Transmiterea datelor inregistrate la statiile meteorologice sinoptice

Transmiterea datelor inregistrate la statiile meteorologice sinoptice.

Codul sinoptic international

Transmiterea datelor inregistrate la statiile meteorologice sinoptice

La statiile meteorologice cu program sinoptic observatii se fac din ora in ora.

Datele obtinute in urma efectuarii observatiilor clasice se transmit codificat prin diferite mijloace (telefon, radio-telefon, radio, teleimprimator, calculator) statiilor meteorologice de tip judetean (in Romania), iar de aici, mai departe, Serviciilor de prognoza meteorologice regionale care valideaza exactitatea datelor si le furnizeaza, la randul lor, prin internet via satelit, institutelor nationale de meteorologie (in cazul Romaniei, ANM).

Acestea din urma mai receptioneaza datele meteorologice de altitudine, obtinute de catre observatoarele aerologice, pe cele ale statiilor radar si de la satelitii meteorologieci.

S  tațiile meteorologice automate transmit direct prin internet catre instituțiile interesate atat date la orele sinoptice cat și observații in timp real.

Transmiterea datelor meteorologice se face sub forma unor telegrame meteorologice cifrate, folosind un cod sinoptic international.

Codul sinoptic international

Condal sinoptic international utilizat in prezent este codul adoptat de OMM, editat in amil 1981 fi aplicat incepand ca 1 ianuarie 1982

Actualul cod sinoptic pentru codificarea observatiilor de suprafata este alcatuit din doua sisteme de forme simbolice:

FM 12-VII SYNOP, folosit pentru codificarea observatiilor sinoptice de suprafata care provin de la o statie terestra, cu personal sau automati si

FM 13-VII SHIP utilizat pentru codificarea observatiilor de suprafata care provin de la o statie de pe mare sau de la o statie costiera cu personal sau automata.

Intocmirea telegramelor sinoptice cifrate pentru un mesaj de observatie SYNOP care provine de la o stafie terestra se face dupa urmatoarea schema:

MjMjMjMj YYGGi_w

IIiii i_Ri_xhvv Nddff 1snTTT 2snTdTdTd 3PoPoPoPo 4PPPP 5appp 6RRRt_R 7wwW₁W₂ 8N_hC_LC_MC_H

(alte grupe de date)

Semnificatia simbolurilor din schema este urmatoarea:

Grupa MjMjMjMj - contine simboluri de identificare a tipului de mesaj (SYNOP sau SHIP), a tipului de statie (terestra, maritima);

- pentru un mesaj de observatie SYNOP MjMjMjMj va avea forma AAXX in timp ce pentru un mesaj de observatie SHIP, MjMjMjMj va avea forma BBXX

Grupa YYGGi_w - contine informatii asupra datei si orei, precum si a unitatilor in care se exprima viteza vantului;

- cu simbolurile YY se codifica ziua, iar cu GG ora reala de observatie UTC.

i_w - indica unitatile in care se exprima viteza vantului (m/s sau noduri).

Grupa IIiii - defineste pozitia statiei terestre;

II - indicativul regional sinoptic la care apartine o tara. Romania are indicativul regional 15 (din care face parte si Bulgaria);

iii - indicativul national al statiei.

Grupa i_Ri_xhvv - grupa inclusa totdeauna in mesaj;

i_R indicator de includere sau de omitere a datelor de precipitații.

i_x indicator privind modul de exploatare a statiei cu personal sau automata

h - inaltimea deasupra solului a bazei norilor cei mai josi observati.

vv - vizibilitatea orizontala la suprafata solului.

Grupa Nddff - conjine date privind nebulozitatea totala (N), directia vantului in decagrade (dd) si viteza in m/s (ff

Grupa 1snTTT - contine date asupra temperaturii aerului in grade si zecimi (TTT

sn semnul temperaturii, folosind cifra de cod 0 (zero) daca temperatura este pozitiva sau egala cu zero si 1 pentru temperatura negativa;

- cifra de control.

Exemplu: temperatura °C codificata:

°C

- °C

2snTdTdTd 29UUU) codifica datele privind temperatura punctului de roua sau a umezelii relative a aerului.

- cifra de control;

sn semnul temperaturii; (daca se codifica umezeala relativa se introduce 9);

TdTdTd temperatura punctului de roua in grade și zecimi UUU umezeala relativa.

