa fie sapata ,afanata, greblata si nivelata .

Din tabelele cu date meteorologice existente in arhiva statiei s-au extras urmatoarele valori maxime si minime lunare pentru temperatura suprafetei solului :

Pentru temperatura maxima lunara s-a obtinut urmatoarea reprezentare grafica :

Cea mai ridicata valoare a temperaturii solului a fost in luna august ,luna in care s-a inregistrat si cea mai ridicata valoare a temperaturii aerului (35,2sC).

Deasemenea se poate observa o valoare destul de ridicata a temperaturii maxime a solului in in decembrie (10,4sC) in lipsa stratului de zapada .

Pentru minimele lunare ale temperaturii solului s-a obtinut urmatoarea reprezentare grafica :

Din aceasta reprezentare se poate trage concluzia ca exclusiv pentru lunile de vara ,exceptand septembrie ,avem valori pozitive ale minimei temperaturii solului ,restul anului 2000 prezentand valori exclusiv negative ale acestui parametru.

Iarna cand avem strat de zapada se fac observatii referitoare la temperatura suprafetei solului ,dar si observatii referitoare la gradul de acoperire si a caracteristicelor de asezare a stratului de zapada cat si determinarea grosimii acesteia .Deasemenea periodic ,se fac observatii care constau in determinarea densitatii si echivalentului in apa al stratului de zapada .

In anul 2000 la care se face referire in aceasta lucrare ,prima ninsoare a cazut in luna decembrie in data de 25 ,dar datorita faptutui ca temperatura aerului in decada a III-a a acestei luni a avut si valori pozitive si datorita faptului ca au urmat zile cu precipitatii lichide ,nu s-a format strat de zapada in luna decembrie .

In luna ianuarie ,anul a inceput cu o grosime a stratului de zapada de 27 cm ,iar pana la sfarsitul lunii stratul de zapada a masurat 67 cm ca urmare a caderilor de zapada . Luna februarie a anului 2000 a debutat cu zapada ,dar au existat si zile cu precipitatii lichide ,fapt care a diminuat stratul de zapada la 38 cm .

Chiar si luna martie a anului 2000 a fost luna in care a existat strat de zapada ,pana in data de 26 a acestei luni .

S-au extras pentru lunile ianuarie ,februarie ,martie valorile medii decadice ale grosimii stratului de zapada ,valori prezentate in tabelul urmator :

LUNA	IANUARIE			FEBRUARIE			MARTIE
DECADA	I	II	III	I	II	III	I	II	III
Grosime Zapada cm

Reprezentate grafic aceste valori obtinem :

Uneori iarna datorita invaziilor maselor de aer cald ,stratul de zapada se poate topi brusc ,ceea ce duce la cresterea debitelor raurilor ,putand aparea ape mari de iarna si chiar viituri de iarna .

6. DURATA DE STRALUCIRE A SOARELUI

Durata de stralucire a Soarelui reprezinta intervalul de timp ,din cursul unei zile, in care soarele a stralucit pe bolta cerului .

Observatiile asupra duratei de stralucire a soarelui se efectueaza cu heliograful si consta in determinarea numarului de ore in cursul carora soarele a luminat platforma meteorologica si imprejurimile statiei .

Functionarea heliografului se bazeaza pe proprietatea unei sfere de sticla (cristal) de a concentra in focarul sau razele solare care cad pe suprafata sa si de a produce o arsura pe heliograma plasata in spatele sferei .

In functie de lungimea acestei arsuri se determina durata de stralucire a soarelui.

Heliograful prin constructie ,functioneaza numai la o anumita intensitate a radiatiei solare.La apusul soarelui ,heliograma se inlocuieste si se descifreaza pentru calculul duratei orare si zilnice de stralucire a soarelui .

Radiatia care vine direct de la Soare este considerata variatie de unda scurta .

Radiatia solara directa creste ,incepand cu momentul rasaritului pana in momentul trecerii soarelui la meridianul locului ,cand devine maxima (a.m.) .In partea a doua a zilei ,radiatia solara scade pana la momentul apusului (mersul p.m.) .

Aceasta variatie este aceeasi indiferent de lunile anului ,luni pentru care avem urmatoarele valori ale duratei de stralucire a soarelui :

Din datele existente la statie ,avem valori pentru duratele posibile de stralucire ale soarelui pentru fiecare luna a anului 2000 .Aceste valori sunt prezentate in tabelele urmatoare :

In functie de valorile efective lunare ale duratei de stralucire a Soarelui si valorile posibile se calculeaza fractia de insolatie ca fiind raportul dintre durata efectiva a stralucirii si valoarea maxima posibila a duratei de stralucire a Soarelui .

Aceste valorii ale fractiei de insolatie lunara pentru anul 2000 sunt prezentate in tabelul urmator :

Reprezentand grafic aceste valorii obtinem urmatoarea reprezentare :

Se poate observa valori mici ale fractiei de insolatie in lunile decembrie si ianuarie a anului 2000 si o scadere a fractiei in luna iulie comparativ cu luna iunie si august .

Durata de stralucire a soarelui inregistreaza abateri de la an la an datorita variatiilor nebuluzitatii.

Exista diferente intre duratele de stralucire a Soarelui in semestrele cald si rece ale anului ,datorita cresterii duratei zilei si predominarea timpului senin in sezonul cald si o scadere a duratei zilei in sezonul rece ,ceea ce face ca durata de stralucire a Soarelui sa se reduca .