Grupa 3PoPoPoPo - serveste la codificarea datelor privind presiunea atmosferica la nivelul statiei, exprimata fa zecimi de hectopascali (miiibari) - omitand cifra iniilor;

Exemple:

Presiunea la nivelul statiei in hPa (mb) Codificata

1

Grupa 4PPPP - contine date privind presiunea atmosferica la nivelul marii (hPa sau mb).

Grupa 5appp - grupa care serveste la codificarea tendintei barometrice din ultimele trei ore ce preced ora observatiei.

Grupa 6RRRt_R - grupa care foloseste la codificarea cantitatii de precipitatii cazute. (daca lipseste nu au cazut precipitatii)

7wwW₁W₂ - contine date ce caracterizeaza starea timpului in momentul observatiei (ww) și in intervalul de timp care precede observatia (W₁W₂); 7 - cifra de control.

8N_hC_LC_MC_H codifica datele cu privire la genul norilor cat și a nebulozitații genului norilor aflați cei mai jos.

Codificarea datelor meteorologice

Exemple de telegrame sinoptice cifrate (ora 6): (AAXX YY060

Decodificarea datelor incluse in mesaje. Descifrarea telegramei din exemplul nr.4.

= Romania;

109 = Piatra Neamt.

3 = nu au cazut precipitatii;

2 = nu s-au semnalat fenomene;

5= Inaltimea bazei norilor a fost de 600-1000m;

65= vizibilitatea a fost de l5 km.

2 = nebulozitatea totala a fost de 2/8 (sinoptic) sau de 2-3/10 (climatic);

00 = calm atmosferic;

00 = viteza vantului de 00 m/s.

1 = cifra de control;

1 = temperatura aerului negativa;

034 = temperatura aerului a fost de -3,4°C.

2 = cifra de control;

= temperatura punctului de roua a fost negativa;

121 = temperatura punctului de roua a fost egala cu-12,l° C.

3 = cifra de control;

9867 = presiunea atmosferica masurata la nivelul statiei a fost egala cu 986,7 hPa

(mb).

4 = cifra de control;

0269 = presiunea atmosferica transformata la nivelul mediu al marii a fost de

1026,9 hPa (mb)

5 = cifra de control;

2 = presiunea atmosferica in crestere uniforma, mai ridicata decat cu 3 ore mai inainte;

018 = mai mare decat cu 3 ore mai inainte cu l,8hPa (mb).

8 = cifra de control;

2 = nebulozitatea partiala a fost de 2/8 (sinoptic) sau de 2-3/10 (climatic);

5 = norii existenti sunt reprezentati de genul stratocumulus (din categoria C_L);

0 = nori mijlocii (Cm) nu s-au semnalat;

0 = nori superiori (C_H) nu s-au semnalat.

indicatorul de includere in mesaj a sectiunii 3.

2 = cifra de control pentru grupa temperatura minime, inclusa in mesaj la ora

06^ooUTC;

= temperatura minima din cursul noptii (de la ora 18°° UTC din ziua precedenta

pana la ora 06 ° ° UTC din ziua in care s-a facut observatia) a fost negativa;

040 - temperatura minima a fost egala cu -4,0°C

3 = cifra de control;

4 = solul a fost inghetat, dar lipsit de strat de zapada sau gheata masurabile;

1 = temperatura minima la suprafata solului a fost negativa.

10 = temperatura minima la suprafata solului a avut valoarea de -10,0 ° C.

INVESTIGAREA ATMOSFEREI PRIN RADIOSONDAJ

Introducere

Radiosonda este alcatuita dintr-un balon ce este lansat in atmosfera purtand cu sine un set de instrumente si senzori meteorologici dar si un dispozitiv de transmitere radio ce emite pe o frecventa clar stabilita (1668,4-1700 MHz). Radiosonda contine instrumente care pot realiza masuratori asupra temperaturii aerului, umezelii aerului si presiunii atmosferice. Pentru a putea fi folosite, datele de radiosondaj trebuie sa fie transmise cel putin pana la suprafata de 400 hPa (ceea ce corspunde in conditii atmosferice normale cu o altitudine de cca 6000 m altitudine). Daca aceasta conditie nu este indeplinita, balonul spargandu-se la o altitudine mai redusa, este lansata imediat o alta radiosonda. Aceste date sunt transmise imediat catre punctul de lansare cu ajutorul unui radiotranzistor de la bordul radiosondei.

Ascensiunea radiosondei furnizeaza informatii indirecte despre viteza vantului si directia acestuia la diferite nivele in troposfera. Statia de receptie de la sol, fiind dotata cu o antena, poate sa localizeze pozitia exacta a radiosondei in cursul ascensiunii. Astfel, prin stabilirea corecta a altitudinii si a azimutului radiosondei, pot fi calculate viteza vantului si directia la diferite altitudini, prin diverse tehnici de triangulatie.

Ascensiunea radiosondei poate sa dureze mai mult de 2 ore, pana ajunge la cca 35 km si se abate cu peste 200 km pe orizontala fata de punctul de lansare, sub influenta vantului. La altitudinile amintite, temperatura scade pana spre -90sC iar presiunea atmosferica este infima, ceea ce conduce la dilatarea balonului, acesta atingand 6 m in diametru, ceea ce conduce la atingerea limitei elastice a acestuia si la spargerea sa. Pachetul de instrumente este adus la sol cu ajutorul unei parasute, astfel incat respectiva radiosonda poate fi folosita si in masuratori ulterioare (cca 20% din radiosonde sunt recuperate).

Scurt istoric

Actuala forma de realizare a observatiilor cu ajutorul radiosondelor a fost pusa la punct de catre Pavel Molchanov, meteorolog rus, care a lansat in ianuarie 1930 in localitatea Pavlosk o radiosonda care s-a inaltat pana la nivelul stratosferei.

In prezent, la nivel mondial, exista aproximativ 1000 de statii meteorologice-in cea mai mare parte concentrate in emisfera nordica - care efectueaza observatii prin radiosondaj. In mod obisnuit observatiile sunt realizate la ora 00 si 12 UTC. In Romania sunt realizate astfel de observatii la Bucuresti - Baneasa, Cluj-Napoca si Constanta.

Radiosondele pot fi lansate in aproape orice tip de vreme chiar daca in timpul furtunilor pot suferi daune considerabile.

Componentele unei radiosonde

In linii generale o radiosonda este formata din urmatoarele componente:

1. Instrumentele meteorologice sunt plasate intr-o cutie cu dimensiuni reduse (de marimea unei cutii de pantofi). Principalele instrumente folosite la bordul radiosondei sunt :

- termistorul este folosit la masurarea temperaturii aerului si este alcatuit dintr-o tija metalica ce serveste ca senzor al temperaturii. Aceasta tija are un diametru de 0.7 mm si o lungime ce nu depaseste 2 cm, avand capacitatea de a converti cantitatea de caldura din aer in curent electric cu intensitate redusa. Intensitatea curentului variaza astfel in functie de temperatura aerului. Termistorul este alb, pentru a evita incalzirea sub influenta radiatiei solare directe si poate masura valori de temperatura cuprinse intre -40s si +90sC ;

- higristorul constituie senzorul pentru umezeala atmosferica;

- barometrul aneroid este similar ca principiu cu barometrul aneroid obisnuit. Acesta este capabil sa inregistreze presiuni atmosferice cuprinde intre 1040 mb si 10 mb.

2. Tranzistorul radio emite in frecventa FM la 1680 MHz si este dotat si cu o antena de transmitere a datelor.

3. Bateria atasata pachetului de instrumente si tranzistorului furnizeaza energia necesara transmiterii datelor obtinute din observatii.

4. Balonul si parasuta sunt folosite pentru transportul si aducerea la sol a pachetului de instrumente. Inainte de lansare balonul este umflat pana atinge diametrul de 2m- cu gaze mai usoare decat aerul - de obicei heliu. Balonul se inalta pana la cca. 27-37 km, unde se sparge datorita presiunii atmosferice foarte reduse (cca 10mb). Parasuta aduce la sol pachetul de instrumente dupa spargerea balonului.

5. Unitatea de receptie de la sol localizeaza radiosonda in traiectoria sa verticala, primeste datele de telemetrie si proceseaza datele intr-o forma care poate sa fie utilizata ulterior. Aceste date sunt receptionate cu ajutorul unei antene de radioreceptie.

Lansarea radiosondei este precedata si insotita de o serie de operatiuni standard :

- calibrarea barometrului aneroid;

- activarea bateriei;

- umflarea balonului;

- atasarea balonului si parasutei;

- reglarea echipamentul radio la frecventa normala ;

- sunt masurate conditiile meteorologice la sol inainte de lansare - la statia meteorologica clasica;

- este lansata radiosonda, astfel incat sa fie evitate obstacolele din jurul statiei.