7. NEBULOZITATEA

Nebulozitatea reprezinta totalitatea norilor de pe bolta cereasca sau gradul de acoperire a cerului cu nori .

Norii determina aspectul vremii zonei deasupra careia se afla .

Norul ,prin definitie ,este un hidrometeor constituit dintr-o suspensie de particule minuscule de apa lichida sau gheata in atmosfera sau ambele,care nu ating solul .

Valorile nebulozitatii medii anuale cresc odata cu cresterea altitudinii.

Nebulozitatea medie lunara a anului 2000 la statia metrologica Tg.Lapus este reprezentata prin urmatoarele valori din tabelul de mai jos :

Reprezentand aceste valori obtinem graficul :

Se poate observa o nebulozitate ridicata in lunile ianuarie ,martie si una relativ scazuta in luna august si mai .

Observatiile legate de stabilirea gradului de acoperire a cerului cu nori fac referire la nebulozitatea totala (toti norii existenti in momentul observatiei) cat si la nebulozitatea inferioara partiala (numai norii a caror baza este situata in etajul inferior).

Frecventa nebulozitatii este data de numarul mediu lunar al zilelor cu cer senin si numarul mediu lunar al zilelor cu cer acoperit .

Numarul mediu anual al zilelor cu cer senin este diferentiat teritorial in functie de conditiile fizico-geografice locale .

In cursul anului se remarca un maxim si un minim de zile senine.

Maximul anual se inregistreaza de obicei in luna august ,iar minimul anual al zilelor senine este inregistrata in luna decembrie .

In anul 2000 ,lunar avem urmatoarele valorii pentru numarul zilelor cu cer senin :

Reprezentate aceste valori grafic:

Se observa ca intr-adevar luna august este luna cu un maxim al zilelor cu cer senin ,iar ianuarie ,martie ,aprilie si iulie sunt cu valori minime ,pe cand luna decembrie are o valoare destul de ridicata .

"Zi senina" se considera ziua in care suma nebulozitatii nu depaseste sapte (≤7) ,iar "zi acoperita" este ziua in care suma nebulozitatii este ≥33 .

Numarul zilelor cu cer acoperit pentru lunile anului 2000 , au urmatoarele valori :

Grafic avem urmatoarea reprezentare :

Se poate observa un maxim al numarului zilelor cu cer acoperit in luna ianuarie al anului 2000 si un minim in luna octombrie , minim care reprezinta valoarea "0" , adica suma nebulozitatii nu a depasit in nici o zi valoarea de 33 .

8.PRECIPITATIILE ATMOSFERICE

Observatiile asupra precipitatiilor atmosferice constau in determinarea vizuala a felului ,duratei si intensitatii lor, precum si in masurarea si inregistrarea continua a cantitatii de precipitatii cazute .

Precipitatiile reprezinta ,prin definitie, toate produsele de condensare si cristalizare a vaporilor de apa din atmosfera ,care cad din nori la suprafata pamantului sub forma lichida ,solida sau ambele forme in acelasi timp.

Din datele existente in arhiva statiei s-au extras urmatoarele valorii lunare ale activitatilor de precipitatii :

Cantitatea totala anuala a precipitatiilor in anul 2000 a fost de 713,7 l/m² .

Diferentierea cantitatilor de precipitatii si repartitia lor lunara este data de frecventa si directia de deplasare a sistemelor barice , a maselor de aer si a fronturilor ,dar si de gradul de dezvoltare a proceselor climatice locale, care duc la formarea sau diminuarea precipitatiilor atmosferice .

Grafic cantitatile lunare de precipitatii la statia meteorologica Tg. Lapus in anul 2000 au urmatoarele reprezentari :

Se pot observa fluctuatii in ceea ce priveste cantitatea de precipitatii de la o luna la alta . Cea mai scazuta cantitate de precipitatii este cea din luna octombrie (8,2 l/m²), iar cea mai mare cantitate de precipitatii in luna martie (110,9 l/m²).

Cantitatile maxime de precipitatii in 24 ore pot depasi uneori cantitatea medie multi anuala.

Valorile maxime lunare in 24 ore ale cantitatilor de precipitatii in anul 2000 sunt prezentate in tabelul de mai jos :

Grafic aceste valori sunt reprezentate dupa cum urmeaza :

Anotimpual se obtin urmatoarele reprezentari grafice ale cantitatilor lunare de precipitatii :

PRIMAVARA VARA

TOAMNA IARNA

Din datele extrase putem spune ca toamna se prezinta cu valori reduse ale cantitatilor de precipitatii (122,5 l/m²) ,urmata de vara (158,3 l/m²) ,iar primavara si toamna s-a caracterizat prin valorii ale cantitatilor de precipitatii de 244 l/m², respectiv 188,9 l/m².

Analizand toti parametrii care au fost prezentati in aceasta lucrare ,putem spune ca anul 2000 a fost un an normal din punct de vedere meteorologic , neexistand anomalii legate de vreme.

Principalii parametri climatici ai anului 2000 caracteristici depresiunii Lapusului sunt prezentati in tabelul urmator :

BIBLIOGRAFIE

INSTRUCTIUNI PENTRU STATIILE METEOROLOGICE-BUCURESTI 1995

ARHIVA STATIEI TG.LAPUS