Utilizarea datelor provenite din radiosondaj

Datele provenite din radiosondaj sunt folosite pentru a evidentia stabilitatea sau instabilitatea atmosferica. Stabilitatea atmosferica depinde de modul in care variaza elementele meteorologice - in special temperatura - in troposfera.

Pentru a intelege utilitatea datelor provenite din radiosondaj trebuie sa clarificam o serie de probleme de ansamblu ce tin de miscarea aerului pe verticala in troposfera terestra.

In miscarile pe verticala, o parcela de aer suporta modificari de volum (ce presupune efectuarea de lucru mecanic) ce se pot produce cu consum sau eliberare de caldura din/in mediul inconjurator.

In conditiile in care aerul nu este saturat in vapori de apa (umezeala relativa este mai mica de 100%) ascensiunea pe verticala conduce la o reducere a temperaturii sale cu 1sC/100m iar descendenta pe verticala conduce la o crestere a temperaturii sale conform aceluiasi gradient. Acesta este gradientul adiabatic al aerului uscat. Denumirea de adiabatic provine de la faptul ca parcela respectiva isi modifica temperatura fara schimburi de caldura cu mediul inconjurator, ci doar prin miscari pe verticala.

In conditiile in care aerul este saturat in vapori de apa (umezeala relativa atinge pragul de 100%) miscarile pe verticala se produc insotite de condensare. Condensarea reprezinta un proces caloric ce se produce cu eliberare de caldura (este eliberata caldura latenta inmagazinata de catre vaporii de apa in momentul evaporarii). In aceste conditii, racirea parcelei de aer, in cazul ascensiunii acesteia, este atenuata partial prin eliberarea caldurii latente de condensare. Astfel, aerul se raceste conform gradientului termic al aerului umed, cu valoarea aproximativa de 0.6C/100m.

Tab.1 Date provenind direct din radiosondaj (Bucuresti-Baneasa, 7.XI.2005, ora 00)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Presiune HGHT TEMP DWPT RELH MIXR SKNT THTA THTE THTV
hPa m C C % g/kg knot K K K

1022.0 91 11.4 3.4 58 4.80 0 282.8 296.4 283.6
1000.0 280 8.8 3.8 71 5.05 0 281.9 296.2 282.8
975.0 489 7.6 0.6 61 4.12 1 282.8 294.5 283.5
947.0 730 9.2 -17.8 13 1.00 1 286.8 289.9 286.9
925.0 924 7.8 -8.2 31 2.24 1 287.3 294.0 287.7
895.0 1195 7.2 -6.8 36 2.58 2 289.4 297.1 289.8
850.0 1619 6.8 -23.2 10 0.70 3 293.3 295.6 293.4
839.0 1726 6.4 -20.6 12 0.89 3 293.9 296.8 294.1
786.0 2252 3.8 -22.9 12 0.78 4 296.6 299.2 296.8
752.0 2609 2.0 -24.4 12 0.71 12 298.5 300.9 298.6
731.0 2838 0.8 -25.4 12 0.67 10 299.7 301.9 299.8
700.0 3188 -0.9 -26.9 12 0.61 6 301.5 303.6 301.6
695.0 3245 -1.2 -27.3 12 0.59 8 301.8 303.8 301.9
687.0 3337 -1.6 -27.9 11 0.57 12 302.3 304.2 302.4
647.0 3812 -3.9 -30.9 10 0.45 10 304.9 306.5 305.0
635.0 3956 -5.2 -29.6 13 0.52 10 305.1 306.9 305.1
591.0 4510 -10.3 -24.6 30 0.88 17 305.5 308.5 305.6
552.0 5037 -15.1 -19.9 67 1.44 4 305.8 310.6 306.1
525.0 5415 -16.6 -20.2 74 1.47 12 308.4 313.3 308.6
517.0 5530 -17.1 -20.3 76 1.48 0 309.2 314.1 309.4
500.0 5780 -19.1 -22.4 75 1.27 6 309.7 314.0 309.9
497.0 5824 -19.5 -22.7 75 1.25 6 309.8 314.0 310.0
458.0 6427 -24.5 -27.0 80 0.92 12 310.8 314.0 311.0
440.0 6716 -26.5 -29.8 74 0.74 16 311.9 314.5 312.0
423.0 7001 -28.5 -32.5 68 0.59 12 312.9 315.0 313.0
416.0 7121 -29.3 -33.7 66 0.54 12 313.3 315.2 313.4
409.0 7242 -30.3 -34.2 69 0.52 12 313.5 315.4 313.6
400.0 7400 -31.7 -34.8 74 0.50 10 313.7 315.5 313.8
389.0 7591 -33.2 -36.6 72 0.43 8 314.2 315.8 314.3
382.0 7715 -34.3 -37.8 70 0.39 8 314.5 315.9 314.6
346.0 8393 -39.8 -44.3 62 0.22 21 316.1 316.9 316.1
333.0 8655 -41.9 -46.8 58 0.17 25 316.6 317.3 316.6
308.0 9190 -46.2 -52.0 52 0.10 12 317.7 318.1 317.7
300.0 9370 -47.7 -53.7 50 0.09 17 318.0 318.4 318.0
263.0 10227 -55.3 -60.2 54 0.04 19 319.1 319.2 319.1
250.0 10550 -57.3 -64.3 41 0.03 19 320.8 320.9 320.8
227.0 11154 -61.7 -67.7 45 0.02 21 323.0 323.1 323.0
200.0 11940 -60.9 -73.9 16 0.01 27 336.2
188.0 12324 -60.9 -77.9 9 0.00 27 342.2
183.0 12491 -60.7 -78.9 7 0.00 27 345.2
155.0 13526 -59.2 -84.7 2 0.00 16 364.5
150.0 13730 -58.9 -85.9 2 0.00 23 368.4
148.0 13815 -57.9 -84.9 2 0.00 24 371.5 371.6
145.0 13943 -58.2 -85.4 2 0.00 25 373.1 373.2 373.1
100.0 16260 -64.3 -94.3 1 0.00 403.2
99.0 16321 -64.3 -94.3 1 0.00 17 404.3 404.4 404.3
72.0 18268 -65.0 -94.1 1 0.00 16 441.3 441.4 441.3
70.0 18440 -65.1 -94.1 1 0.00 15 444.8
50.0 20490 -65.1 -94.1 1 0.00 12 489.7
42.0 21554 -64.6 -94.2 1 0.00 10 515.9
39.0 22006 -64.4 -94.3 1 0.00 14 527.4
37.4 22262 -64.3 -94.3 1 0.00 9 534.0 534.1 534.0
37.0 8

Legenda:

1-presiunea atmosferica exprimata in hPa

2-altitudinea exprimata in metri

3-temperatura in grade Celsius

4-temperatura punctului de roua in grade Celsius

5-umezeala relativa(%)

6-umezeala specifica exprimata in g/kg

7-viteza vantului in noduri pe secunda

8-temperatura absoluta in grade Kelvin

9-temperatura echivalenta in grade Kelvin

10-temperatura virtuala in grade Kelvin

Fig.1 Diagrama aerometeorologica folosita pentru interpretarea starii de stabilitate a atmosferei

Datorita conditiilor sinoptice de la un moment dat, in urma ascensiunii pe verticala, aerul se raceste conform unor gradienti care difera de situatiile standard mentionate. De aici rezulta trei stari in care se poate gasi o parcela de aer in miscarea pe verticala:

1. Stabilitatea atmosferica: atunci cand aerul se raceste mai usor decat aerul uscat si cel umed; de exemplu, aerul se poate gasi in aceasta situatie atunci cand, in urma ascensiunii pe verticala el se raceste conform unui gradient inferior celui umed - de 0.6sC/100 m, si implicit celui uscat - de 1sC/100 m. Stabilitatea atmosferica deplina se realizeaza atunci cand temperatura aerului nu scade pe masura ce urcam in altitudine, asa cum se intampla in mod normal, ci creste. In acest caz, la altitudini mari temperatura aerului este mai ridicata decat la altitudini mai reduse, deci aerul mai rece se gaseste sub aerul cald, ceea ce conduce la o stabilizare a celor doua paturi de aer sub actiunea directa a gravitatiei. Aceasta situatie poarta denumirea de inversiune termica si este caracteristica semestrului rece cand sunt indeplinite mai clar conditiile de racire a aerului din imediata vecinatate a suprafetei terestre.

. Instabilitatea atmosferica este generata de situatiile in care aerul se raceste in cursul ascensiunii pe verticala conform unui gradient vertical cu valori mai mari decat ale adiabatelor umede si uscate. Astfel, daca gradientul termic vertical, la un moment dat, este mai mare decat 1sC/100m, o parcela de aer umed sau uscat va ajunge la un anumit nivel in atmosfera, mai calda si implicit mai usoara, decat aerul de la acel nivel. In mod logic, respectiva parcela isi va continua ascensiunea in cautarea nivelului din atmosfera la care temperatura sa sa fie egala cu cea a aerului din jur. In cursul acestei ascensiuni, racirea continua, ceea ce conduce la condensarea vaporilor de apa transportati si la precipitarea acestora. Aparitia acestor procese marcheaza instabilitatea atmosferica.

. Instabilitatea conditionata este intalnita in situatia in care aerul se raceste dupa un gradient termic intermediar adiabatelor umede si uscate (cu valori cuprinse intre 0.6sC si 1sC/100m). Aparitia instabilitatii depinde in aceasta situatie de continutul in vapori de apa. Cu cat aerul este mai saturat in vapori de apa cu atat sansele de instabilizare a atmosferei sunt mai ridicate.

Asadar, pentru a aprecia gradul de stabilitate/instabilitate a atmosferei, trebuie sa cunoastem valoarea a cel putin 3 parametri:

- gradientul termic al aerului uscat (adiabata uscata) - cunoscut si stabilit in teorie la valoarea de 1sC/100m;

- gradientul termic al aerului umed (adiabata umeda) - apreciat in teorie la valoarea de cca 0.6C/100m;

- gradientul termic real al aerului care difera de la un moment la altul in atmosfera in functie de conditiile sinoptice (in special in functie de tipul de masa de aer care actioneaza in punctul de observatie).

Primii doi parametri au valori stabilite teoretic in urma unor constatari experimentale. Prin urmare, singurul parametru pe care nu il putem cunoaste este temperatura reala a aerului pe verticala, care este masurata insa prin radiosondaj. Pe langa valoarea temperaturii la diferite altitudini, prin radiosondaj sunt obtinute si valorile presiunii atmosferice, umezelii relative(pe baza careia sunt evaluate temperatura punctului de roua si umezeala specifica), vitezei vantului precum si a altor parametri importanti in evaluarea caracteristicilor maselor de aer pe verticala (vezi tab.1).

Pentru interpretarea observatiilor provenite din astfel de masuratori in activitatea practica sunt utilizate diagrame aerometeorologice (vezi fig. 1). Acestea poarta denumiri diferite in functie de modul in care sunt construite. La modul general acestea sunt denumite emmagrame (diagrame pentru masa si energie). Pe o astfel de diagrama (vezi fig.1) sunt reprezentati mai multi parametri, dupa cum urmeaza:

1. temperatura aerului (linii oblice inclinate spre dreapta gradate din 10 in 10 grade);

2. presiunea atmosferica la diverse altitudini (linii orizontale, paralele cu baza, situate la distante inegale intre ele, ce exprima scaderea logaritmica a presiunii atmosferice cu altitudinea);

3. adiabata uscata (linii curbe orientate cu convexitatea spre coltul din dreapta, jos);

4. adiabata umeda (linii curbe orientate cu convexitatea spre coltul din dreapta sus);

5. umezeala specifica (linii usor curbate cu convexitatea spre coltul din stanga sus);

in partea dreapta a diagramei sunt indicate prin semne specifice directia si viteza vantului.

Pe o astfel de diagrama sunt suprapuse cele doua curbe de evolutie ce caracterizeaza starea actuala a atmosferei pe profilul analizat de radiosonda. Prima curba (cea din dreapta) reprezinta asa numita curba de stare, indicata de valorile temperaturii aerului pe verticala, iar a doua curba (cea din stanga), reprezinta curba temperaturii punctului de roua. Aceasta din urma va crea o idee despre umezeala aerului pe verticala. In principiu, cu cat cele doua curbe sunt mai departate, la un oarecare nivel, cu atat umezeala aerului este mai redusa si prin urmare aerul este mai uscat.

De asemenea, aceste diagrame permit o analiza grafica mult mai rapida a stabilitatii atmosferice prin intermediul comparatiilor vizuale intre pozitia curbei de stare a atmosferei si pozitia adiabatelor uscate sau umede. Pe un astfel de grafic, reies foarte clar in evidenta situatiile de inversiune termica si grosimea stratului de aer afectat de acestea.(ex: in fig.1 pana la aproximativ 2000 m este pusa in evidenta o inversiune termica foarte evidenta; fata de punctul de plecare de la sol, in acest strat de aer temperatura se mentine superioara celei de la sol).